437 matches
-
dezvoltare, nu numai să le ofere ajutor și apoi să le părăsească. Nu există opțiunea de a le părăsi. Este vorba doar despre o comunitate globală. Teroriștii stau la pândă doar la preț de câteva minute distanță. Sărăcia globală dă binețe CNN-ului și Good Morning, America ne trezește conștiința. Viitorul globalizării va fi ori pozitiv, plin de speranță și pacifist ori accidentat, găurit de gropile adânci ale fortărețelor statelor izolate ca niște insule de prosperitate și lăsate pradă sărăciei, atacurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
poate s-o vadă Vara, când se strânge fânul. Are dinți, dar n-are gură, E din fier a ei dantură; Numai coada e de lemn. S-o cunoașteți, vă îndemn Să vă duceți prin fânețe Când țăranii-și dau binețe Și polog după polog Ei adună fânu-n stog. Nu e cal și nu e bou, Fie vechi sau fie nou, Ori bătrân sau tinerel, Trage plugul după el De cu zori și până-n seară, Fie toamnă, fie vară. Strânge grâul
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
în colț, surprinzător, E-o bancă cu un dor Și e tare mititel Și milă mi-am făcut de el. Pe banca din colț eu stam Și-n balta de jos vedeam Două broaște săltărețe Care, zău, mi-au dat binețe. Veste de toamnă Astăzi am ieșit afară Și un sunet de chitară Îmi șoptea ușor, ușor Uite, toamna vine-n zbor! Frunze galbene-aurii Roșcate portocalii Se joacă și se-mbulzesc Toamna mie mi-o vestesc. Iftode Roxana-Marina, clasa a VI-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
stoarcă mărturisiri de la Yvonne Le Bihan. În zadar. - Cardiologul meu m-a internat la spital În ajun ca să fiu pregătită să efectuez un set de analize a doua zi, la prima oră, repetase ea. Am profitat că să-i dau binețe Mariei Kermeur. Cardiologul confirmase. În ciuda unui interogatoriu sever, mama lui Gwen nu se fîstîcise deloc. - O scorpie, o catalogă Franck Caradec. Nimic nu pare s-o atingă. Totuși, oricît de scurt ar fi fost, frisonul care o străbătu atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dangătul lor de bronz continuă să vibreze în văzduh vălurind. Se înnoptase. In pat, culcat cu fața în sus, repeta cu grijă tot ce avea de făcut a doua zi. Sărmanii cimitirului îl cunosc pentru inima lui bună, îi dau binețe cum îl văd, de la distanță. Dar, cel mai mult îl așteaptă bătrânica fără grai... De ea, Iorgu are cea mai mare grijă. -Mâine-i Duminică... mâine-i Sfânta Maria, și ziua Vasilicăi, să nu uit nimic... să nu uit!.. repetă el
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
încredere în mine! - Omule, înțelege o dată, pentru totdeauna, că eu nu mă mai întorc. Haide, să terminam în mod civilizat, să nu ne mai trebuiască și martori la proces! Fii de acord cu divorțul și să rămână să ne dăm binețe când ne întâlnim pe stradă. - Te rog, mai gândește-te, nu te grăbi, nu știu dacă vei mai întâlni un bărbat așa ca mine, să te iubească, cum te iubesc eu! Frusina nu se lăsă înduplecată de cuvintele mari pe
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
să meargă până la intersecție și cunoștea fiecare ușoară denivelare de teren. Zâmbea plăcut la apropierea de oameni și Marian Malciu schița câte un salut pentru fiecare. Nu i se răspundea întotdeauna. Erau puțini aceia care-l cunoșteau și îi dădeau binețe:Ziua bună, băiete! - Mulțumesc! Și dumneavoastră să vă fie la fel! răspundea el satisfăcut, afișânduși bucuria cu întreaga expresie a feței. Este interesant de observat acest carusel al vieții în care oamenii urcă și coboară, intersectându-se atât de diferit
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pe Stoian Militaru. Deschise portița celui de-al doilea rând de case al proprietăresei, pus pe strada Perone. Madama părea să nu fie acasă. Vârând numai grumazul, Doru mătură c-o ocheadă camera ei și nu-i mai strigă nici binețe. Evident, gazda sa romanțioasă nu era acasă. Când era, și înnobila cu prezența sa cel de-al doilea rând de case, profesoara se retrăgea, de obicei, într-o odăiță discretă, decorată sumar, cu destul de bun gust, dar și ușor împuțită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și de ceea ce i se întâmplase într-o seară, în timp ce se-ntorcea acasă după ce ieșise de la casa parohială a lui Don Terentio. Fluiera îngândurat, când la colțul unei ulițe dădu nas în nas cu vreo șase sau șapte indivizi. Dădu binețe și se făcu că nu dă vreo atenție specială grupului respectiv. La început a fost un moment de ezitare, apoi izbucniră în râs și, bătându-l pe spate, îl luară cu ei. Sosiseră pe coasta de la Perniciaro, o vale îngustă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o liniște ferecată. Atunci Petrache se hotărî să deschidă lacătul greu care atârna de poartă. Atriul era cufundat în întuneric. În mijloc, întunericul își făcuse miez, putea fi orice, statuie ori pom. Petrache știa și, ca de obicei, îi dădu binețe, apoi, tot ca de obicei, se duse în ungherul dinspre răsărit și se cățără cu îndemânare pe ieșiturile din perete. Sub zidurile cetății se căsca o prăpastie al cărei afund zăcea înecat încă în cețuri. În schimb, cerul era limpede
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
destul de puternică încât trupul lui să lase umbră, Petrache se trezi din visare, fără să- și amintească altceva decât moleșeala fermecată ce-l năpădise. Se săltă în picioare pe creasta zidului, ridică brațele, ca să le dezmorțească, dar și ca să dea binețe soarelui și propriei lui umbre. Care mai rămase sus o bucată de vreme, înainte de a-l însoți în atriu, acolo unde întunericul avea să mai adaste. Petrache trecuse așadar dintr-o lume în alta, de la întuneric la lumină, și trecea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fie doar piatră și că ceva dinăuntru se căznea să iasă la lumină. Dar statuia, fie pentru că se simțea pândită, fie pentru că nu era decât ce era, rămase neclintită în aerul care parcă se destrămase. Petrache abia dacă le dădu binețe celor care veniră să descuie ușile de la încăperile castelului. Erau frumos îmbrăcați, cu uniforme bine călcate, lipsiți de zâmbet, încercând, pe cât se putea, să semene cu chipurile țepene de pe pereți. Se temea să nu se trădeze față de ei, se simțea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe seama degetelor care tremurau, nu pe seama pomeților care se ascuțiseră ori a pielii care se căznea să mă acopere, de parcă oasele crescuseră pe dedesubt. Când m-am zărit în vitrina lucioasă a unui magazin, mi-a venit să-mi dau binețe ca unui străin și mi-am dat seama că degetele n-aveau nicio vină. Dar mai era un motiv pentru care făpturile noastre puteau trece drept fantomatice. Ceea ce ne ajută, dar nu ne dăm seama decât atunci când ne lipsește, e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
monedei de argint. Englezii or fi mai fotogenici... — Dă-mi peticul ăla de hârtie, ceru Iacob. Îl mai citi o dată, apoi îl puse pe masă : E destul. Pot merge singur mai departe. Vocea intrase, ca de obicei, fără să dea binețe. Iacob o simțea în vibrațiile aerului, avea un fel de a goli văzduhul care îl obliga să tragă adânc aer în piept. — Asta e doar un fel de-a vorbi, nu-i așa ? întrebă Vocea. — Ce vrei să spui ? — Că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
așeză pe banca din fața blocului. Dispariția lui nu domoli răcnetele. Bărbatul de la parter i se așeză alături, cu pisica neagră pe umăr. — Băga-ți-aș o grenadă-n cur, spuse, pe un ton bine voitor, ca și cum i-ar fi dat binețe. Maca se întoarse, nedumerit. — Ce vrei să spui cu asta ? Bărbatul arătă cu capul spre scara blocului. — Și vede-te-aș tapet pe pereți cu cucurigu’ tău cu tot, răspunse omul, cu aceeași împăcare în glas. — Aha... încercă să se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
topirea zăpezii și din revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
el nu le caută compania. E șef de echipă la întreținerea liniei, vine câteodată și pe aici în control, dă bună ziua, stă pe scaunul de acolo doar cât să scrie câteva rânduri în registru apoi dând doar din cap a binețe pleacă pe linie cu pașii săi mari de urs abătut spre cantonul din pădure. Niciodată n-a scris ceva de rău în registru, e un om bun, așa-l consideră toți cei din echipă. Își plecă mai mult capul asupra
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mari așezări rurale, rezultată prin unirea a trei comune distincte și prospere. Primii s-au arătat cu mult înainte de ora nouă, ora anunțată pentru începerea adunării propriu-zise. Pe măsură ce ceilalți soseau, în grupuri mai mari sau mai mici, după ce își dădeau binețe între ei, se opreau în fața acestei coșcogeamite clădiri, admirau cele două minuni ale tehnologiei moderne în semn de respect față de stăpânii celor două autoturisme: o Pobedă cenușie și un Moscvici roșu, ambele parcate în fața noii clădiri alături de o brișcă veche
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și căruța lui Vasile, cumnatul, plecat cu noaptea în cap, dintr-un cătun îndepărtat. Merseră o vreme împreună, vorbind, între râsete și oftaturi din rărunchi, despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără, însă, a uita să dea binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un nucleu epistemic pe cale de epuizare. În urma celor exilați, universul conceptual oricum se resetează pentru a asigura concordanța dintre promisiunile explicative ale ipotezei și consecințele pe care le constatăm în realitate. Economia însăși iese din paralizia în proiectul iluminist, dând binețe așteptărilor motivate ale comunității teoreticienilor de a înțelege și de a putea să ofere explicații testabile. Trebuie precizat faptul că, în cele din urmă, piața în sine nu are nicio problemă, ci ea este victima problemelor care ies din rigiditatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
binevoi; blagoslovire; bomboane; botez; bucură; bucurii; bucuros; bunăvoință; bune maniere; bunica; călduros; ce; ceas; ceață; cerere; ceva; cifre; pe cineva; cinste; cinsti; compasiune; complace; complet; concurs; conștientizare; conștiință; corect; credință; criminal; cu bun simț; cui; cunoaștere; curaj; curier; a da binețe; da mîna; datora; datorie; deloc; destul; deștept; dezamăgi; diagramă; dragoste; drăguț; Dumnezeu; pe Dumnezeu; ecran; emoții; eu pot; face pe plac; a face pe plac; favor; felicitări; ferici; a fi politicos; foame; formalitate; frăție; freamăt; gazdei; gest frumos; ghișeu; gloată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a putea (2); stare (2); voie (2); a vrea (2); -; acceptare; accepțiune; accesibilitate; de acord; act; acum; admis; aici; alege; alergat; amăgi; ambiție; ambițios; amintire; apărare; apreciere; aprobă; aprobat; ascultător; atmosferă; autorizație; avere; aviz; la baie; bancă; bine dispunere; binefacere; binețe; bun; bună dispoziție; bunăstare; bunătate; bunăvoie; bunul plac; cal; capacitate; cer; a cere; cerință; certitudine; ceva; chec; chip; citi; combatere de la regulă; constrîngere; cu conștiință; copil; credință; curaj; curiozitate; da!; dar; decizie; democrație; Deny; discotecă; distracție; domnului; dori; drepturi; drum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea de pe altă lume. Îi privi cu blândețe și zâmbi. Badea Ionuț și lelea Ioana se uitau unul la celălalt, după ce străinul le răspunse la binețe. Deși erau parcă nedumeriți, dădură să plece. Ionuț, nu cumva străinul acesta ...? și glasul i se stinse parcă de ce vedea cu ochii. Nu cumva ce? adăugă bărbatul și se opri după ce făcu un pas vrând parcă să-și continue drumul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o femeie tânără, brunetă, și așa, cum stătea la birou, mi-am dat seama că e scundă și rotundă. Avea părul și ochii negri și era foarte vorbăreață și amabilă. - De unde vii, voinicule, m-a întâmpinat ea după ce am dat binețe. - Din Moldova, de la Iași, stimată domniță. - Aaa, moldoveni de-ai mei, bine-ați venit, dar unde-s ceilalți? - Afară, domniță, n-au îndrăznit să intre și ei, eu ce sunt mai curajos! am glumit eu. M-a măsurat bine din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dans. La masa rezervată s-au așezat doi bărbați. Diana privi spre masă. Unul dintre ei era chiar bărbatul pe care Îl aștepta cu nerăbdare. Îi Întâlni privirea. Acesta Îi zâmbi și Înclină din cap ca și cum i- ar fi dat binețe, apoi Începu să se converseze cu bărbatul de lângă el. Ea nu i-a răspuns nici de data aceasta la flirt, s-a Înhibat, pur si simplu, ca și cum nu ar fi avut timp pentru acest lucru. Se concentră mai bine și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]