4,061 matches
-
gătit în haine de mireasă și pe la ceasul al nouălea a coborât în grădină să se plimbe. și văzând un dafin, s-a așezat sub el și a început să se roage la Domnul atotstăpânitorul, zicând: „Dumnezeule al părinților noștri, binecuvântează-mă și împlinește-mi ruga precum ai binecuvântat pântecele Sarei și i-ai dăruit fiu pe Isaac!” Ridicându-și privirile spre cer, zări un cuib de vrăbiuțe în frunzișul dafinului și prinse a jeli de una singură, zicând: „Vai mie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
al nouălea a coborât în grădină să se plimbe. și văzând un dafin, s-a așezat sub el și a început să se roage la Domnul atotstăpânitorul, zicând: „Dumnezeule al părinților noștri, binecuvântează-mă și împlinește-mi ruga precum ai binecuvântat pântecele Sarei și i-ai dăruit fiu pe Isaac!” Ridicându-și privirile spre cer, zări un cuib de vrăbiuțe în frunzișul dafinului și prinse a jeli de una singură, zicând: „Vai mie, nefericita, cine m-a născut? Din ce pântece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, în vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Pământului, nici lui nu-i sunt asemeni, căci și pământul rodește la soroc și pe tine, Doamne, te binecuvântează!” și, iată, un înger al Domnului a venit asupra ei și i-a zis: „Ana, Ana, Domnul a împlinit ruga ta: vei prinde sămânță în pântec și vei naște prunc, iar despre neamul tău se va vorbi în toată lumea”. și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să nu tânjească după ce lasă în urmă, iar inima să nu-i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnului”. Fecioarele merseră cu făclii în mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o întâmpină pe Maria și, sărutând-o, o binecuvântă, zicând: „Domnul a preamărit pe veci numele tău. La sfârșitul veacurilor El își va arăta prin tine răscumpărarea fiilor lui Israel”. și a așezat-o pe a treia treaptă a altarului, iar Domnul Dumnezeu a pogorât har asupra ei. Atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
patriarhului, altfel spus, ruperii de credința idolatră a neamului său. Acestea fiind zise, să pătrundem în ambianța povestirii și, acolo unde va fi cazul, să facem comentariul cuvenit. Abraham, în vârstă de nouă sute nouăzeci și nouă de ani, a fost binecuvântat de Dumnezeu cu toate darurile spirituale și materiale. Virtutea pe care o încarnează este ospitalitatea (philoxenia) și Testamentul... ține să o evidențieze încă din primul capitol: patriarhul și-a ridicat cortul la încrucișarea drumurilor, îmbiindu-i astfel la popas și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
zis că seamănă cu Regele meu, dar... eu nu-L recunosc pe Regele meu decât când o să se uite la mine. După lumina ochilor Lui, adică. Iar străinul se uita în jos. Apoi, privind spre cer, a ridicat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o lor. În aceeași clipă și eu, și unchi-mio, și vecinu' Cleopa L-am recunoscut. Dar când ne-am revenit din uimire, pe locul unde stătuse El stăruiau doar ultimele raze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mănânce decât câteva pâinițe de orz și niște peștișori, El a ridicat ochii la cer (Aaa, știu ! l-am întrerupt. Și a cerut mâncare de la Tata, nu ?! Chiar așa ! a spus bătrânul meu), așa că a ridicat ochii la cer, a binecuvântat cele câteva pâinițe și peștișorii, pe urmă le-a dat ucenicilor Lui să le împartă și ce să vezi ! Nu numai că s-au săturat cei vreo cinci mii de bărbați adunați acolo, cu femei cu copii cu tot, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vreo doi pești, că nu se face spunea el să iei din avutul omului. Dar care avut ?! Și al cărui om ?! Îl văzusem și eu pe băiatul cu pâinițele, când le-a scos din haină, iar peștișorii pe care-i binecuvântase El nu erau mai mari decât palma, iar acum ce mâncam noi, așa de mult și bun, venea sigur de la Tata Lui care era și Tatăl nostru , așa că puteam lua cât vroiam ca de la tata, nu ?! Și cum a binecuvântat ? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-i binecuvântase El nu erau mai mari decât palma, iar acum ce mâncam noi, așa de mult și bun, venea sigur de la Tata Lui care era și Tatăl nostru , așa că puteam lua cât vroiam ca de la tata, nu ?! Și cum a binecuvântat ? am întrebat repede. Bătrânul a surâs, fiindcă știa ce aveam de gând. "Lasă tu asta, ia mai bine roagă-L pe Tatăl nostru să ne ajute și mulțumește-i pentru ce ne-a adus femeia !" Zis și făcut. Am spus împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
putea reface atunci oamenii chiar și stânca din apropiere de pe care le-a vorbit atenienilor Sfântul Apostol Pavel, iar Pericle, cu ochii în zare, îl va aștepta pe acesta să apară, dintr-o clipă în alta, pentru a-i mai binecuvânta încă o dată secolul de aur. Dar niciodată, nicio tehnologie, nicio minune din lume nu va reuși să reclădească atât de fericit pe ruinele sentimentelor unui om... A fost ultima ei epistolă... Din micul port, ochii au început să caute contururile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să urce până sus. Întâlnind fata, care îl plăcu și ea, îi puse pe deget inelul de logodnă și rugând lupul să-i facă și lui un inel la fel, își puse și sieși semnul sfânt. Încât cei doi fură binecuvântați și de lupul negru. Nuci nu terminară bine micuța ceremonie, că un balaur intră pe geam, fură fata și nevăzut se făcu. Prințul se chinui foarte tare, însă, nepierzând timp, începu să-și lucreze o sabie impecabilă. Reuși acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
clipă de singurătate cristalină. Pe pat rămăsese cutia de la cadoul de la prietenul ei un glob mare, de sticlă, cu interiorul căruia fuseseră întemnițate petale roșii de trandafiri aproape boboc, mici discuri albe ce se vroia sau nori și o crenguță binecuvântată de brad. Stolurile erau larg deschise, însă lumina ce pătrundea în casă insuficientă. Geamurile, fără perdea, concurau cu orice alt lucru din casă în materie de neglijență. Pe sticlă se uscaseră picăturile de ploaie și vântul, o greșită limită subtilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în ochi și buzele lor s au contopit în sărutul lung al îndrăgostiților, atât de mult așteptat, în special de Matei, în timp ce peste capete lor creanga bradului sub care se aflau și-a scuturat zăpada la adierea unei boare line, binecuvântându-le iubirea. Erau plini de zăpadă pe păr, pe ochi, pe buze, dar nu le păsa de această răcoare, fiindcă ei erau îmbujorați de căldura sufletească simțindu-și inimile bătând în același ritm. S au sărutat și s-au sărutat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
biserică, uneori nepermițându-mi nici serviciul. —Te rogi? — Rar. Când te-ai rugat ultima dată? —Hai, măi Cecilia, mă faci să mă simt prost. Dacă ne căsătorim va trebui să intrăm în biserică, să ne rugăm în fața icoanelor, să ne binecuvânteze preotul, așa că e bine să te familiarizezi de pe acum cu atmosfera aceasta de credință și de rugăciune. Ajungând la biserică, înainte de a intra, Cecilia l-a sfătuit cum să se roage și cum să ceară ajutorul lui Dumnezeu. Au cumpărat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lui Dumnezeu. Au cumpărat câte o lumânare fiecare, le-au aprins, au mers cu ele aprinse în fața altarului, au îngenuncheat, s-au luat de mână, au spus amândoi deodată rugăciunea „Tatăl Nostru” și s-au rugat ca Dumnezeu să le binecuvânteze unirea prin logodnă și să-i ajute în continuare să aibă o viață frumoasă. La ceasul acela nu era nimeni în biserică. Liniștea deplină, luminile lumânărilor care ardeau, mirosul de ceară amestecat cu cel de tămâie, imaginile sfinților din icoane
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și un romantic aiurit, distrat. Matei, strânge-mă tare în brațe că mi-e frig, îi spune din nou, fiindcă el, ca s-o pedepsească pentru „romantic aiurit”, slăbise din nou îmbrățișarea. Pa Cecilia, pa Matei, bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze, mama natură să vă fie protectoare și la anul să ne întâlnim cu bine. Se iau de mână, fug la mașină că nu era de glumit cu frigul. Pe drum, Matei referindu-se la jocul pe care l inițiase Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nas cârn care este întruchiparea însăși a ideii de minuscul, am eșuat lamentabil în încercările, care au degenerat în comice implorări, de a refuta această monstruoasă absurditate. Orice străin are nasul proeminent. E drept că se află și printre japonezi binecuvântați de zei, care se pot făli cu un nas mai ieșit în afară, față de nasul "turtit", asiatic. Ei sunt admirați ca figuri semilegendare. Pe lista calităților dorite de o tânără fată la bărbatul de vis, "înălțimea" nasului se clasează pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
creațiunii în șase zile, terminându-se cu facerea Omului, a lui Adam224 "după cipul său" (Facerea I 27) s-a odihnit în ziua a șaptea "de toată lucrarea Lui pe care o zidise și o făcuse" (Facerea C. I 3), binecuvântând și sfințind aceea zi. A rânduit apoi un loc cu toate bunătățile, numit Eden sau Raiu și aici, în grădina Raiului a așezat pe Adam "ca s-o lucreze și s-o păzească" (Facerea II 13). Grădina aceasta, udată de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de grijă". Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avram și a zis: "Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta și n-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiul, te voi binecuvânta foarte mult și-ți voi înmulți foarte mult sămânța și anume: ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării; și sămânța ta va stăpâni cetățile vrăjmașilor ei. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta, pentru că ai ascultat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe singurul tău fiul, te voi binecuvânta foarte mult și-ți voi înmulți foarte mult sămânța și anume: ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării; și sămânța ta va stăpâni cetățile vrăjmașilor ei. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea". Avram s-a întors la slugile sale și s-au sculat și au plecat împreună la Beer-Șeba, căci Avram locuia la Beer-Șeba". // Din cele relatate în acest capitol se vede că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și după o mică slujbă, mortul, însoțit de rude și de prieteni este dus la biserică, unde după ce i se oficiază serviciul înmormântării este transportat la cimitir spre a fi îngropat. Groapa este săpată până la doi metri adâncime. Acolo, preotul binecuvântându-l, toarnă peste el vin și untdelemn și apoi aruncă cea dintâi mână de țărână peste dânsul. Mormântul este ridicat pe dinafară și la cap se pune o cruce mare de piatră sau de lemn. Ortodocșilor pun mortul cu față
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la măsuța de lemn de brad din fața ferestrei și mi-am continuat munca. în primăvara și în vara următoare am desăvârșit câteva dintre cele mai puternice imagini ale mele și ale lui Doré. Avram pe drum spre țara Canaanului. Isaac binecuvântându-l pe Iacov. Salvarea lui Lot de incendiile și exploziile violente din Sodoma și Gomora. înmormântarea Sarei - Avram avea o sută șaizeci și cinci de ani și ar fi dorit să fie îngropat sub aceeași piatră cu Sara. Când tufele de răchițică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
dacă am să ți spun că am despre ei cele mai frumoase amintiri. Bunu și buna, așa cum se spune în Ardeal. Au fost frumoși și cuminți ca două iconițe... Apoi vezi, poate că am avut noroc, trăiau într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde exista multă înțelegere între oameni și aveam prieteni de vacanță de toate națiile, și unguri, și sași, și români, și țigani..., de toate, UE ar putea învăța de la noi... Mi-aduc aminte cu duioșie de Bujorel, țigănușul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
numai bune pentru cidru; moara de la cascadă își va învârti iarăși roata! Apa fântânilor va fi mai proaspătă; aerul curat! După povestea asta, Ceasornicarul ar fi devenit, poate, pentru mai toți oamenii locului, un fel de Dumnezeu. Mulți l-au binecuvântat, i-au făcut și un cântec. Unul din preoți l-a numit proroc, dar Ceasornicarul, aflând, i-a trimis vorbă că habar nu are ce spune și că amestecă oamenii cu sfinții. Drept care părintele, fără a sta prea mult pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
În două săptămîni ajunge vorba la dom Caludi care-i trimite invitație ultimativă popii să vină pînă la el acasă. "Părinte, aud că mă vorbești." Popa, nimic: "Noi, pe binefăcătorul...?" "Așa ziceam și eu. Ce-ar fi dacă mi-ai binecuvînta puștile, ca să terminăm cu zvonurile?" Popa îi spune că nu se poate: unde s-a pomenit așa ceva? S-a pomenit! i-a tăiat-o Caludi care studiase dreptul în Franța și avea o diplomă bună pentru Orient. Se învoiește Cristescu
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]