4,436 matches
-
declara că a avut un singur profesor, dar acesta a fost Tudor Vianu, tatăl său) și practicând de peste patruzeci de ani psihoterapia, atât în România, cât și în Elveția. Faust, de la magie la alchimie, Jung și tipologia psihologică, Blestem și binecuvântare (Ce este un tată?), Sine autentic și sine fals, Freud, azi, Despre Sacher-Masoch, Antigona, o disidentă - sunt titlurile eseurilor din prima parte a cărții în care Ion Vianu abordează printr-o grilă personalizată teme des puse în discuție, dar care
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
clar, și simțeam asta când ca pe o consolare, când ca pe o durere insuportabilă, că Antonia și Palmer erau foarte îndrăgostiți unul de altul. Mărturisirea iubirii lor și supușenia mea în fața ei, ba chiar - aș zice cu multă amărăciune - binecuvântarea pe care aproape că le-o dădusem, descătușase în cei doi o bucurie frenetică. Nu-i mai văzusem niciodată atât de veseli, atât de plini de viață, atât de triumfători. Dădeau impresia că sufletele lor dansează. În fața unei asemenea forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aflam toți într-o situație foarte dureroasă. Dar Antonia a luat lucrurile cu multă înțelepciune, în cele din urmă, și n-ai nici un motiv să te temi de o atitudine ostilă din partea noastră. De fapt, noi vrem să vă dăm binecuvântarea, cum se zice. Vezi, așadar, cât de greșit ne-ai judecat, cât ai fost de nedrept cu noi! — O să te ajutăm să treci prin încercarea asta, Martin, spuse Antonia care aprobase dând din cap tot discursul lui Palmer. Cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de mânie. Am auzit că e frumoasă și deșteaptă și tânără, ceea ce e minunat pentru tine, Martin, spuse Antonia. Chiar nu-ți dai seama că vorbesc foarte serios? Chiar nu poți avea generozitatea de a primi în dar bunăvoința mea, binecuvântarea mea? — Simt că încep s-o iau razna, cu siguranță, am zis. Vorbiți de parcă ați pune la cale căsătoria mea. Ce Dumnezeu, doar nu sunteți părinții mei! Palmer afișă zâmbetul său american, larg și strălucitor, și o strânse pe Antonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Ea era conștientă că mă făcuse să sufăr; dar nu putea intui intensitatea și specificul acestei suferințe pentru care, în chip irațional, împotriva voinței mele, o învinuam pe ea. Amândoi eram înfrânți. Într-o oarecare măsură a fost o adevărată binecuvântare faptul că Antonia era atât de preocupată de ea însăși. Într-un mod categoric și cam obositor ajunsese la concluzia că eu eram bucuros să revenim la situația anterioară. Numele lui Georgie nu a fost nici măcar rostit; n-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un punct. Impresia se șterse imediat. Ia te uită, ce surpriză minunată! rosti Antonia cu vocea ceva mai pițigăiată decât de obicei. Dintre noi patru, ea părea a fi cel mai puțin capabilă să se stăpânească. Sperăm să ne dai binecuvântarea, rosti Alexander pe un ton scăzut și supus și se înclină în fața ei. — Din toată inima! răspunse Antonia. Se poate da o binecuvântare din toată inima? Oricum, aveți binecuvântarea mea. Aș vrea să o sărut pe copila asta. O sărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
noi patru, ea părea a fi cel mai puțin capabilă să se stăpânească. Sperăm să ne dai binecuvântarea, rosti Alexander pe un ton scăzut și supus și se înclină în fața ei. — Din toată inima! răspunse Antonia. Se poate da o binecuvântare din toată inima? Oricum, aveți binecuvântarea mea. Aș vrea să o sărut pe copila asta. O sărută pe Georgie care o privi lung pe Antonia și o prinse de braț când aceasta depuse un sărut pe obrazul ei. Am turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cel mai puțin capabilă să se stăpânească. Sperăm să ne dai binecuvântarea, rosti Alexander pe un ton scăzut și supus și se înclină în fața ei. — Din toată inima! răspunse Antonia. Se poate da o binecuvântare din toată inima? Oricum, aveți binecuvântarea mea. Aș vrea să o sărut pe copila asta. O sărută pe Georgie care o privi lung pe Antonia și o prinse de braț când aceasta depuse un sărut pe obrazul ei. Am turnat șampania în pahare. Alexander și Georgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai am nevoie de licențe poetice pentru a relata ce s-a Întâmplat sau nu la fundație. În jurul orei șase seara, m-am dus cu bicicleta la Apollo, unde am rămas până la miezul nopții. Else Oloaga discuta În continuare despre binecuvântarea - sau poate blestemul - antenelor radio, În timp ce fiul ei Își Îndeplinea obligațiile la pian cu obișnuitul său entuziasm brutal. Deoarece luminile erau stinse În foaier și jaluzele, trase, colega mea Îmi reaminti că nu mai aveam program a doua zi. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
care eu, bineînțeles, răspund: — Mulțumesc. De ce s-o purta el atât de frumos? Pentru că o fi fost prevenit din timp cum stau lucrurile cu mine (și nu știu dacă să iau asta ca pe-o insultă sau ca pe-o binecuvântare) sau fiindcă n-a aflat încă nimic? Să-i spun eu, atunci, înainte de-a apuca să urcăm în mașină? Da, trebuie să-i spun! N-o să mint la nesfârșit! „Ăă, e o plăcere să mă aflu aici, în Davenport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe după catedre, expunându-și transparența În fața tablei și a elevilor nedisciplinați, ghemuit În capelă, la o slujbă În care cel viu nu crezuse niciodată, cerându-i lui Dumnezeu, În discordanta mulțim de oameni răsuflându-i alături, să-l elibereze prin binecuvântarea Lui. Și uneori era ca și cum o fantomă s-ar fi putut Într-adevăr Întoarce la viață, pentru că el constatase că putea simți durerea chiar și dacă era doar o fantomă. Fantoma avea amintiri. Și-l putea aminti pe acel dr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
atingă trupul doctorului Czinner - o atingere ce reprezenta toată satisfacția pe care o putea avea. Acum nu-i mai rămăsese decât să părăsească trenul la Viena și să se Întoarcă. În zece zile, vocile vor intona: „Doamne, primește-ne cu binecuvântarea Ta pe noi, cei adunați iarăși aici“. Dr. Czinner Întoarse pagina ziarului și citi puțin. Lucrul cel mai aproape de ură pe care-l putea simți față de zăpăciții aceștia era invidia. Nu-i putea urî când Își amintea detalii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Îmi spusesem așa În sinea mea, observând că bărbatul era puțin bronzat și că purta un costum de vară de culoare deschisă, Într-un stil casual foarte plăcut. „Nu e chel“, remarcasem fericită observându-i claia de păr castaniu, o binecuvântare de care, din păcate, duc lipsă mulți bărbați de treizeci și patru de ani. „Zâmbet cuceritor“, m-am gândit, roșind fără să arăt atunci când mi-a strâns mâna. Avea o expresie veselă, iar ochii verzi Îi străluceau șăgalnic. „Are cel puțin 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Observând grămada de haine, adăugă: — Îți mulțumesc că mi-ai luat hainele de la curățătorie. Chiar nu e nevoie să faci asta... ești atât de ocupată. Le-aș fi luat eu. Nu am spus nimic. Ați auzit careva vreodată de ne-binecuvântare casnică? 11tc "11" Bebelușul Mondentc "Bebelușul Monden" Nu aș putea spune că aveam cu adevărat chef de prânzul Baby Buggy al lui Phoebe a doua zi: singurele lucruri la care mă puteam gândi erau chitanța aceea de la hotelul din Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
magazin, mulțimea Începea să se risipească. Pe neașteptate, cineva m-a bătut pe umăr. —Sylvie? Sylvie? M-am Întors. Lângă mine se afla Alixe, cu o expresie de Îngrijorare pe chip. —Sylvie, ce se mai aude de proba mea? Ce binecuvântare să ai o memorie atât de proastă Încât să uiți și că ai uitat ceva. Luând decizia că era mai bine să nu-i aduc aminte că nu venise la programare, i-am răspuns: — Poți să vii oricând. Îmi trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
adormit, mulțumită, În brațele lui Hunter. Nu există ceva pe lumea asta care să Înfigă cu mai multă forță un pumnal În inima unei divorțate, fie ea și cea mai veselă dintre toate, ca o felicitare de Crăciun care arată binecuvântările vieții de familie. Cam la vreo săptămână după Ziua Recunoștinței, m-a sunat Lauren, deloc În apele ei. Louis, fostul ei soț, trimisese cunoscuților o felicitare cu o poză În care apăreau el și o femeie necunoscută pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în continuare prolifici și să ne înmulțim fără să ne distrugem singuri. Îi zic că este un trădător al propriei specii. — Ba sunt un patriot, ce dracu’, zice Stridie, și se uită pe geam. Descântecul ăsta de adormit e o binecuvântare. Doar de ce crezi c-a fost creat? O să salveze milioane de oameni de la moartea lentă și cumplită spre care ne îndreptăm din cauza bolilor, a foametei, a secetei, a radiației solare, a războaielor, a tuturor lucrurilor care ne așteaptă. Deci este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nicotina - agheasma și tămâia ei. Fantasmele comunismului, proletarul, muncitorul, lenin, anapauker, „sentimentul sovietic”, petrugroza, venind din coșmarurile vieții intrauterine, se înalță ca niște aburi grei peste mlaștina vieții românești. Pungi, gunoaie, alcool, hălci sângerânde, seringi, plouă și e frig fără binecuvântarea zăpezii, îngeri cu aripioare always, avortoni și aurolaci fără aripioare. Morții Domnicăi Drumea plâng în adâncul mormintelor cu lacrimi sfărâmicioase (imagine demnă de Bacovia sau Ileana Mălăncioiuă, iar la Ruxandra Novac, ochii tăi morți, ochii mei morți văd o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
să zicem vineri, a sosit epoca boxului. Și epoca boxului a coincis cu perioada marilor hemoragii nazale. Nu prin intermediul pumnilor, cum s-ar putea bănui, ci cu totul altfel. Giani Pascu s-a apucat să arunce troacele de la subsol, având binecuvântarea tatălui și a bunicului, unul șef de sală la „Lido“, celălalt șef de unitate la „Drumețul“. L-am ajutat și noi, mai ales că știam ce plănuiește, iar planurile lui ne surâdeau tuturor. Am dus totul, până la ultimul ac, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și rusă. Trei din acele cărți aparținuseră, fără Îndoială, țarinei. Biblia În rusă, primul volum din Război și pace și cartea lui Nilus (ediția a treia, din 1917), pe care țarina, bănuindu‑și inevitabilul sfârșit, desenase zvastica, simbolul fericirii și binecuvântării Domnului. 6. Surprinzătoarea descoperire a Conspirației, cu zvastica desenată de mâna binecuvântată a Împărătesei, a Însemnat pentru mulți o revelație. După mărturia ofițierilor englezi din armata lui Denikin, se va lansa o ediție populară adresată „tuturor soldaților care știau carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vreunul dintre cei rămași pe uscat ar fi îndrăznit să facă avansuri uneia dintre ele, ar fi fost alungat de pe insulă, căci și ei aveau obligația să apere, la rândul lor, onoarea celor plecați. Tapú Tetuanúi îngenunche pentru a primi binecuvântarea mândrului, dar întristatului sau tata, în timp ce mama lui plângea fără reținere. După ce o îmbrățișa, merse să-și ia rămas-bun de la frumoasă Maiana, care părea o zeița, cu centura ei cu trei noduri și cu coronița de flori pe cap. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Astaire, dar nici să-ți miști picioarele nu ești în stare? Numără: Un', doi, trei, un', doi, trei. Ce-i așa de greu? Cortina coborî pentru câteva minute, timp necesar actorilor să se schimbe. Momentul de relaș căzu ca o binecuvântare asupra părinților cărora le amorțiseră oasele. Ai văzut-o pe Ema ce dulce era? Sau Dan. Nu știam că recită așa de frumos. Cu toate ieșirile ei, Luana asta a ta, Sando, e dată dracului. Așteptarea se prelungea și Anda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
îndărătnicul nu se lăsa deloc. Când fata termină cursurile Sanda dădu bir cu fugiții, jurând că atâta timp cât Radu se afla acolo ea nu le va mai trece pragul casei. Intimitatea și liniștea se întoarseră asupra familiei Noia cu o nesperată binecuvântare. Luana, cu fetița lângă ea, citea ori picta, Radu se grăbea să vină acasă, să-și strângă în brațe iubitele. Pretențios și deosebit de critic, el făcea observații pertinente vizavi de lucrările nevestei și ea se grăbea să remedieze neajunsurile. Cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iar la scurt timp se legă între ei o prietenie pentru care nu reușeau să-și găsească suficient timp. Când Ștefan îl sună să stabilească o întâlnire, Bariu, obosit în urma unei zile pline și epuizante, acceptase revederea ca pe o binecuvântare. Se întâlniră într-un local select și intim de la marginea orașului, se cufundară în lumina difuză și scaunele moi, încercând să se detașeze de activitățile zilnice. De obicei, își povesteau întâmplări din viața personală dar cum, în acel moment, nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
toamna bogată și sonoră își scutură frunza, iar deasupra lor, imaginea este contemplată de norii albi, ușori ce se mișcă sub adierea suflării. Pământul întreg și vietățile care-l slujesc tresar din somn, veseli și plin de viață, sub calda binecuvântare a astrului păzitor. Pretutindeni în jur, peisajul zugrăvește în diferite polarități, înălțătoare piscuri albe de calcar sau ținuturi păduroase ce îmbracă dealurile în culori vii. În vâlvătaia de aur se înalță un amfiteatru de munți în care oceanul de verdeață
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]