782 matches
-
altul, care trebuie să lărgească sfera comunicării și a înțelegerii: fiecare organism simte și înțelege ceva despre el și despre sistemele superioare în care este integrat. Interpretarea semiotică a vitalului ne facilitează înțelegerea interrelațiilor care se stabilesc între speciile unei biocenoze și, mai mult decât atât, necesitatea introducerii noțiunilor de nișă semiotică și semiosferă. Biosemiotica impune o nouă orientare în interpretarea vitalului cu toate aspectele sale, până la evoluția biologică. NOTE UN SEMNAL DE ALARMĂ LANSAT DE GRIGORE ANTIPA CĂTRE ȚARĂ Nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ar fi ajuns astăzi mult mai departe. Noțiunea de mediu intern nu mai poate fi înțeleasă doar ca o caracteristică fiziologică a organismului. Se vorbește astăzi despre un mediu intern la nivelul organismului, la nivelul unei populații (specii), al unei biocenoze etc. Mediul extern pare a rămâne la aceeași încărcătură structurală și funcțională. Pare doar. Mediul nu mai poate fi considerat ca ceva detașat, ca ceva cu adevărat dinafară, în situația în care înțelegem adaptarea ca pe un proces de asimilare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
consum de energie... Dar nu ieșiseră dintre limitele reacției fiziologice, semn că astfel de fenomene le erau prea bine cunoscute. De ce am amintit aceste lucruri? Pentru că ele reflectă prima fază a genezei subiectului nostru, nămolul. El este rezultatul vieții unei biocenoze, cu activitatea perturbată de niște condiții particulare de mediu; și, cum Natura valorifică orice, chiar și anomaliile, ea urmărește aici un scop, anume să se descotorosească de o parte a bioxidului de carbon ce-o Încurcă uneori; ca acum, când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știința supremă a Naturii, la nivelul actual al cunoașterii, ecologia. Pe care, evident, o voi nuanța, transpunând-o În planul ideatic. Un popor, adică o comunitate umană unită prin limba și tradiția culturală comune, poate fi asociat noțiunii ecologice de biocenoză, adică asociației de organisme ce trăiesc Într’un biotop, adică un loc cu caracteristici chimice, fizice, geografice anumite. În cazul nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
culturală comune, poate fi asociat noțiunii ecologice de biocenoză, adică asociației de organisme ce trăiesc Într’un biotop, adică un loc cu caracteristici chimice, fizice, geografice anumite. În cazul nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm că mai există și popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e alcătuită din fel de fel de organisme, atât autotrofe, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm că mai există și popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e alcătuită din fel de fel de organisme, atât autotrofe, cu acces direct la o sursă de energie primară, plante adică, cât și heterotrofe, ce apelează la energia fixată de autotrofe, animale adică, cu o oarecare aproximație. În ecosistemul nostru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bărbaților. Căci așa sugerează o seamă de caracteristici intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați, precum caracterul redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu Își poate croi un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu Își poate croi un nou drum taman prin mijlocul ecosistemului. Dar, În fiecare parte, viața continuă neschimbată, iar un factor favorizant, precum secarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atât de detestată de mine, e bună la ceva. Capriciile istoriei - a se Înțelege interesele geo-politice ale celor din jur - au fragmentat de timpuriu ecosistemul ideatic al națiunii române, dar n’au putut Înnăbuși tendința de unificare. Timp În care „biocenoze“ străine și deloc puține, ce-au Încercat acapararea biotopului românesc, au dispărut, nefiind compatibile cu acesta. În 1859 arborele căzut peste râu s’a chemat Congresul de la Paris, ce urma războiului Crimeii. O stemă e și ea un ecosistem, conținând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au Încercat acapararea biotopului românesc, au dispărut, nefiind compatibile cu acesta. În 1859 arborele căzut peste râu s’a chemat Congresul de la Paris, ce urma războiului Crimeii. O stemă e și ea un ecosistem, conținând un biotop - scutul - și o biocenoză - mobilele, imaginile de pe scut. În 1859, scutul a adăpostit zimbrul moldovean și vulturul muntean. Aveau să intre mai apoi, pe același scut, delfinii Dobrogei, leul bănățean și un alt vultur, dar ardelean. Numai simboluri animaliere deci, semn al unei anume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În 1859, scutul a adăpostit zimbrul moldovean și vulturul muntean. Aveau să intre mai apoi, pe același scut, delfinii Dobrogei, leul bănățean și un alt vultur, dar ardelean. Numai simboluri animaliere deci, semn al unei anume unități ce a urmărit biocenoza românească În toată istoria ei, inclusiv În vremurile fragmentării. Dar ecologia, aceea propriu-zisă, ne mai spune ceva și de aceea m’am Îndemnat la vorbă. Anume, relațiile din ecosistem pot fi perturbate și din inițiativa biocenozei, printr’o modificare informațională
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unități ce a urmărit biocenoza românească În toată istoria ei, inclusiv În vremurile fragmentării. Dar ecologia, aceea propriu-zisă, ne mai spune ceva și de aceea m’am Îndemnat la vorbă. Anume, relațiile din ecosistem pot fi perturbate și din inițiativa biocenozei, printr’o modificare informațională a ei. Și atunci, În cadrul unui fragment izolat geografic al ecosistemului pot apare specii noi, deci o nouă biocenoză care va transforma acel fragment de ecosistem Într’unul independent, chiar În cazul dispariției ulterioare a factorului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de aceea m’am Îndemnat la vorbă. Anume, relațiile din ecosistem pot fi perturbate și din inițiativa biocenozei, printr’o modificare informațională a ei. Și atunci, În cadrul unui fragment izolat geografic al ecosistemului pot apare specii noi, deci o nouă biocenoză care va transforma acel fragment de ecosistem Într’unul independent, chiar În cazul dispariției ulterioare a factorului ce a generat inițiala fragmentare. E pericolul care ne paște de când alte capricii au transformat Prutul În hotar și au Început să deznaționalizeze
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a generat inițiala fragmentare. E pericolul care ne paște de când alte capricii au transformat Prutul În hotar și au Început să deznaționalizeze Basarabia. Ecologia ne Învață Însă și cum să evităm acest pericol: să Înlesnim relațiile fragmentului basarabean cu restul biocenozei românești, cum demult transhumanța a făcut-o Între Moldova, Muntenia și Ardeal. „Radiosfera“, 24 ianuarie 1997, ora 12,27 6. Nu tăiați rădăcinile copacului! Nu sunt istoric și nici politician. Sunt Însă român. Și, pentru ca să exist, a trebuit ca părinții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de felul ei, e asemenea femeii; iar ambele sunt conservatoare, apărând stabilitatea. În antiteză, animalul, cu țesuturi reductive, e asemenea bărbatului; ambii progresiști, În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca și În societatea umană, El, ciuperca, face rost de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
felul ei, e asemenea femeii; iar ambele sunt conservatoare, apărând stabilitatea. În antiteză, animalul, cu țesuturi reductive, e asemenea bărbatului; ambii progresiști, În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca și În societatea umană, El, ciuperca, face rost de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca și Disney, să iau apărarea eroului negativ, fără de care acela pozitiv nu se poate manifesta. Evident, binefacerile se arată În alt plan decât acela al individului - vegetal - care se alege doar cu ponoasele. Acel plan e unul global, al biocenozei. Egoist, ca orice om, Încep cu foloasele noastre, de fapt unul, acela de leac. Vâscul conține amine. Una, colina, ca o componentă a fosfolipidelor, Între care lecitina prezentă În sistemul nervos, Își arată utilitatea În tratarea astmului bronșic și a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ciuperci comestibile cu aspect de măturoi: Clavaria; „numai“ patru specii! Și Încă una, dar pentru țap. Barba depășește și stadiul singular bărbătesc și pe acela de poreclă vegetală și animală, de specie deci, definind acea asociație de organisme care e biocenoza, adică elementul esențial pentru viața pe termen lung. Căci ce e altceva „barba“ vapoarelor, decât o biocenoză plimbăreață prin toate porturile lumii, dar și cumplit de vivace: alge, moluște, briozoare, câte și mai câte, acoperă nava pe dedesubt și o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
depășește și stadiul singular bărbătesc și pe acela de poreclă vegetală și animală, de specie deci, definind acea asociație de organisme care e biocenoza, adică elementul esențial pentru viața pe termen lung. Căci ce e altceva „barba“ vapoarelor, decât o biocenoză plimbăreață prin toate porturile lumii, dar și cumplit de vivace: alge, moluște, briozoare, câte și mai câte, acoperă nava pe dedesubt și o obligă, odată la jumătate de an, dacă nu vrea să-și consume combustibilul doar pentru a-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
evoluția plantelor și deopotrivă a animalelor. Dar, Încă de la cârdășia algă-ciupercă, lichenul adică, devenise evident un adevăr: nu mai poate fi vorba de libertate deplină, nici de sclavie, ci de o libertate limitată și controlată În cadrul ansamblului viu care este biocenoza, al cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu huzurește ci, acționând complementar celuilalt, trăiește decent. O libertate am putea spune „constituțională“. Și așa, au Încetat Încercările de evadare, deși tentația rămâne, În favoarea alternanței la guvernare a fiecăruia. Omul Însă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lor? Sunt o mulțime de teorii - dacă vreți o „dinozauromanie“, Între care a făcut vogă o zisă ciocnire a unui asteroid cu Terra care, prăfuind pentru ani de zile atmosfera, a blocat fotosinteza, condamnând la moarte un segment consumator al biocenozei alcătuit exclusiv din aceste reptile, ajunse la maximul diversificării și perfecțiunii. Doar că ăsta e doar un mecanism posibil. Realitatea e că lumea lor era deja depășită evolutiv de păsări și mai ales de mamifere, pe atunci niște bieți șobolani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică, În termeni ecologici, producători primari, consumatori și descompunători. Care, tustrei, Încheie un contract atât de ferm Încât unul - oricare - de-ar părăsi Înțelegerea, ar pieri cu toții, motiv pentru care Natura nu cunoaște nici notar și nici judecător. Asta e biocenoza, și ea funcționează de când viața, fără greș. În paranteză fie spus, poate ar trebui să mai tragem cu coada ochiului la legile ei nescrise... Dar cele trei „meserii“ au mulțime de specializări, precum un medic poate fi pediatru, stomatolog, cardiolog
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
peliculă de apă care, la rândul ei, Înglobează dizolvând, o câtime de aer. Așa vorbind, solul e un material entropic, o expresie a degradării. Firesc, căci el e rezultatul viețuirii unei mulțimi de organisme care, asociate În de-acum obsedanta biocenoză, rod - fiecare după feleșag - stânca primordială, extrăgând din ea esența vieții - negentropia - și lăsând la „locul faptei“ un reziduu: solul, care nici stâncă nu mai e, dar nici vid. Ca și la noi, care „Înghițind“ resurse lăsăm În urmă groapa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
feleșag - stânca primordială, extrăgând din ea esența vieții - negentropia - și lăsând la „locul faptei“ un reziduu: solul, care nici stâncă nu mai e, dar nici vid. Ca și la noi, care „Înghițind“ resurse lăsăm În urmă groapa de gunoi, reziduul biocenozei solului crește mereu. Am prins o vorbă din zbor: că’n sol există mai multe specii decât În leagănul vieții, care e apa. Mi se pare firesc. Căci În apă rezultatul viețuirii unei categorii oarecare de organisme, de pildă autotrofele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie ele niște ființe, omul Începe să se separe de Natură, să evadeze de sub controlul ei; se extinde și, implicit, dezechilibrează. În primul rând teritorial: Își adjudecă un spațiu, ogorul, din unitatea biosferei. Corect? În care nu mai trăiește vechea biocenoză, asociația de ființe, ci doar planta cultivată, una din multele de până atunci, ferită de celelalte, considerate buruieni, ca și de concurența la consumul ei, vechii parteneri de biocenoză ai omului devenit agricultor. Hm! Alt dezechilibru, poluarea inerentă, deși insidioasă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]