403 matches
-
se refere în mod special la zona Șipote se explică prin faptul că vegetația și fauna de aici sunt puțin spectaculoase. Lucrările de sinteză la nivel teritorial (jud. Iași,Moldova,România) sunt în măsură să ofere o imagine asupra particularităților biogeografice ale regiunii. Începutul sec. al XIX-lea se remarcă prin ample (și prime)cercetări științifice efectuate de către I.Cihac și I.Szabo, care în 1836 elaborează lucrările, ,Flora Moldovei” și apoi, ,Flora județului Iași”. Alte studii asupra vegetației României au
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
actual al regiunii în care se află comuna Șipote este rezultatul unei evoluții îndelungate, desfășurate în Pliocen și Cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile oferite de acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
iar de la răsărit și miazăzi, biciuit cu asprime de gerul iernii și îndurând seceta verii. Sub întinderea climatului specific, s-au dezvoltat unele dintre cele mai bogate și diversificate flore și faune de pe continent. România este țara cu cele mai multe zone biogeografice. Pot fi numărate cinci din cele nouă astfel de regiuni existente în Europa (continentală, alpină, stepică, panonică și pontică). Păduri și culturi diverse s-au aclimatizat, prinzând rădăcini adânci în solul românesc. De pildă, dinspre miazănoapte și apus, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
puternice sau chiar capriciile naturii care i-au alungat din arealul de origine. În pribegia lor, acești nefericiți căutau medii naturale cât mai apropiate de locul de obârșie unde să se poată adapta rapid. Pe meleagurile noastre se găsesc regiuni biogeografice diverse care au permis statornicirea, de-a lungul istoriei, a multor neamuri. Nu întâmplător, de pildă, o parte a rușilor lipoveni, provenită din zona Donului și a Niprului, unde se îndeletnicea cu pescuitul, s-a refugiat, din calea prigoanei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de asimilare pe care l-a înregistrat. La miazăzi de fluviu, legăturile între versanți se realizau prin largi culoare de comunicare între văile principale, puternic expuse și avantajându-i pe cei care le stăpâneau. Totodată, pădurile sunt de altă factură biogeografică, cu un accentuat specific meridional, și nu permiteau ascunzișul înăuntrul lor. Regiunile mlăștinite erau rare, limitându-se mai ales la mărginirea țărmurilor egeice și adriatice. În consecință, romanitatea orientală de la sud de Dunăre a supraviețuit, de regulă, în zonele montane
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spontană, troița pe temelie de beton, mulțime de flori au scos în fața casei, șir de glastre roșii, bătrînul la masă lăsat pe ele, pădure din pornirea dealului, șesul aduce frigul umbrei nordice, vine ceva rău în accentuarea antropică a limitei biogeografice, Jibou troiță de piatră, cimitirul abia început verdeață, pădurea din coastă s-a legat de moarte, accentuarea venea moartea. Ora 18,50, în acceleratul Baia Mare București, culeasă din mers numirea stației Băbuțeni, dramatică perechea de bătrîni București, l-am așteptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al geografiei, Terra, 1. BARBU N. (1983), Clasa solurilor hidromorfe, Geografia României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R., București. BARBU N. (1984
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Prelipcean, 2004 Complexul de entomofagi care limitează populațiile de Aphis fabae Scop. (Insecta-Homoptera) care atacă plantele de cultură și spontane. 9. Andriev Sorina-Octavia, 2004 Cercetări privind cunoașterea coccinelidelor (Insecta, Coleoptera, Coccinellidae) din România, din punct de vedere sistematic, biologic, ecologic, biogeografic și etologic. 10. Elena Onutu (Feraru), 2004 Biodiversitatea afidelor (Homoptere, Aphididae) care atacă pomii fructiferi din livezile din județele Iași și Vaslui. 11. Gabriela Costea, 2005 Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fructiferi din livezile din județele Iași și Vaslui. 11. Gabriela Costea, 2005 Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din sud-estul României. 12. Otilia Barnea, 2006 Cercetări sistematice, biologice, ecologice, etologice și biogeografice privind afidiidele (Hymenoptera, Aphidiidae) din estul României. 13. Lăcrămioara (Zaharia) Ciucă, 2007 Studii taxonomice, morfologice, biologice, ecologice și etologice privind Elateridele (Coleoptera Elateridae) din România și importanța lor ecologică și economică. 14. Delia-Nicoleta Gușă (Ușurelu), 2007 Cercetări privind biodiversitatea curculionidelor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unitatea pământului iberic cu cel marocan” și să justifice, în fond, politica externă a autorităților spaniole de atunci. Astfel, colonelul Armada a invocat comuniunea unor elemente geotectonice (mișcările orogenetice comune în care s-au format Pirineii și Atlasul), geomorfologice, climatice, biogeografice, pedologice și istorice, ca argumente pentru definirea spațiului ibero maghrebian ca “o mare unitate geografică”, în care Marocul ar reprezenta o prelungire peste Gibraltar a pământului spaniol - o “Iberie africană”. Generalul Alfredo Kindelan Duany definește în 1941 acest areal drept
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
și extindere diferită, care definesc prin complexitatea lor forme variate și tipuri sau subtipuri de unități de peisaj. Elementele care impun diferențieri de specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
climatice aspre se reflectă în particularitățile bio-pedogeografice care fac din tundră un ecosistem unic, cu adaptări ale plantelor și animalelor pentru a supraviețui mediului de aici și cu o vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice globale. III.3.1.2. Particularități biogeografice Biodiversitatea tundrei este redusă, aici distingându-se, în ansamblu, 1700 specii floristice și doar 48 specii de mamifere terestre, dar mii de păsări și insecte migrează aici în fiecare an. Și din punct de vedere al particularităților învelișului vegetal se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din patea continentală (Laponia) și din zona insulară (Svalbard, Jan Mayen). Pe de altă parte, insula Islanda este amplasată imediat la sud de Cercul Polar de Nord, însă particularitățile morfo-hidrologice, cu prezența glaciației actuale, la care se adaugă și caracteristicile biogeografice, ne îndreptățesc să considerăm că aceast spațiu terestru prezintă mai multe afinități cu zona rece, motiv pentru care va fi prezentat în cadrul Scandinaviei arctice. Laponia include fâșia nordică scandinavă cu un climat subarctic, situându-se în linii mari la nord
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
râurilor, iar în acest context, unele râuri chiar vor dispărea. Se vor înregistra modificări importante și în ceea ce privește debitul solid al râurilor. Modificări ale ecosistemelor terestre și marine Schimbarea condițiilor climatice se reflectă și în anumite modificări deja constatate în domeniul biogeografic, între care: deplasarea limitei pădurilor spre altitudine, în spațiile ocupate de tundră; creșterea productivității biologice. Chiar și în domeniul plantelor de cultură se înregistrează o creștere a producției (de exemplu la unele cereale). Și ecosistemele marine sunt afectate, cu migrarea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
repartizare echilibrată pe zone geografice, ceea ce i-ar oferi României o performanță productivă 44. România ocupă o poziție medie în UE Din punct de vedere al diviziunii teritoriale, România ocupă o poziție medie în UE prin existența a cinci regiuni biogeografice: stepică, pontică, panonică, continentală și alpină, din cele unsprezece regiuni ale Europei. Potențialul forestier este neuniform și sub nivelul mediu european, care prevede conform Codului Silvic ca până în 2035 acoperirea cu păduri să reprezinte 40% din teritoriu 45. Totuși suprafața
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
orașul Huși, cum este harta Moldovei 1: 50000 și harta Basarabiei 1: 42000, constatăm că în topografia luncii Prutului se poate distinge o serie întreagă de forme de relief, fiecare din ele având geneza, evoluția și caracterul său fizic și biogeografic bine definit. Așa de exemplu, din cauza pantei reduse, firul actual al apei râului Prut are un curs foarte sinuos, descriind de-a lungul albiei majore un șir nesfârșit de coturi, care de cele mai multe ori au înfățișarea de meandre rătăcitoare tipice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
interes turistic pentru o anumită categorie de oameni. Obiectivele turistice se clasifică în două mari categorii: a) obiective turistice naturale, ce cuprind totalitatea elementelor cadrului fizicogeografic, cu anumite valențe turistice. Ele includ elemente de natură geologică, geomorfologică, climatică, hidrominerală și biogeografică. b) obiectivele turistice antropice, care cuprind totalitatea creațiilor omului realizate de-a lungul timpului, ce prezintă interes din punct de vedere turistic. Ele sunt de natură istorică (vestigii, cetăți etc.), arhitectonică, comemorativă, religioasă, etnofolclorică și tehnico-economică. În condițiile în care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ceea ce o situează pe primul loc în Europa? Mofetele sunt emanații naturale de CO2 folosite terapeutic în afecțiuni ale circulație arteriale? La Covasna se găsesc printre cele mai pure mofete din lume, cu o concentrație de 98%. 2.4. Învelișul biogeografic Componentele învelișului biogeografic conduc la o diversificare a patrimoniului turistic natural, iar, în unele cazuri, pot genera forme noi de turism, precum turismul științific și cel cinegetic. Vegetația constituie, cu prisosință, un element de mare interes, în special pentru turiștii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe primul loc în Europa? Mofetele sunt emanații naturale de CO2 folosite terapeutic în afecțiuni ale circulație arteriale? La Covasna se găsesc printre cele mai pure mofete din lume, cu o concentrație de 98%. 2.4. Învelișul biogeografic Componentele învelișului biogeografic conduc la o diversificare a patrimoniului turistic natural, iar, în unele cazuri, pot genera forme noi de turism, precum turismul științific și cel cinegetic. Vegetația constituie, cu prisosință, un element de mare interes, în special pentru turiștii din ariile urbane
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în Europa, de îngemănare a uscatului cu apa, cu mare valoare în patrimoniul turistic al țării noastre. Această unitate de relief, care se formează și astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu rezerve mici sau când apele uzate ajung să degradeze calitatea efluenților. Pe lângă aspectul inestetic și emanațiile dezagregabile generate de apele poluate, se poate produce și o scădere a efectelor terapeutice, cum se constată în cazul Lacului Techirghiol ș.a.. Învelișul biogeografic este o altă componentă indispensabilă patrimoniului turistic natural dintr-o regiune. Practic, orice obiectiv turistic este favorizat de prezența unui peisaj atrăgător, iar degradarea învelișului vegetal duce, frecvent, la diminuarea potențialului turistic. În pofida exploatării intense din perioada contemporană, dar mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna dependentă sunt amplu prezentați în monografii de peșteri (Dumitrescu et. al. 1955, 1958, 1963, 1963, 1967), monografia speciei Miniopterus schreibersi (Barbu, 1958 - 1967) și catalogul bionomic și biogeografic al celor 25 de specii din România (din care lipsesc, față de cunoștințele actuale Myotis brandti, Hypsugo savii, Plecotus austriacus, Pipistrelus kuhlii și Pipistrelus pygmaeus), identificate în peste 200 adăposturi (majoritatea cavități subterane), care reprezintă cea mai importantă lucrare chiropterologică de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ei, de la elevi la profesori, de la tineri la vârstnici, de la naturaliști la scriitori și artiști, această nobilă acțiune reprezintă o datorie patriotică. 2.2 Starea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice România include 5 din cele 10 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpină, continentală, panonică, pontică (euxinică) și stepa. Biodiversitatea remarcabilă a României este consecința procentului important (47%) de ecosisteme naturale și seminaturale din care pădurile reprezintă o componentă esențială. Prin Programul CORINE-biotop au fost identificate 783 tipuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor deteriorate; * protecția, conservarea și refacerea diversității biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile; * dezvoltarea programelor speciale de cercetare și monitorizare pentru cunoașterea stării diversității biologice. Pentru conservarea unor habitate naturale, a biodiversității care definește cadrul biogeografic al țării, precum și a structurilor și formațiunilor naturale cu o valoare ecologică, științifică și peisagistică, se menține și dezvoltă rețeaua națională de arii protejate și monumente ale naturii (Art. 54, Legea 137/ 1995). Au fost desemnate un număr de 584
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lor se pot desfășura numai activități științifice, cu acordul forului științific competent. Rezervațiile științifice corespund categoriei I-a a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). b) Parcuri naționale Scopul parcurilor naționale este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]