905 matches
-
fiziologice locale determina apariția inflamației patologice, obiectul propriu-zis al morfopatologiei. Din punct de vedere etiologic inflamațiile pot fi: septice și aseptice. Inflamațiile septice sunt produse de virusuri, bacterii, miceți, paraziți, ca expresie a unei interrelații dinamice între gazda și agentul biotic, fiecare cu mecanismele lui defensive și ofensive, fiecare capabil de adaptare și schimbare a tacticii de luptă. Inflamațiile aseptice sunt mai usor suportabile și uneori au chiar un efect stimulator (abcesul de fixație produs de uleiul de terebentinăă. Din punctul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire, pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, pot fi admise activități turistice, educaționale organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
un număr de 7 specii de pești nu au mai fost găsite, dar au apărut în plus un număr de 3 specii dintre care 2 exotice. Acest lucru este îngrijorător pentru situația ihtiofaunei și denotă o alterare profundă a integrității biotice a habitatului. În râul Siret se întâlnesc un număr de 26 de specii de pești, cu o dominanță a speciilor tolerante față de curent sau chiar stagnofile, lucru datorat construcției unor acumulări de-a lungul Siretului. Putem vorbi de o uniformizare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
evoluție; conservare ex-situ înseamnă ocrotirea și conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză, existență și evoluție; habitate naturale de interes comunitar și național înseamnă zone terestre și/sau acvatice ce se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în stare naturală sau seminaturală; habitate naturale de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a regresului lor, ori constituie situri reprezentative pentru una sau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-a desfășurat un timp îndelungat în cadrul altor științe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
50.) se apreciază înainte de căderea frunzelor din treimea de mijloc a lăstarilor . 2. Vigoarea soiului se apreciază prin descriptorii agrobiologici prezentați în tabelul 2.22, unde sunt înscrise notele pentru expresia caracterului și soiurile de referință. 3. Rezistenta la factorii biotici se apreciază prin următorii descriptori agrobiologici: 3.1. Rezistența la mană (cod OIV 451; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere rezistența biologică a soiului la mană, prin urmărirea atacului pe frunze și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au fost modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste cuprinde 14 descriptori primari, prioritari, stabiliți de ampelografii care au
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aripilor, și a ciocului. Același mediu de trai și un regim alimentar asemănător a determinat modificări asemănătoare la păsări care fac parte din ordine diferite, și astfel s-au conturat diferitele grupe ecologice de păsări. Unii dintre factorii abiotici sau biotici sunt favorabili păsărilor, alții sunt dăunători sau indiferenți. Interacțiunea dintre însușirile ereditare și influențele mediului determină modul de viață al păsărilor. Caracteristicile de adaptare ale păsărilor, precum: capacitatea de zbor care lea dat păsărilor mobilitatea deosebită și posibilitatea de deplasare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
politică de a prezenta problema protecției mediului înconjurător, considerată una dintre cele mai stringente probleme ale societății contemporane. Conceptul de mediu înconjurător desemnează ansamblul spațio-temporal al componentelor materiale ale Universului care influențează funcționarea sistemelor biologice. Aceste componente pot fi abiotice, biotice sau sociale, de o mare diversitate și complexitate. Altfel spus, mediul înconjurător este ansamblul factorilor naturali (apă, aer, sol, subsol, energie solară, ș.a.) și organismele existente, care în interacțiune cu toate procesele acestora determină condițiile de viață ale omului și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Astfel, trebuie avut în vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici: lumină, temperatura aerului, umiditatea atmosferică, vânt; factorii ecologici edafici: textura și profunzimea solului; regimul de umiditate din sol, fertilitatea solului; troficitatea solului. factorii geomorfologici: altitudine; expoziție; pantă; configurația terenului; factorii biotici: animali; vegetali. factorii antropici: poluarea mediului. Acești factori vor fi luați în considerare în mod diferit în spațiile verzi urbane, față de cele periurbane. Astfel, în spațiile verzi urbane, ce au întindere mult mai mică decât cele periurbane și în care
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Natura e așa cum e. Nu e musai s’o „Îmbunătățim“ ținând ritmul cu pretențiile noastre ce progresează geometric; oricum, chiar dacă o lăsăm În pace, tot vom fi obligați la evoluție, pentru simplul motiv că Însuși mediul, În ambele sale ipostaze, biotică și abiotică, evoluează de la sine. A interveni, modificând, În Natură, devine astfel ceva de genul celei de a 5-a roți la car. E drept, această a cincea roată poate fi utilă, dacă are alt rol, dacă e de exemplu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bune... Ambele, cuptor și beci sunt, mai bine zis erau cândva, protective pentru Natură. Beciul Însă, care mai e și pasiv - netrebuind răcit În prealabil precum cuptorul Încălzit -, e chiar ecologic, În cel mai pur sens al cuvântului... adică acordă bioticul cu abioticul. Căci vița de vie acumulează tot mai puțin zahăr, implicit dă un vin tot mai slab, care pentru a fi conservat are nevoie de o temperatură tot mai mică, pe măsura Înaintării spre nord; și tot spre nord
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vin tot mai slab, care pentru a fi conservat are nevoie de o temperatură tot mai mică, pe măsura Înaintării spre nord; și tot spre nord scade temperatura asigurată de beci, astfel Încât abioticul beci dintr’un loc asigură conservarea produsului bioticei vițe, vinului adică, aceluiași loc, nu al altuia. Mult În sud, În Mediterana, vinul ajunge atât de tare Încât nu mai are nevoie de beci, care de altfel nici nu se obișnuiește pe acolo. Și iată cum vinul a cucerit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau cu cei patru kilometri care sunt adâncimea medie a oceanului... Negentropia radiației e aneantizată de entropia substanței... precum talentul de vulg. Mării nu-i rezistă nici o epavă - tot negentropică structurare - fie ea abiotică, În adevăratul sens al cuvântului, fie biotică, știu eu care cochilie. Și, până să vedem ce și cum la „antipozi“, să mai facem un pas. Marea e conservatoare: În două miliarde și jumătate de ani a fost În stare să Împingă evoluția animală doar până la pești, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biologică, recifi de corali care ajung insule... Metalul, cât de disipat, spălat de pe uscat, se adună În acei noduli oceanici, metal - de cea mai nobilă factură - concentrat... Și nuanțez: Marea nu e conservatoare, ci conservativă. Conservativă pentru viață, indiferent dacă biotică, așa cum o percepem cu toții, sau și abiotică, așa cum o percep mai puțini. Dar e și factor de evoluție căci, așa cum am mai spus, din inferior, chiar via aneantizare, creează superior... „Radiosfera“, 8 septembrie 1999, ora 11,57 44. Fata morgana
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de pământ, făcându-și ogor - iar nevoia de energie - și Întărindu-și așezările, devenite Încetul cu Încetul orașe, ajunge liber, adică scapă de servituțile naturii sale totuși biologice. Doar că Natura - iată și numele stăpânului - Îi asaltează aceste redute, folosind bioticul, care reia ceea ce știe: cucerirea, de odinioară, a uscatului. Zidurile voastre sunt acoperite de licheni, mușchi, iar când degradarea lor e destulă, pe ziduri vechi și chiar acoperișuri, vedeți și câte un copăcel. Ce face el cu rădăcinile Înfipte În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un echilibru care a permis vieții biologice și supraviețuirea, și evoluția, adică adaptarea la un mediu abiotic aflat În continuă schimbare, fie măcar pentru că viteza de rotație a Pământului scade, iar orbita lui crește... Natura n’a urmărit decât acordarea bioticului la abiotic și concomitent/consecutiv, cucerirea de către bios a Întregii planete. Dar, mereu, păstrând echilibrul, atât Între abiotic și biotic, cât și Între elementele bioticului. A fost, până aici, un fel de Eden. Până ce, o rațiune, nou venită pe lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
schimbare, fie măcar pentru că viteza de rotație a Pământului scade, iar orbita lui crește... Natura n’a urmărit decât acordarea bioticului la abiotic și concomitent/consecutiv, cucerirea de către bios a Întregii planete. Dar, mereu, păstrând echilibrul, atât Între abiotic și biotic, cât și Între elementele bioticului. A fost, până aici, un fel de Eden. Până ce, o rațiune, nou venită pe lume, dar dezlănțuită Înainte de a fi și „școlită“, a lucrat, În special asupra echilibrului. Căci omul s’a născut vânător, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de rotație a Pământului scade, iar orbita lui crește... Natura n’a urmărit decât acordarea bioticului la abiotic și concomitent/consecutiv, cucerirea de către bios a Întregii planete. Dar, mereu, păstrând echilibrul, atât Între abiotic și biotic, cât și Între elementele bioticului. A fost, până aici, un fel de Eden. Până ce, o rațiune, nou venită pe lume, dar dezlănțuită Înainte de a fi și „școlită“, a lucrat, În special asupra echilibrului. Căci omul s’a născut vânător, și Încă unul cu preferințe. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cunoașterii. Căci, invariabil, reacția invocată generează doar metan, nu moleculele de chiar o mie de ori mai mari care există În petrol, fiind, deci nevoie și de o ipotetică polimerizare. Lăsând deoparte prezența În petrol a unor compuși cu origine biotică, precum porfirinele ori aminoacizii, dar care invită la polemică dată fiind posibilitatea sintezei lor abiotice, amintesc doar sulful, acela pe care pirocolodiul lui Mendeleev l’a exclus din muniția puștilor și tunurilor, dar generează ploile acide de astăzi: Cu cât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
motive pentru a determina o pisică, Încă mai inteligentă, să nu se aventureze În vânarea lui. Și atunci pisica se mulțumește cu vrăbii, la fel de negentropice, dar și, mai proaste, dedulcite la a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba de țoi. „Sâmbătă cu prieteni“, 24 mai 2003, ora 17,47
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Naturii, creată chiar de ea, pentru propășirea propriei sale evoluții, chiar dacă asta ne poate părea, uneori, involuție sau degradare. Dar putem oare ghici cum are să fie fața viitoare a Naturii? Și mă refer la evoluția globală, care include nu numai bioticul, dar și abioticul. Un singur argument sunt În stare să aduc, și acela doar o speculație logică: S’ar fi expus Natura sinuciderii, creîndu-ne, așa diavoli cum ne autoacuzăm? Chit că ne autoacuzăm poate doar pentru că nu ne știm rolul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și deșert. Am citit și eu „Dune“... Dar mai bine să lepăd ciuboțelele roșii pentru o pereche de opinci și să-mi dau blănița la spălat... Nu doar abioticul focul apare ca imperfect În circuitul substanței În Natură, dar și bioticul. Dar, pentru a vedea asta, trebuie să urcăm Într’o mașină a timpului dând Înapoi vreo două-trei sute de milioane de ani, poposind Într’o lume cu mult bioxid de carbon, de vreo trei ori mai mult și cu un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
liber de tot, În spațiul cosmic, căci doar atracția gravitațională a unei planete mari ca Jupiter putea păstra acest gaz atât de ușor, nu și insignifianta Terra. Semne că uscarea și oxidarea planetei continuă sunt destule. Unul e că fixarea biotică a azotului atmosferic, performată Într’o mulțime de plante În special leguminoase, e Însoțită de descompunerea apei cu punerea În libertate a unui hidrogen menit spațiului cosmic... Iar cealaltă cale de descompunere a apei, fotosinteza, Încântă pretutindeni, În plină explozie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]