410 matches
-
muscalii români. Aceștia erau mai ales minunați de frumusețea vitelor de peste Prut. Văzând starea de sclavie a celor de aici, le părea rău, mai ales ofițerilor, că n-au rămas în Moldova. Când pentru prima oară am zărit într-o birjă cu coșul ridicat o uniformă română pe Calea Victoriei, în dreptul Academiei Române, am oprit caii și am strâns mâna ofițerului, pe care nu l cunoșteam, spunându-i fericirea mea să văd din nou un ofițer român. Era și el mișcat până la lacrimi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dezordine cum nu se pomenise în biata ad mi nistrație românească așa de batjocorită de organizația germană model. La București, binele făcea progrese. Austria cerea o conferință pentru a studia pacea. O bucurie nespusă cuprinse pe toată lumea. Dr. Danielopolu, în birjă, cu jurnalul suplimentar în mână, oprea la toate cunoștințele pentru a li-l citi. Poliția pierduse capul și nu-l aresta. Noi alergam unii la alții și ne uitam ironic la germanii pe care îi întâlneam. Începutul sfârșitului, care sosea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din dos. C. Arion, speriat și prea vecin cu teatrul scandalului, în strada Corabia, și-a închis porțile și a telefonat la prefectură să vină armata. A și venit, poliția noastră sta ascunsă, cel puțin șefii. Pe stradă trecură în birje, nevătămați, Stere și Simionescu Râmniceanu. Tot[ul] a fost rezervat germanilor. Deodată sosi în trăsură colonelul Koch, comandantul pieței, și cu sabia scoasă ordonă trupei să tragă. Aceasta însă nu se execută, din ordinul lui Mackensen. La orele 1 sosiră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bon80. V La Focșani!... La Focșani!... A strigat odinioară marele Mihail Kogălniceanu de pe tribuna parlamentului Moldovei cu vocea sa înfocată care electriza mulțimea, pe când lupta pentru Unire ajunsese la paroxism. La Focșani, la Focșani mergeam acum și eu într-o birjă hârbuită din Dorohoi, trasă de patru cai slabi, hămisiți, a căror coaste le puteai numara de-o poștă și care mergeau în trap mărunt, fără spor, de mi se părea că stau pe loc. După trei zile de-o călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vorbăreață, la masa lungă de stejar cu patină veche sau În odăița de sus, cu oglinda plină de semnături trase cu diaman tele de la inele, ascultând cum sfârâie becul de gaz din tavanul de jos, rareori Întrerupt de huruitul unei birje de noapte oprind În față și de pe capra căreia sărea, greoi În mantaua lui de cati fea, birjarul bătrân, mustăcios și stacoj la față, poposit la acest vad vechi al lor și al câtorva aprețiatori de seamă, printre care fuseseră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pălărie“, spre deosebire de fetele din bordel care purtau numai tulpanul. Aveau cameră mobi lată În oraș și drept de vizită medicală nu la dispensarul comun celorlalte consore pe care le vedeai, În fiecare săptămână, parcurgând În convoi străzile, Înghesuite buluc În birji, de unde zâmbeau prostește la trecători cu fețele lor subte de nesomn și excese, ci la un medic indicat de serviciul sanitar. și erau frec ventate acum de abonați În toată regula, cam cum erau prin acel timp abonații, cu luna
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unde se ofereau premii, ciocane de încercat puterea, corturi cu ghicitoare în palmă, roata norocului, călușei, muzici cacofonice pretutindeni, restaurante improvizate cu fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la iarmaroc cu o trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu pe băncuța din fața lor. Strada mare era bătută toată în mici prăvălii, stră moașele buticurilor de azi. Iar pentru mine nu mele patro nilor se identificau cu firmele prăvăliilor. Dom
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a negoțului lor [= al evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dialectul evreo-german (cf. idiș șufar, germ. Schäfer, „păstor [de cai]”) <endnote id=" (171, p. 290)"/> <endnote id="(726)"/>. Alți evrei s-au specializat În confecționarea și repararea căruțelor și roților, dar și a șeilor, hamurilor și tapițeriei de piele a birjelor. Vezi, de pildă, pe „Moisă Curirario - Moșe Rimer” dintr-un document moldovenesc din 1859 <endnote id="(436, p. 75)"/>, sau pe „Avram curelar ovreiu, ce Îmbracă [= tapițează În piele] caleșcile” dintr-un document muntenesc din 1842 <endnote id="(536, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot cam atunci, În 1858, romancierul Nicolae Filimon pleca cu un „omnibus” similar din București la Giurgiu, pentru a se Îmbarca pe un vapor dunărean spre Budapesta <endnote id="(823, p. 5)"/>. Iată și alte exemple de transport civilizat cu birja. În iunie 1883, evreul Iosef Diamand din Suceava, „antreprenor de birje și poștă” Încă din 1869, era decorat pentru modul cum a servit Poșta română cu ordinul „Serviciul credincios”, clasa I, de aur <endnote id="(612, I, p. 209)"/>. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omnibus” similar din București la Giurgiu, pentru a se Îmbarca pe un vapor dunărean spre Budapesta <endnote id="(823, p. 5)"/>. Iată și alte exemple de transport civilizat cu birja. În iunie 1883, evreul Iosef Diamand din Suceava, „antreprenor de birje și poștă” Încă din 1869, era decorat pentru modul cum a servit Poșta română cu ordinul „Serviciul credincios”, clasa I, de aur <endnote id="(612, I, p. 209)"/>. Un an mai târziu (În mai 1884), doi fabricanți de trăsuri din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom Alehem pe la 1909 -, căruia În Basarabia i se spune haraba” <endnote id="(744, p. 110)"/>. Totuși, În Alexandria egipteană, harabaki putea să Însemne „o birjă frumoasă”, ca În proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 563)"/>. De regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură, cu sensul de „dezordine” și „zgomot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trăsurilor care străbat „strada principală din București”, asemănând-o cu marile bulevarde din Paris, Roma și Londra <endnote id="(821, p. 264)"/>. La rândul său, În 1870, cehul Jan Neruda nota faptul că cele peste 11.000 de trăsuri și birje din București produc un „huruit” care „răsună În oraș ca un tunet permanent, Îndepărtat și [care] durează până către miezul nopții” <endnote id="(566, p. 256)"/>. În fine, vizitând Bucureștii În 1884, și romanistul danez Kristoffer Nyrop a fost profund
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apă, cu vaporul (pentru că erau călătorii lungi, care nu puteau fi Întrerupte de sabat). În copilărie mi se povestea că bunicul meu - Kelman Oigenstein, evreu farmacist din Basarabia -, atunci când nu putea să evite o călătorie de sabat, lua loc În birjă sau În tren, punându-și o sticlă cu apă sub șezut. Astfel, el călătorea „pe apă” ! Inițial am crezut că este o legendă anecdotică, păstrată de tradiția orală a familiei, dar un text non fiction semnat de Mihail Sadoveanu m-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost date În seama șobăsgoimilor” <endnote id="(791, p. 70)"/>. Evident, astfel de practici nu erau agreate de oamenii Bisericii Ortodoxe. În 1813, de pildă, un protopop din Soroca (Moldova) se plângea de aceste „obiceiuri ci au jâdovii la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin târguri și iarmaroace, Editura Sport-Turism, București, 1982. 644. Ioan Petru Culianu, Păcatul Împotriva spiritului. Scrieri politice, Editura Nemira, București, 1999 (ediția a II-a adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005). 645. Germanul Fiaker și românul fiacru vin din francezul fiacre („birjă”). La rândul său, termenul fiacre vine de la faptul că o com panie de birje din vechiul Paris avea ca simbol pe Saint-Fiacre, un călugăr ascet din secolul al VII-lea. În spațiul românesc, termenul fiacru fusese folosit deja de Constantin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spiritului. Scrieri politice, Editura Nemira, București, 1999 (ediția a II-a adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005). 645. Germanul Fiaker și românul fiacru vin din francezul fiacre („birjă”). La rândul său, termenul fiacre vine de la faptul că o com panie de birje din vechiul Paris avea ca simbol pe Saint-Fiacre, un călugăr ascet din secolul al VII-lea. În spațiul românesc, termenul fiacru fusese folosit deja de Constantin Negruzzi În 1829, În prima sa nuvelă, Zoe : „un fiacru ce trecea ca săgeata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost mama, tata, avion - Însoțite de o indicație cu degetul În semn de recunoaștere. Dacă e adevărat că era un avion american care tocmai trecea, să fi fost oare premoniția viitoarei mele transmutări peste ocean? Tatăl meu și plimbarea cu birja Unchiul Mihai, fratele tatei, era foarte apropiat de Iuliu Maniu și, dacă nu mă Înșel, fusese ministru În guvernul lui. Era un ardelean dintr-o bucată, demn și capabil de o mare bunătate, În ciuda educației austriece pe care o primise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mentalitatea Îngustă a stereotipiei naționaliste, care nu onorează pe nimeni, am cunoscut câțiva reprezentanți remarcabili ai diasporei lor și am Întemeiat cu ei prietenii care durează. Cel mai greu Îmi era să-l ascult pe tata descriind faimoasa plimbare cu birja prin Cluj, la care Îl invitase fratele lui Mihai și care avea să-i schimbe viața. Era una dintre anecdotele sale favorite și, deși el o povestea cu multă admirație față de fratele său, mie și azi mi se pare o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ajungă la Paris să studieze sculptura cu Rodin. Avea În el o chemare pasionată și un talent vizual evident. Ar fi fost normal să-și urmeze vocația. Într-o zi, fratele lui l-a invitat calm la o plimbare cu birja prin Cluj, unde familia se stabilise după moartea prematură a bunicului meu. „Deși sunt mai mare, Îți voi vorbi de la egal la egal, deschis, fără prejudecăți! Tu vrei să mergi la Paris să studiezi les beaux-arts. Frumos, nimic de spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
adversităților, atât de utilă În viață. Deși zicala cu bătaia ruptă din rai nu am aplicat-o niciodată băieților mei, azi nu regret cojile de nucă. Dacă regret ceva, e doar faptul că Papago nu a refuzat acea plimbare cu birja. Dacă aș fi fost acolo, l-aș fi Împiedicat sau cel puțin l-aș fi sfătuit să-și urmeze chemarea inimii, după calapodul bunicii, căci toate sfaturile pe care mi le-a dat mie bunica Eftalia s-au dovedit juste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
prefață) PAGEREF Toc133741147 \ h 7 HYPERLINK \l " Toc133741148" Partea Întâi HYPERLINK \l " Toc133741149" ECHILIBRIST ÎNTRE DOU| LUMI HYPERLINK \l " Toc133741150" (DIALOG ÎN TREI) HYPERLINK \l " Toc133741151" Copacul zburător PAGEREF Toc133741151 \h 15 HYPERLINK \l " Toc133741152" Tatăl meu și plimbarea cu birja PAGEREF Toc133741152 \h 16 HYPERLINK \l " Toc133741153" Mama și complicațiile interetnice PAGEREF Toc133741153 \h 20 HYPERLINK \l " Toc133741154" Oglinda, păpușile și Toscanini PAGEREF Toc133741154 \h 21 HYPERLINK \l " Toc133741155" O atracție „irezistibilă“ PAGEREF Toc133741155 \h 25 HYPERLINK \l " Toc133741156" Bunica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]