542 matches
-
2 automobile particulare. Tot în această perioadă își face simțită prezența și Asociația județeană de protecție a animalelor. Astfel, ca urmare a plângerilor efectuate către administrația locală, Primăria Bacău a emis în februarie 1909 o ordonanță ce obliga pe „toți birjarii și vizitiii să acopere caiii pe timp friguros”. Primul proiect de modernizare a transportului public local a fost lansat odată cu apariția Uzinei electrice a orașului. Astfel, în vara anului 1902, la propunerea inginerului Radu Porumbaru, au început discuțiile în privința înființării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de materializarea lui. Într-o cerere adresată Primăriei (iulie 1904), „fierarii, potcovarii, rotarii și vopsitorii din Bacău, în unire cu toții”, solicitau consilierilor comunali să fie „contra pentru totdeauna la un asemenea tramvai”. Evident, cereri similare au fost adresate și din partea birjarilor din localitate. Cele 27 de semnături, ce apar pe solicitarea din 9 iulie 1904, scot în relief dimensiunea evreiască a acestei bresle: în afară de patru nume românești (Vasile și Dumitru Rusu, Dumitru Ionescu și Dumitru Covalea), în rest, toate celelate nume
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în rest, toate celelate nume aparțin reprezentanților cultului mozaic. Neîmplinirea proiectului tramvaiul lui Porumbaru a făcut ca, până în vara anului 1930 - atunci când au fost date în exploatare „cursele de automobile pentru transportarea călătorilor” -, deplasările în interiorul orașului să fie la discreția birjarilor și a posesorilor de auto taxi. După cum ne relevă documentele arhivistice, în perioada interbelică, preocupările din domeniul transportului public local au reintrat în sfera de interes a administrației comunale abia la sfârșitul anilor ’20. Astfel, în ședința consiliului comunal din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
taxi. După cum ne relevă documentele arhivistice, în perioada interbelică, preocupările din domeniul transportului public local au reintrat în sfera de interes a administrației comunale abia la sfârșitul anilor ’20. Astfel, în ședința consiliului comunal din 17 august 1927, în urma cererii birjarilor de mărire a prețului curselor, primarul Ioan Grigoriu a stabilit „tariful maximal al birjelor din oraș”. Tariful era diferențiat, în funcție de numărul cailor, lungimea parcursă până la locul de destinație și de existența, sau nu, a „roților de cauciuc”. Redăm în tabelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
persoane juridice - 2 societăți comerciale<footnote id=”31”><D.J.B.A.N., fond Primăria Bacău, dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
evrei (79%), 61 români (18%), 11 armeni (3%); croitor - total - 30 persoane: 25 evrei (83%), 5 români (17%); cizmar - total - 59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
740 lei”. Vârstnicii orașului își amintesc cu neplăcere de aceste mizerabile „hoteluri”, foste tractiruri, ajunse acum stabilimente de 5 stele, dar numai prin prețuri. Chiar și proprietarii de căruțe cu cai (N. Moraru, C.I. Stavăr ș.a.) ca și unul din birjarii orașului, C. Plugaru, au făcut bani frumoși (tot de la bugetul MAI!) transportând de la hoteluri la gară bagajele „repatriaților sovietici”. Pentru o căruță, tariful era de 4.000 de lei/zi iar pentru birjă (având o capacitate mai mică) numai 2
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cont, probabil, nicidecum din cel al armistițiului. Pe 12 decembrie 1944, hotelul bârlădean „Europa” trimitea prefecturii o factură în valoare de 3.810 lei ce reprezenta contravaloarea cazării repatriaților în „...3 camere a 2 paturi, 3 nopți, 27 porții lemne”. Birjarul Ariftimi Vasile, domiciliat în Cartierul Nou, semnase pe 14 decembrie o chitanță de primire a banilor de la prefectură în valoare de 350 de lei, reprezentând „...timpul cât am transportat cu trăsura mea pe D-nii ofițeri sovietici la gară cu repatriații
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bani de buzunar, ne ia aspirine când dă troahna peste noi...Cine are curajul să spună că aista-i om rău?!?”. Până când aveau să se dumirească de ADEVĂRATELE intenții ale asasinului de la Kremlin, nu mai aveau mult timp. Un alt birjar din Bârlad, Vasile Ghimpu, semnase o chitanță la prefectură în valoare de 1.000 de lei, „...ce reprezintă transportul cu trăsura mea la gară a repatriaților”. Data emiterii fusese 28 decembrie 1944, a doua zi de Crăciun, când tot creștinul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
decopertate din rezumatele publicate în primele numere ale "Convorbirilor literare", îți dai seama că prelecțiunile au fost cu totul altceva 2. Că, în consecință, au fost departe de aparenta vulgarizare a tematicii și n-au avut nimic a face cu birjarul de la piața "Sfântu Spiridon", cu măcelarul din Târgu Cucu, ori cu croitorul de pe Sărărie 3. Dar să încercăm, fie și pe scurt, să identificăm și alte trăsături definitorii ale acestor prelecțiuni, asumându-ne ca ghid anumite modalități ale lui Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se numea profesiune proprietar: "...urmărește cu strășnicie restituirea celei mai neînsemnate datorii, reclamă un birjar care-i taxase prea piperat o cursă cu trăsura, obținînd prin hotărîre judecătorească restituirea diferenței; ...scotea banul fără plăcere" mai adaugă Barbu Cioculescu. O sondare a cauzelor care au produs astfel de distorsiuni ale personalitații încearcă Petru Comarnescu apelînd la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sfaturi care nu vor fi niciodată urmate, pun note cu o sfântă frică de a nu nedreptăți pe nimeni. Mă bucur ca un copil când dau de o lucrare ce arată o minte în stare de funcționare, înjur ca un birjar când mă-nec în cretinisme împrumutate din comentarii de-a gata. Atâta vreme cât autorii lucrărilor sunt elevi sau studenți le privesc totuși cu o anume înțelegere: e vorba de tineri care învață. Greșelile lor sunt inerente și corijabile cu timpul. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cei din clasele inferioare, obligați să meargă pe jos, nu ies decât încălțați cu cizme lungi, chiar și femeile. Trecătorul se află într-un permanent pericol de a fi lovit de echipaje; se întâmplă adesea accidente, în pofida dibăciei proverbiale a birjarilor; să fii împroșcat din cap până-n picioare cu noroi e cel mai mic neajuns și e un lucru atât de comun, încât nimeni nu se mai îngrijorează din pricina asta. Dacă serviciul municipal de drumuri lipsește, există din fericire metode de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în cincisprezece zile, celălalt în trei săptămâni. Slavă Domnului, nu avem nicio moarte de om pe conștiință! Capitolul 6 O iarnă la București Crivățul • Dezghețul • Caracteristicile acestor două urgii • Lamentații și sfaturi • Nu sunt ascultate nici unele, nici celelalte • Săniile • Îndemânarea birjarilor Deși se află la 44ș 25' latitudine nordică, pe linia Valenței și a Bordeaux-ului, Bucureștiul e supus unor ierni aspre. Provinciile Dunărene sunt larg expuse dinspre partea Rusiei; vânturile înghețate ale munților Urali și Caucaz pătrund aici fără piedici
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
urmează sănii elegante. Caii își agită șirurile de zurgălăi și poartă cu cea mai mare iuțeală vehiculele ușoare, care nu lasă nicio urmă în trecerea lor. Săniile se urmăresc, se îndepărtează, se separă, se ating fără să se ciocnească; îndemânarea birjarilor e proverbială; în mijlocul acestui talmeș-balmeș, al acestui haos, al acestei harababuri, vizitiul îndemânatic, cu ochii atenți, cu mâna fermă, cu urechea ciulită la zgomotul zurgălăilor, trasează cu atelajul său linii drepte sau cotite, curbe sau întortocheate, fără a-și încetini
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
această rasă decăzută se va ridica din scăpătarea ei când îi va înceta izolarea 82. Populația Bucureștiului este foarte amestecată: într-o sută douăzeci de mii de locuitori se numără: ▪ opt mii de negustori sau comercianți străini; ▪ trei mii de birjari (ruși, transilvăneni sau maghiari); ▪ trei mii de israeliți; ▪ trei mii de țigani; ▪ treizeci de mii de indivizi de ambele sexe (germani, transilvăneni, albanezi) întrebuințați ca servitori în gospodărie. Această statistică se apropie de adevăr atât cât se poate într-un
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
luminoase pe care să le opunem umbrelor din tablourile precedente. Capitolul 13 Blândețea aparentă a moravurilor Nu vă încredeți în apa care doarme • Cum se corectează neascultarea • Un spintecător al străzii • Stăpân și valet pe un vas • Bastonul poliției • Un birjar prea discret, un copil care nu e mai puțin astfel; asta îi costă scump • Buza smulsă • Pericol de a ofensa prejudecățile locale • Superstiții În general, moravurile românilor sunt blânde sau par a fi astfel. Mânia, cruzimea sunt rare, la țărani
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
eu înfloresc! Diferențe Motto: Toate femeile au același rost pe pământ. Doar amprentele pe care le lasă, contează. Nu-mi plac femeile cu cicatrici la vedere. Îți dau impresia că le place să se mutileze. Femeile care înjură ca un birjar, lipsite de feminitate, cele care nu știu să fie soții, mame, se vând pe o mână de arginți și se împreunează cu diavolul. Îmi plac femeile care poartă cicatrici în suflet. Le citești smerenia și bunătatea pe față. Sunt darnice
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de suflet. Copil fiind, inventasem un plan genial de salvare a lumii. Dar m-am luat cu joaca... Insomnia și nevroza sunt poate singurele boli ... creative. Nu poți deveni critic mare, devorând doar scriitori minori. Nu-i poți pretinde unui birjar și expresivitate în limbaj și delicatețe. Căutăm Paradisul în vicii. Uneori, nesimțiții trec drept olimpieni. Vrem să fim cât mai longevivi. Poate așa vom găsi sensul vieții. Perseverența nu poate ajuta porcul să zboare. Și nici pe grafoman să devină
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nici timpul. Dintr-o letargie istorică imbecilă, nu poti ieși decât urcândute pe cruce. Orice am face, parfumul de cimitir al istoriei nu poate fi înlăturat. POLITICĂ Politica ar fi, poate, ceva mai decentă dacă ar fi lăsată pe mâna birjarilor. Politica în artă este precum petrolul în mâncare. Mecca păduchilor e fruntea. După Hiroshima și pietrele ar trebui să facă politică. Toți politicienii sunt cariatide ale istoriei. Unii stâlpi, alții doar cu valoare decorativă. Foarte puțină primăvară în buletinele de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
marelui pseudo. Nu mai dăm cu barda. Avem la dispoziție laserul. Și, mai ales. Cuvântul. Globalizarea în cultură este pândită de haos. Când navighează pe Internet, toți sedentarii se consideră matrozi. Sloganul mileniului al treilea ar putea fi : „La balamuc, birjar!” De când a apărut suportul electronic, literatura încearcă sa devină independentă de pădure. Omenirea își pregătește cu perseverență și profesionalism propria-i nimicire. Am rezistat noi, românii, în fața popoarelor migratoare și capotăm în epoca turismului? Trăim într-o lume atenuată spiritual
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
totuși dreptate ? Au dispărut canibalii. Nu mai suntem deci interesanți nici sub aspect gastronomic. Viața este un concubinaj de amintiri, trăiri și iluzii. Lasă-l pe necăjit să vorbească. Este poate singurul lui pansament sufletesc. Fiecare om cu baricadele lui. Birjarul cu un limbaj de salon e un ratat. Aforismul are, precum parfumurile tari, orgoliul esenței. Inspirația izbucnește din sentimente și gânduri turbionare. Gustul pentru frumos poate fi ameliorat cu alternative, nu cu interdicții. Pentru debutanți, critica nu poate fi decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
gastronomic. Întâmplarea favorizează, nu semnează descoperiri. Dimineața tușesc mai ușor. Pentru că exersez toată noapte. Viața este un concubinaj de amintiri, trăiri și iluzii. Lasă-l pe necăjit să vorbească. Este poate singurul lui pansament sufletesc. Fiecare om cu baricadele lui. Birjarul cu un limbaj de salon e un ratat. Aforismul are, precum parfumurile tari, orgoliul esenței. Inspirația izbucnește din sentimente și gânduri turbionare. Gustul pentru frumos poate fi ameliorat cu alternative, nu cu interdicții. Pentru debutanți, critica nu poate fi decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mileniul doi, Ed. Geneze, Galați, 1997, (ediție engleză română). Răspântie de milenii, Ed. Geneze, Galați, 1997 (ediție franceză - română). Aforisme, Ed. Școala gălățeană, Galați, 2003 Perdafuri www.varox.ro - 2003 Spălător de cadavre - versuri Ed. Grapho-Press, 2007, Tecuci. La balamuc, birjar! (citate adnotate), Ed. PIM, Iași, 2008. Nasc și la Tecuci oameni (mic dicționar enciclopedic), Ed. PIM, Iași, 2008. Autorul aduce mulțumiri d-lui Vasile Dănăilă Pazvante care, cu recunoscuta-i generozitate, a făcut posibilă apariția aceste cărți. Din prea plinul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
teza lui Weber despre geneza „spiritului capitalist”: Spiritul întreprinzător, dorința de câștig, de câștig bănesc, de câștig bănesc cât mai mare nu au în sine nimic de-a face cu capitalismul. Această dorință a existat și există la chelneri, medici, birjari, artiști, cocote, funcționari venali, soldați, tâlhari, cruciați, jucători la ruletă, cerșetori. Am putea spune că ea este prezentă la oameni de diferite tipuri și condiții, în toate epocile, în toate țările lumii, pretutindeni unde pentru această dorință a existat și
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]