584 matches
-
și sfârșesc cu nasul mâncat, semn al contagiunii nefaste cu spiritele malefice, consemnat și în scrierea antică, Măgarul de aur. Femeia nu dezvăluie decât mezinului secretele rituale și selectarea lui dintre cei trei nu primește nici o justificare în text. Calul biruitor vine tot de pe tărâmul subpământean, el se află sub podelele din grajd (spațiu denumit în text corbaș) și trebuie readus la forma lui specifică, fiindcă a suferit un proces de atrofiere. Odată îndeplinite condiția veștmintelor și a bidiviului cu funcție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu un glonț magic, din argint, singurul care îi vine de hac. Preda Buzescu și hanul tătar se bat cu spadele, care se frâng. După Bolintineanu, tătarul scoate o secure mică, dar adversarul ripostează cu o măciucă mare și rămâne biruitor. La Coșbuc, Mihai Viteazul poartă în schimb o secure mare, pe măsura lui, fiind înalt, se pare, de peste doi metri. Nu e de mirare că Pașa Hassan îl vede ca pe un munte și evită să-l întâlnească. Personajele literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
austere, cu ordinea socială serioasă și așezată. Această diversitate a componenților curentului care a răsturnat regimul conservator explică repedea dezagregare a coaliției, o lună sau două după venirea la cârmă a cabinetului Ion Brătianu. Dar, afară de asta, trebuia să rămâie biruitor sufletul chiar al coaliției, aceea ce era mai puternic și nepieritor, rațiunea de a fi a curentului; spiritul nou al timpului, dinamica burgheză care - cu lovituri de coate și cu împinsături îndrăznețe - își deschidea calea către putere. Acest spirit nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ultimii cinci ani66. La capătul a câțiva ani de viață de cuplu, doar un individ din doi se declară foarte satisfăcut 67. O treime dintre cupluri nu mai au deloc sau aproape deloc relații sexuale. Hotărât lucru, sub domnia sexului biruitor, „oropsiții sorții” sexuale și cei uitați de zeul Eros constituie mulțimi deloc neglijabile. Judecând lucrurile de pe aceste poziții, a ajuns de bonton să se arunce anatema asupra „revoluției sexuale”, acuzată de a fi incapabilă să ne asigure fericirea. Este oare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit Armată bravă și popor Sub flacăra din Răsărit Sub roșu steag biruitor.“ (Acest „Cântec de înfrățire între Armata Sovietică și Armata Română“ a fost pus pe muzică de Vasile Popovici și a fost transmis la posturile de radio reperiste la 18, 19, 20, 21, 22 februarie 1958) „Alături de întregul nostru popor, intelectualii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975) „El zilelor le-adaugă altă față Făcându-le mai roditoare piscuri, Istoriei îi ctitorește obeliscuri Iar omului o demnă-n libertate viață.“ („De ziua Președintelui“, România liberă, 26 ianuarie 1984) „A răzbătut mereu biruitor A timpului de suferinți văpaie Și-avu în frunte drept conducător Un Ștefan, Vlad, Mihai ori Nicolae.“ („Strâns unit, întreg poporul“, Scînteia, 24 ianuarie 1986) BERCEANU Patrel „Este o bucurie pentru mine să pot să leg această emoționantă amintire a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Un abur e pământul, deși ne-aflăm-n ianuar, când îi privim portretul iradiind a jar. Curg râurile molcom, se iscă o văpaie, oricând din balsamul zilei desprind pe chipul Lui nemuritoare semne săpate în statui și le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n nimb de soare.“ („Omul nemuritor“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate minereu, a sta ca-n glie La fluviul de oțel curgând
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Elena Ceaușescu, Care-și aniversează acum, vârsta matură a triumfului personalității, a puterii De muncă sigură de fructele ei, a marilor înțelegeri umane.“ („Cu iubire profundă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „Patria-n floare îți slăvește harul, Lumină a spiritului ei, biruitor. Pe fruntea științei, strălucind mărgăritarul: E dar al țării, e respectul tuturor.“ („Speranță a păcii“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „O viață de om dăruită, vă cânt, Un destin-călăuză, o sublimă splendoare Sunt solie a patriei vestind pe pământ Sărbătoarea de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
justiție generală să triumfe, să devină realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare, El e alesul întregii noastre națiuni, A patriei iubire
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
avansată a gândirii marxiste, expresia realistă, nu utopică, a înfăptuirii idealului de dreptate și egalitate pe Pământ.“ (De la Sisif la Prometeu. Curente de idei în filozofia contemporană, Editura Politică, 1977) DUMITRICĂ Dumitru „August sculptând o zi de vară, August mereu biruitor E țara azi mândră și unită Popor, partid, conducător.“ („Popor, Partid, Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 27 august 1988) DUMITRU, M. Ion, scriitor „Nicicând România nu a cunoscut un asemenea gigantic mod de a-și gândi prezentul și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atacurilor des înnoite ale turcilor, în 1711”. Atent la evoluția Porții, înțelegând foarte bine că se agrava criza politică și militară prin care aceasta trecea, marele cărturar era convins că țara sa - Moldova - trebuie să scape de această „urgie turcească biruitoare”, dornic de a fi „liberator și organizator de țară, întemeietor de dinastie”. De aceea, domnul Moldovei se va orienta către o alianță cu Rusia, sperând să elibereze țara de dominația otomană cu sprijinul țarului Petru I (Petru cel Mare, 1682-1725
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învăluie într-o aureolă poetică de legende. Așa se zice că Ștefan cel Mare, învins de turci la Valea Albă, vroind a se retrage în cetate, a fost respins la poartă de maică-sa, care i-a zis că numai biruitor îl va primi. După o altă legendă, se zice că 18 plăieși închiși în cetate s-au luptat cinci zile cu întreaga armată a lui Sobieski, regele Poloniei. Întăia legendă a servit de subiect lui Bolintineanu în compunerea cunoscutei poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
purtate pe la singurul ecran de atunci, de-ai fi crezut că lumea se învârte după cum vor ei, biete rotițe ale unui aparat de propagandă bine căptușit cu bani străini, fiind predestinați să ne fie șefi, să ne conducă spre capitlalismul biruitor. Au reușit să-mi amintească de restaurația în Franța, de după epoca lui Napoleon, și despre emigranții, nobili francezi, care n-au știut nimic și n-au învățat nimic după un sfert de secol de la revoluția din 1789. Un destin tragic
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Comunicați la Paris telegrama dv. nr. 19 despre situația internă, dacă n-ați făcut-o încă. Noulens 58 1918, ianuarie 31/februarie 12. Chemarea scriitorilor din România, Ardeal și Bucovina, adresată locuitorilor din Basarabia În aceste clipe, când armata noastră biruitoare la Oituz, Mărăști și Mărășești, intră în Basarabia chemată de ocârmuirea voastră națională, ca să vă deie liniște și să așeze puternic stăpânirea voastră pe pământul muncit de voi, inima noastră, în care atâta amar de vreme am frământat și sporit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
moldoveni, care le ies înainte cu steagul național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
oamenii nici mâncare, nici adăpost. Rămâneau sărmanii lungiți pe marginea șoselei în ploaie și noroi; vremea se înăsprise și sosea iarna peste ei. Toți refugiații din Transilvania, care alergaseră cu o parte din avutul lor ca să scape de ungurii reveniți biruitori în sate și orașe, erau îndreptățiți să caute un adăpost în țara mumă pentru care manifestaseră cu entuziasm la intrarea trupelor noastre, dar unde se duceau? Ce-i aștepta pe toți acei nenorociți fără bani, fără nici un rost, chiar de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mobilizare într-un moment de inconștiență! Carp, convins că a obținut de la germani cele patru gubernii ale Munteniei, vedea realizându-se visul întregii lui vieți și uita că această realizare se făcea nu prin voința românilor, ci impusă de inamicul biruitor! Țăranilor și soldaților se împărți următorul manifest: „Noi țăranii n-am vrut războiul. Noi am dorit de a vedea în pace de treburile noastre, dar guvernului nostru și bogaților noștri proprietari și arendași nu le pasă de cerințele noastre. Doar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tăcut și s-a uitat lung la mine. Eu urmai: „Știi că eu îți sunt prietenă din zile grele și că îți voiesc binele, cum poți aluneca așa departe? Dai cu piciorul Angliei și Franței, nu vezi că Anglia iese biruitoare? Ce faci în ziua când Germania va fi învinsă?“ „Ce făcea Ionel Brătianu dacă Germania era victorioasă.“ „Ionel Brătianu a spus-o: își trăgea un glonț de s-ar fi nenorocit țara, dar Ionel Brătianu știa că nu se va
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zicînd cu un glas ca de tunet: "Vino și vezi!" 2. M-am uitat, și iată că s-a arătat un cal alb. Cel ce sta pe el, avea un arc; i s-a dat o cunună, și a pornit biruitor, și ca să biruiască. 3. Cînd a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua făptură vie zicînd: "Vino și vezi." 4. Și s-a arătat un alt cal, un cal roș. Cel ce sta pe el a primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
a stilului. Interesant se anunța și cel de-al doilea volum, ce ar fi cuprins, după cum se spune în prefață, amintiri despre alte figuri politice de prim rang, însă acesta nu s-a mai tipărit. Înclinarea memorialistică a autorului părea biruitoare, încât apariția romanului Cântec în amurg putea fi o surpriză măcar pentru un critic, Perpessicius. Titlul pare să fie o trimitere la piesa În amurg a lui Gerhart Hauptmann, atestând (re)cunoașterea unei posibile apropieri. În fapt, dacă nucleul intrigii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
că se va purta. Ațâțat parcă de zvonul buciumelor ca fiara flămândă de adulmecarea prăzii grase, și a năpustit spahiii și ienicerii spre miazănoapte. A copleșit, cu numărul, primele pâlcuri moldovenești. Totul se petrecea așa fel, încât Soliman se socotea biruitor: înainta mereu, zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne și cu puțină pagubă. În ceasul acela, hotărâtor pentru soarta Moldovei, Ștefan Vodă a poruncit călăreților și pedestrașilor să țâșnească din păduri și să spârcuie coasta dreaptă a vrăjmașului. Totodată, la semnul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
lui Maiorescu”), gazdă fiind tot o revistă a scriitorilor (Gazeta literară, nr. 25-30, 1958). Tonul este unul degajat, pe deplin încrezător în biruința noilor idei: „Astăzi când, în perspectiva istorică, direcția maioresciană apare definitiv învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească într-un stâlp ideologic al claselor exploatatoare”. în ciuda acestui triumf aparent, „proletcultismul anilor ’50 avea în junimism un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
stilistică și mai puțină exagerare în relatarea faptelor. Amorul, sub formele lui jucăușe, dramatice sau tragice, este altă temă a prozei sale. În special culegerile Cum iubește o fată (1907), Cum să iubim?!... (1908), Fericirea se cucerește (1909), Iubirea e biruitoare (1911), O dragoste din ochi (1915), Ah, cât ești de frumoasă! (1915) conțin numeroase scene unde P. intenționează să releve forța iubirii de a determina destinele omenești. Ideea sa despre literatură nu trece însă de melodrama ieftină, confecționată după rețete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
București, 1905; Râs și plâns, București, 1906; Cum iubește o fată, București, 1907; Prin vraja dragostei, București, 1907; Povești hazlii, București, 1908; Cum să iubim?!..., București, 1908; Mai tare ca iubirea, București, 1909; Fericirea se cucerește, București, 1909; Iubirea e biruitoare, București, 1911; Cuza-Vodă, București, [1912]; Ah, cât ești de frumoasă!, București, 1915; O dragoste din ochi, București, 1915; Regina noastră Maria, București, 1919; Americana îndrăgostită, București, 1920; Cuceritorul de inimi, București, 1921; Vândută de propria-i mamă, București, 1922; Ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
XXVIII, 1905-1906; V.V. Haneș, „Revolverul” și nestâmpărul unui nuvelist, VAN, 1908, 13; G.G. Ionescu, Vasile Pop, R, 1908, 5; Mihail Negru, „Cum să iubim”, „Românul din Ardeal”, 1908, 1; Mihail Dragomirescu, „Povești hazlii”, CVC, 1909, 25; Ilarie Chendi, „Iubirea e biruitoare”, LU, 1911, 10; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „O dragoste din ochi”, RP, 1915, 89; I. Vinea, „Americana îndrăgostită”, ADV, 1920, 11089; Const. Șăineanu, „Înconjurul lumii fără voie”, ADV, 1928, 13 548; [Drama și moartea lui Vasile Pop], DMN, 1931, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]