831 matches
-
O carte despre Labiș, CL, 1983, 8; Dobrescu, Foiletoane, III, 167-173; Constantin Cubleșan, Viața lui Ion Creangă, ST, 1990, 11-12; Florin Faifer, Anxietățile unui jovial, CRC, 1991, 6; Lovinescu, Unde scurte, III, 290-297; Dicț. scriit. rom., I, 231-232; Z. Ornea, Blaga în 1935-1944, RL, 1997, 25; Petraș, Panorama, 124-125; Dan Mănucă, Bibliografie călinesciană comentată, CL, 2002, 3. T.V.
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
resursele umane rome existente ar putea să acționeze pentru punerea în practică a politicilor publice pentru romi, în plan local. Politicile de ocupare și formare profesională - abordare comparativă a sistemului din România cu cele mai relevante modele din Europa EUGEN BLAGA director, Direcția Politici Forță de Muncă - Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Ocuparea și formarea profesională continuă a forței de muncă sunt gestionate, în general, la nivelul portofoliului Muncii al guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene. Metoda deschisă de coordonare în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
catedra de bază, predă marele instrumentator din 1989, buldogul Blaga. Dar privind acum rezultatul alegerilor, am impresia că Ministerul de interne și Serviciile secrete de la moldoveni, nu au învățat cum trebuie lecția și nu au lucrat conform parametrilor predați de Blaga la catedră. Și ca urmare, cu toate manipulările, cu toate hoțiile, cu miș-maș-urile făcute cu voturile de peste graniță, unde cică s-a votat și pe coli albe A4, nu și-au atins scopul. Tot partidul, care poartă stindardul patriotic al
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
această eternitate sătească transfigurînd-o întru ființă - adică în altă eternitate. La vremea respectivă nu-mi puteam imagina ceva mai înălțător !... și, într-adevăr, Noica a înălțat, într-un fel, „cu o octavă mai sus” această cultură sătească, așa cum își dorea Blaga. Dar, chiar dacă a pledat, de pildă, „pentru o bună desprindere de spiritul Mioriței”, nu s-a despărțit, de fapt, de spiritul protector al Țăranului Român. Ar fi trebuit să o facă, ar fi fost posibil, ar fi avut rost ? Acestea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în domeniul electric, electronic și energetic 5 Facultatea de Științe Economice și Administrative Economia comerțului, turismului și serviciilor 4 Marketing 4 5 Administrație publică 4 Asistență socială 4 Teologie ortodoxă didactică Istorie 4 * Durata studiilor, în ani 39. UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU A) Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Teologie Ortodoxă Teologie ortodoxă pastorală 4 Teologie ortodoxă didactică Limba și literatura română sau O limbă și literatură străină (engleză, franceză, gemană) 4 Teologie ortodoxă didactică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
București, 1997, p. 22. 56. STAHL H.H, Amintiri și gînduri, Ed. Minerva, București, 1981, p. 323. 57. Aproximativ 4, 5 ha. în acel moment, în prezent 14, 5 ha. 58. În revista Sociologie românească, octombrie 1936, p. 48. 59. BLAGA L., Artă și valoare, București, 1938, p. 170, 171. 60. IORGA N., "Ce este un muzeu de artă ?" în B.C.M.I., 1938, pp. 72-75. 61. STAHL H.H, Amintiri și gînduri, p. 329. 62. STOICA GEORGETA (coordonator), Muzee în aer liber
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Dasein nu este pur și simplu omul. E poate spiritul limbii în ipostaza privilegiată a Terrei." Duminică, 10 mai 1981 Plimbare către Șanta. Plănuim pentru a doua zi o excursie cu mașina până la Gura Râului (satul în care își petrecea Blaga verile), apoi la Cisnădie și Cisnădioara, locul de descălecare al cavalerilor teutoni în secolul XIII. Pe drum, în prelungirea articolului lui Andrei, Noica ne vorbește despre discuția purtată în generația lor privitor la opoziția Eliade Rădulescu - Maiorescu. "Ne-am întrebat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
concepțiilor morfologice asupra culturii ale lui Frobenius și Spengler și sub influența modelului structurii psihicului uman din psihanaliza lui Freud și mai ales din psihologia analitică a lui Jung. Morfologia, deși o metodă potrivită pentru studiul culturilor, e nesatisfăcătoare consideră Blaga pentru că eșuează în explicarea lor. Conform acestei concepții, factorul principal care determină cultura unei populații este viziunea acesteia asupra habitatului natural pe care-l ocupă 21. Altfel spus, viziunea spațială sau sentimentul spațiului, așa cum e exprimată de Frobenius și Spengler
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
situează simțământul spațiului sau intuiția variabilă a spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru a rezolva inconsistența teoriei morfologice este transpunerea problematicii spațiale "de pe tărâmul morfologiei culturii pe planul psihologiei abisale, adică al acelei psihologii care vede în subconștient sau inconștient [...] o realitate psihică foarte complexă" (Blaga, 1936:17). Dacă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cele ale conștiinței" (Blaga, 1965:40). Viziunea spațială devine astfel la Blaga "reflexul unor profunzimi sufletești", un produs al inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de numărare. In procente, 61 la sută dintre voturi i-au fost acordate lui Boc, 37 la sută lui Blaga, si doar 2 la sută lui Theodor Paleologu (să aibă și el de-o tocană și ce povesti nepoților). Vine Blaga la microfon. Roșu ca racul. începe cuvintele tare, le încheie șoptind ca un murmur. Zice el că adoptă discursul sincer. Amintește de trecutul, de pe când a câștigat împreună cu Băsescu, apoi țintește ferm: Bocul este fără coloană vertebrală. Nu vrea și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea paradiziacă (cunoașterea rațională, considerată de Blaga relativă, fragmentară) și cunoașterea luciferică (implicând toate nivelurile cognitive, de la cel senzorial până la cel supralogic; cunoaștere totală, „extatică“). Antiteza exprimată și prin opoziția singular/plural (a mea/a altora) evidențiază, de asemenea, unicitatea artistului care urmează o cale distinctă de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mai bine, a apărut și o terminologie specială. Aceste aspecte, premergătoare definirii unei legislații și a unor măsuri (obiceiuri) organizatorice în domeniul psihiatriei, sunt prezentate în scopul fixării cadrului în care a evoluat problema de care ne ocupăm. BIBLIOGRAFIE 1. Blaga L., Trilogia culturii, Editura pentru literatură universală, București 1969. 2. Blaga L., Contribuții la istoria medicinii în R.P.R., București, 1957. 3. Borisovski I., Paleolit Ucrainâi, Moscova-Leningrad, 1953. 4. Deniker J., Les races et les peuples de la terre, Mason, Paris, 1926
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
definirii unei legislații și a unor măsuri (obiceiuri) organizatorice în domeniul psihiatriei, sunt prezentate în scopul fixării cadrului în care a evoluat problema de care ne ocupăm. BIBLIOGRAFIE 1. Blaga L., Trilogia culturii, Editura pentru literatură universală, București 1969. 2. Blaga L., Contribuții la istoria medicinii în R.P.R., București, 1957. 3. Borisovski I., Paleolit Ucrainâi, Moscova-Leningrad, 1953. 4. Deniker J., Les races et les peuples de la terre, Mason, Paris, 1926. 5. Dumitrescu H., La station préhistorique de Horodiștea sur le Prut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
manuscrise, Mss. nr. 1843. 8. Colecția de manuscrise, Mss. nr.1959. 9. Colecția de manuscrise, Mss. nr. 1963. 10. Bassi Domenico, Mitologia germanica gli rei e gli eroi, Milano, 1933. 11. Beza Marcu, Paganism in Romanian Folklore, London, 1928. 12. Blaga V. L., Organe und Körpersofte in der rumanischen Volksmedizin, 1930. 13. Bologa V. L., Despre vrăji, doftoroaie și leacuri băbești, București, 1961. 14. Candrea I. și Densușeanu O., Cântece populare, București, 1960. 15. Candrea I. A., Iarba fiarelor, București, 1928. 16. Candrea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o încununare) a cercetării lingvistice teoretice. Această situare de principiu pe temeiuri scientiste și critice l-a ajutat pe Blaga să urmeze cu metodă și cu realizări treptate un plan menit să fundamenteze o filozofie europeană cu specific românesc. După Blaga 378, în estul european, atitudinea față de limbă se înscrie într-o tendință generală care privește restrîn-gerea inițiativelor individuale, a libertății, în favoarea unei integrări organice (naturale) a individului în existent. Din acest motiv, nu s-a ajuns la o diferențiere dialectală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
înțelesurilor primare, motiv de panică, de melancolie și singurătate: Noi am uitat/ Întâiul cuvânt/ Ce ne unea./ Am pierdut:/ Sensul,/ Am negoțat:/ Ființa,/ Am blestemat sufletul./ Să tăcem împreună,/ Omule,/ Poate ne-om înțelege..." Dar nu muțenie stricto sensu vrea Blaga, ci un Einfühlung de tip particular, o concentrare-fior, altceva decât muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu, care prin tăcere înțelege temperanța, reflecția, echilibrul, curăția morală. Să nu trecem ușor peste ideea de concentrare, la care poetul revine de-atâtea ori; în tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se instaurează fulminant o lume părelnică, răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat absurdului, universul dimovian se sustrage sistematic morbidului și macabrului, diferențiindu-se de Blaga din Lauda somnului terorizat de vedenii, excedat de semne ale haosului primordial. Labirinticului dimovian i se opune, în subtext, nevoia de "inedit azur" din visurile lui Al. Philippide. Secvențele năucitoare din Baia sau o eternitate iterativă (în Dialectica vârstelor, 1977
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
IV * CUBLEȘAN, Constantin, Eminescu în exegeze critice, Iași: Junimea, 2014, 326 p. (Eminesciana 81) * DORIAN Gellu, IORDACHE Emil, Pașii poetului, Iași: Junimea, 2014, ediție definitivă, 326 p. (Eminesciana 82) * VULTURESCU, George, Complexul Ghilgameș, Iași, Junimea, 2015, 194 p. (Eminesciana 83) * BLAGA, Virginia, Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu, Iași, Junimea, 2015, 298 p. (Eminesciana 84) * COȘEREANU, Valentin, Ipotești sau realitatea poeziei, Iași, Junimea, 2015, 350 p. (Eminesciana 85) * MARIN, I. D. Eminescu la Ipotești, Iași, Junimea, 2015, ediție definitivă, 286 p. (Eminesciana
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu vigilența față de „supraveghere”. Referințe bibliograficetc "Referințe bibliografice" Lucrări de referință ASH, Timothy Garton: The File, A Personal History, Harper Collins, 1997; în versiunea românească: Dosarul meu de securitate, București, Humanitas, 1999. BAUMAN, Zygmunt: Liquid Modernity, Cambridge, Polity Press, 2000. BLAGA, Dorli și BĂLU, Ion: Blaga supravegheat de Securitate, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999. BORIE, Monique: Le Fantôme ou le théâtre qui doute, Arles, Actes Sud, 1997; în versiunea românească: Iași, Polirom, 2007. BRUNE, François: Sous le soleil de Big Brother, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
bibliograficetc "Referințe bibliografice" Lucrări de referință ASH, Timothy Garton: The File, A Personal History, Harper Collins, 1997; în versiunea românească: Dosarul meu de securitate, București, Humanitas, 1999. BAUMAN, Zygmunt: Liquid Modernity, Cambridge, Polity Press, 2000. BLAGA, Dorli și BĂLU, Ion: Blaga supravegheat de Securitate, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999. BORIE, Monique: Le Fantôme ou le théâtre qui doute, Arles, Actes Sud, 1997; în versiunea românească: Iași, Polirom, 2007. BRUNE, François: Sous le soleil de Big Brother, Paris, L’Harmattan, 2000. CESEREANU, Ruxandra
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Dunăre și nici ritualul milenar din poezia lui Coșbuc. Aici la Siret, ori pe Dâmbovița, oamenii sunt mai hârșiți cu imigranții și se lasă cuceriți de soare și ierburile câmpului. Podgoriile îi fac dioniziaci. Uberitatea dealului dă spirit panteistic și Blaga aparține acestei zone secundare care excită palmele mâinii cu linia mieilor și tălpile picioarelor cu iarbă udă. Cât despre Caragiale, el e de la marginea de jos a rasei noastre, el e un balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. BEINIS, Jeanne, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Vittorio, expresie tulburătoare a unui bâlci românesc etern. Este "Meșterul Manole" o obsesie pentru tine...? O obsesie... nu, nu e o obsesie. E un traseu fertil care m-a atras... Era o șansă în România acelor ani să montezi Blaga, pentru că puteai astfel să treci dincolo de un realism mat, plin de grosolănie. În Meșterul Manole e vorba despre sacrificiu, despre jertfă, despre o biserică, despre un destin tragic, despre iubire, iar contactul cu literatura lui Blaga mai însemna ceva: încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea paradiziacă (cunoașterea rațională, considerată de Blaga relativă, fragmentară) și cunoașterea luciferică (implicând toate nivelurile cognitive, de la cel senzorial până la cel supralogic; cunoaștere totală, „extatică“). Antiteza exprimată și prin opoziția singular/plural (a mea/a altora) evidențiază, de asemenea, unicitatea artistului care urmează o cale distinctă de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]