546 matches
-
și atunci trebuie scos și răzămat patru zeci de zile de zidul bisericii, și trecătorii să-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o para și să o dai cui ți-o descînta. Cînd te mușcă un cîne, să nu-l omori, că nu se mai tămăduiește rana. Cînd copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să puie la mușcătură și păr de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atîrnă de gît o lingură, iar de coadă, un fir roșu, ca să nu se deoache. Calul care este deocheat, să-i spargă un ou în frunte, că-i va trece. Spre a vindeca vreo vită de deochi, să se lase blidele de la Ajunul Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci dracul rîde și Dumnezeu plînge. Poporul crede că este iertat a mînca într-o grădină sau vie poame sau struguri pentru a-și stîmpăra pofta gurii; a lua însă din ele și acasă se ține de furt. Nu ținea blidul pe brațe cînd mănînci, că faci a sărăcie. Se crede că dacă păstrează copiii dintr-o casă unele bucate pe un timp mai tîrziu, acea casă mai apoi va sărăci. Nu mînca pe vatră, că tragi a calicie. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nevestei, ori ibovnicei cînd vei zări într-o dimineață inelul ruginit pe degetul tău. Se crede că, dacă intră cineva într-o casă și i se pare că miroase a tămîie, în acea casă va muri cineva. Cînd se strică blidele din casă e semn de moarte. Cînd lucruri din casă (masă, scaun, dulap etc.) trosnesc așa, din senin, e rău de moarte. Cînd cade oglinda din cui și se strică e semn de moarte. Dacă vreo icoană sau altceva din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că e bună de mușcătură de șarpe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți crește nasul cît olul, ceea ce n-ar vrea nimene. Femeile, cumpărînd oale pentru lapte, le iau astfel că vîră mîna în ele. Cînd e lună plină, să nu intri în casă cu bărdița pe umăr, căci se vor strica blidele din casă. Să nu leși oala la soare, căci cînd vei mai fierbe în ea va mirosi urît. Cînd scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
experiențele moderniste. LEXICUL PITORESC. 1. Elemente ce semnifică urâtul și formele degradate ale naturii și ale existenței umane (bale, bube, bălos, brânci, noroi, scuipat); 2. Alți termeni aparțin limbajului familiar, fiind luați din mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o magazie oarecare. Trebuie să spun că mama nu s-a dus singură ci însoțită de fratele mai mic. Iarna ’52-’53 a fost cumplită dar mama nu făcea decât o dată pe zi focul, atât cât să-și încălzească un blid de mâncare. În anul 1953 a reușit să se re-transfere la școala din Ciofeni, cu mari intervenții și cu o discreție totală, cerută de către binevoitori. Cât despre mine, la începutul anului școlar din 1952 trebuia să mă prezint în termen
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Sinope, despre care celălalt Diogene, Diogene Laertios nota: "Într-o zi, văzând cum un copil bea din palmă, își aruncă ulcica din desagă cu cuvintele: "un copil m-a întrecut în felul simplu de a trăi". Tot așa își aruncă blidul după ce văzu un copil care-și spărsese blidul, punând lintea în scobitura unei bucăți de pâine". (Laertios, 1963, p. 304) Deranjat de viața contemporanilor lui, care ajunseseră așa considera el sclavii convențiilor, umbla cu o lampă aprinsă în plină zi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Într-o zi, văzând cum un copil bea din palmă, își aruncă ulcica din desagă cu cuvintele: "un copil m-a întrecut în felul simplu de a trăi". Tot așa își aruncă blidul după ce văzu un copil care-și spărsese blidul, punând lintea în scobitura unei bucăți de pâine". (Laertios, 1963, p. 304) Deranjat de viața contemporanilor lui, care ajunseseră așa considera el sclavii convențiilor, umbla cu o lampă aprinsă în plină zi, strigând: "Caut un om". Și pentru că viața lui
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Îl Întrebă ea. În față, răspunse repede Ionuț. Înseamnă că n-o să vă vorbească lumea prin spate, zise Nastasia. Lasă, Năstăsie, n-au decât să ne vorbească oricum. Noi să fim sănătoși! răspunse bărbatul. Și Nastasia Își strânse ștergarul și blidele de lut, le așeză În traistă și pleacă. Apoi io vă zic noroc bun! Și mă duc. Mai am câțiva coți de pânză de țesut, că la vară trebuie să-ți fac ițari noi, mai adăugă tânăra nevastă și se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nimic nui era pe plac, era o scorpie rea și afurisită cu care nu se putea trăi. Deci, până la urmă era mai bine ca omul să se așeze la casa lui și să o ia cu gospodăria de la lingură și blid. Și apoi veneau din urmă celelalte fete și flăcăi, frați și surori ai mirelui. Casa se făcea repede. Iarna aduceai bârnele și căpriorii În ogradă, iar primăvara le ciopleai și tocmeai niște lucrători, de obicei unguri de la Remetea, și Într-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un fel de răzvrătire, o răbufnire a vârstei mele fragede, care nu mai accepta o muncă așa de grea. Dar tata mi-a retezat-o: - Lasă, să știi și tu ce e munca. În viață nu-ți dă nimeni un blid de mâncare pe gratis. N-am spus nimic, am ieșit pe ușă și m-am aciuat în stejarul meu cel secular. Mi-o spusese tata răspicat, dar la spart piatră nu m-a mai trimis. În toamna aceea, când a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
inimii cu toată sinceritatea, disprețuind ipocrizia și orgoliile. -Bogățiile pământului sunt ale celor care trăiesc și muncesc aici. La muncă egală, răsplată egală. Alungați și pedepsiți hoții. Dar dacă un străin cinstit vă cere o cană de apă și un blid de mâncare, dați-i -povățuia acesta îndemnându-și supușii într-u credința Domnului etern al universului. Bărbații lucrau în mine și ateliere, femeile se ocupau de gospodării și copii. Prințul Alexandru avea doi fii de douăzeci și douăzeci și trei
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
gospodărie. Se înțelegeau ca vecinii, cu bune, cu rele. - Mamă... - Ci-i, fa? - Aseară cred că ...aseară... - Ce codești atât, zi... ce-i? - A fost cam răcoare, să facem focul, zise Saveta, lăsând capul jos și luând la spălat niște blide. - Facem... facem... de ce să nu facem?... Se ridicase soarele de-un stânjen peste sat. Care bărbați mai tocmeau gardul vitelor, care așezau beciurile, care pregăteau lăsatul secului. Saveta trebăluia prin casă, îi veni să îngâne un cântec, își mușcă singură
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
descurca singură. Dar cu ce să înceapă? Poate cu ceva de mâncare. Stomacul o anunțase brutal că este gol. Uitase când mâncase ultima dată. De parcă ar fi avut timp de așa ceva. Se întoarse în casă. Căută în dulapul albastru, în spatele blidelor, o oală cu flori roșii, o scoase și o așeză pe masă. Potrivi o strachină și puse un boț de brânză rămas de când lumea. Rupse o bucată de pâine tare, își făcu o cruce și începu să mănânce. Mesteca ușor
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute. 24. Povățuitori orbi, care strecurați țînțarul și înghițiți cămila! 25. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. 26. Fariseu orb! Curăță întîi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie curată. 27. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cămila! 25. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. 26. Fariseu orb! Curăță întîi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie curată. 27. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sunt pline de oasele morților și de orice fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
voi Mă va vinde." 22. Ei s-au întristat foarte mult, și au început să-I zică unul după altul: Nu cumva sunt eu, Doamne?" 23. Drept răspuns, El le-a zis: "Cel ce a întins cu Mine mîna în blid, acela Mă va vinde. 24. Negreșit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vîndut Fiul omului. Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!" 25. Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
că și locotenentul e valah... Vorbele acestea aproape disprețuitoare, care altă dată l-ar fi jignit, acuma îl liniștiră ca niște laude, încît trecu dincolo înseninat... Odaia lui era curată, cu pat bun, cu ghivece de mușcată în ferestre, cu blide înflorite pe pereți. La mijloc masa așternută îl aștepta, iar în soba de cărămidă duduia un foc zdravăn. Apostol își roti privirea, mulțumit, și se opri brusc văzând lângă sobă o fetișcană de vreo optsprezece ani, cu năframă roșie-aprinsă în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zece șipuri goale și era de plată nu glumă”. Imaginează-ți un asemenea spectacol în zori de zi! Parcă și văd cum bietele femei speriate își scuipau în sân... Unde-i acum măcar stareța Martha, să ne omenească cu un blid de mâncare și un vin din cel de care bea împăratul, nu din care bea tot satul. Poate se plimbă prin Rai, vere. Așa că mai pune-ți pofta-n cui și mulțumește-te doar cu apă de izvor. Da’ și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în subterane, Contribuabili sufocați de poveri, Coloși industriali cu pierderi, Parlamentari cât un batalion, Multimiliardari de carton, O clasă politică debusolată Și o economie degradată, Demnitari îmbogățiți peste noapte, Prețuri din zi în zi mai umfate. Nemaiavând ce pune-n blid, Mulți oropsiți se sinucid. Cum să nu te-apuce nebunia De-atâta „fericire”-n România? Au învățat de la bebeluși În politică de vrei să te lansezi, Trebuie ca mai întâi pe prunci să-i studiezi Și, cu surprindere vei constata
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
apelativul prisacă are și sensul de „întăritură, fortificație din lut și lemn“), Troianul (apelativul romînesc troian desemnează o întăritură primitivă, constituită dintr-un val de pămînt, pentru a se opri ata cul năvălitorilor), Comorele, Rîpa cu Galbeni, Grîu Ars, La Blid, Coasta Cremenii, Cremenișu (care semnalează „comori“, pietre, cioburi, grîu carbonizat etc., rămase printre ruinele cetăților și satelor distruse de populațiile migratoare), Orăștie (care pare a fi format, în ultimă instanță, de la apelativul oraș, în perioada în care pe valea respectivă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]