970 matches
-
torenți potrivnici ce-și caută fiecare pentru el „croiala”, unul contra altuia, într-o inversare nefirească a alunecării șipotului translucid care nici măcar n-ar mai clipoci la intervale regulate, darmite să trezească cu sunetul ascuțit și cristalin și cu recea boare, organele de simț al privitorilor... Tot ce-i spus până acum este, până la urmă, asemănarea dar și deosebirea dintre doi oameni, aproape vecini, cu un destin comun o vreme și-apoi atât de diferit de la un alt timp... Din nu
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
și frați. Acumulăm cunoștințe și ne punem trei dorințe să fim mari, să fim iubiți, și să trăim fericiți. Adolescența ne-nvață ce să prețuim în viață: bogăția sufletească cu iubirea ei firească. Muncii ziua-i dăruim, dragostei a nopții boare. și în zorii dimineții sorbim din nectarul vieții . Viața este o-ncântare, ne farmecă, ne vrăjește, și-n vârtej turbionar spre adâncuri ne târăște. Iată, toată omenirea, fără să vorbim de rasă, când îmbătrânește moare părăsindu-și a ei casă
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
roiește, Dansul efemerelor. Bolta-și oglindește chipul, Unduindu-se pe-un val... Plutind pe raza uni far, Un vas, se-ndreaptă către mal. Crinii își deschid petale, Cu parfum amețitor... Un greiere, în iarbă, cântă, Romanța-ndrăgostiților. Pe-aripi de boare se-ntâlnesc, Doruri, vise și dorinți... În iatacuri se unesc, Pasiunile fierbinți. Poeții își îmbată pana, Cu elixirul muzelor... Și înscriu pe foi de timp, Poemele iubirilor! Referință Bibliografică: NATURĂ / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
ascunzând fugar În șifonier toți anii, după ușă Trei riduri le-am ascuns într-un fular. Și mă gătesc frugal în păr c-o floare, Pe buze-mi pun petale-n jar de mac, O rochie de verde, ca o boare Apoi mă-nmiresmez cu liliac. Și-oi dănțui desculță toată vara Dezlănțuită-n viață ca un dor Ce se-ntețește când se-arată seara Și umblă trubadur pe sub pridvor. Referință Bibliografică: Văratecă dorință / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VĂRATECĂ DORINŢĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365691_a_367020]
-
regret, nici o teamă își știa sufletul fără de păcat. Alunecă pe lumina albă în sus la întâlnirea cu îngerii. Un singur lucru regreta că nu putea să-și prindă în păr un ultim trandafir din tufa mamei. A trecut ca o boare de aer pe lângă ei, parcă dorind să-i atingă să-i mângâie pentru ultima dată apoi s-a abandonat plutirii către cer. Undeva, mai departe de sat la marginea pădurii, un tânăr plângând blestemându-și soarta, părinții, certându-se cu
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
2017 Toate Articolele Autorului Rondelul reînvierii naturii Iar ne plouă cu flori de cais și de măr Ca un nor de iubire, între cer și pământ, Se joacă, o clipă, poposindu-ne-n păr, Apoi pleacă în zbor, cu prima boare de vânt... Se așează-n covor, minunat colopăr, Alb-rozie trezire, vieții nou legământ, Iar ne plouă cu flori de cais și de măr Ca un nor de iubire, între cer și pământ. Ne învață natura, an de an, adevăr... Primăvara
GÂNDURI BUNE... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361679_a_363008]
-
descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc de-atuncea au stat anii: O boare-nmiresmată cu alinte, Iar brazii în odăjdii, cu litanii, În rugăciune fără de cuvinte Își înălțau spre ceruri psalmii stranii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Îți amintești / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II, 03 ianuarie 2012
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
Acasa > Strofe > Amintire > ARMONIE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 176 din 25 iunie 2011 Toate Articolele Autorului ARMONIE În savana liniștită, Leoaica se odihnește, își mijește ușor ochii și în jurul ei privește. Nici o boare nu adie, totul pare nemișcat, Soarele-i o vâlvătaie, aerul înfierbântat. Leuțul ei, pus pe joacă, de coadă o tot apucă, încet se rostogolește și apoi o ia la fugă. Totul este-n armonie, Leul din tufiș apare, îi privește
ARMONIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351793_a_353122]
-
Acasa > Strofe > Creatie > DOUĂ ORE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Pân-la patru, două Noaptea e adâncă Oasele, de rouă Se frăgezesc încă Pură ca o boare Te visez iubito Ca pe-o carte care Încă n-am citit-o Muza mea, fragila De care mă tem Lacrimă pupila Jocul în tandem E un joc aparte Cine să-l dezlege: Cu viață și moarte Enigmă de rege
DOUĂ ORE de ION UNTARU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351877_a_353206]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > GRĂDINA Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 787 din 25 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Din grădină se aud triluluri de privighetori, și o-nmiresmată boare se ridică dintre flori. Dimineața, pe răcoare, se strecoară zorile, și-n nuanțe pastelate se deschid zorelele. Azurii cum este cerul, un albastru de safir, roz, albe sau violet, cu miros discret. Frunze ca o inimioară, răspândite pe tulpină protejează
GRĂDINA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351977_a_353306]
-
tufărișul de pe bălți. Când ciocârlia-nălța imnuri Sub soarele dogoritor, Tăiam la pas livada-n două; Pe urme îmi călca Azor. Nu mai știam de oboseală; Vânătoarea-i boală dulce - Transmisibilă migrenă- Pentru cine-o poate duce. Vântul purta o boare-n valuri; Soarele cobora-n amurg, Luna căta prin iarba-naltă Culcușu-mi cald ca să mă culc. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: HOINĂREALĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor
HOINĂREALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352259_a_353588]
-
prin iarbă răsuna ca aroma-n somnul meu pierdut. umbra lui Holderlin plutea peste noi și ne blestema, curgea întunericul și abisul și steaua curgea către stingerea sa numai noi eram fericiți cum vine fericirea din neant, așa ca o boare care ne amețea printre amurgul tot curgând spre neființă și tot curgând la marginea tipului în edenul etern. marți, 19 august 2014 în țara migrenelor alergăm mereu să ne prindem umbra, niciodată singurătatea n-a fost mai sumbră, parcă auzim
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
vreun bal. - Din momentu’ acesta, io mă ocup dă fântână, rosti energica doamnă Duluman proptită în fața mesenilor, cu mâinile-n șolduri și cu trăsnete în priviri! Perfect antrenat în cei treizeci și cinci de ani de căsnicie, domnul Duluman dispăru ca o boare de vânt, spre o destinație necunoscută, imitat imediat de inteligentul Luță. Lae, o fire mai timidă, se aruncă sub masă și rămase acolo martor mut al schimbărilor în plan logistic petrecute în destinul măreț al fântânii. Doar Lică, prostit de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Cu pălării-ngrijite și cochete, Trei doamne povestesc câte în stele. Par supărate când, pe biciclete, Doi tineri se apropie de ele. Doar țâncii adormiți prin cărucioare, De biberonul lor de griș cu lapte, Zâmbesc ușor când vântul cu o boare, Îi mângâie ca mamele cu șoapte. Se trece ziua caldă spre amiază, Frunzișul țese umbre pe alei, Pe băncile pustii se aciuiază Adolescenții, sub ploi de funigei. Și plec, făcându-i loc intimității, Lăsându-i să se-ntreacă-n sărutări
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350638_a_351967]
-
De-un sărut, furat, pe gură? Să-mi fie dor de țâța mamei Ori de tata, în pragul cramei? Să-mi fie dor să merg la școală, Să zac în pat răpus de boală? Îmi vine așa, în nări, o boare, Să pup un sân de fată mare; În brațe-aș strânge o bătrână; Miroase-a cer și a țărână. Să beau un strop de apă rece? Dar nici așa setea nu-mi trece. Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351601_a_352930]
-
Se revarsă tumultoasă Și din zori îndepărtate Se-apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351740_a_353069]
-
Bâldea, în castelul său de gheață pictează norii și se roagă la crucea din stele. În miezul unei astfel de contemplații ea scrie: “îmi fac pat din cuvinte pe-ascuns de uitare / plâng piatra mângâiată cu teamă / întind mâna a boare / întunericul râde îmi ține degetele moi / țip la aerul verde prin fluturi / și împing umbrele spre timpul/ care nu mai există / în noi” (stare de piatră). De ce-și alege poeta piatra ca suport pentru versurile sale? “într-un colț
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Bolți cu stele Pădurea pune strunelor surdină Și murmură egal ropotitoare Prin munți neobositele izvoare - Ca un prelung ecou de violină. În pace de amurg toropitoare, Doar crengi arar în legănare lină Îngână vorbe fără șir, suspină, Trezite de o boare trecătoare. Un val se lasă și lumina scade: E oglindirea serilor trecute, Iar muntele înalță colonade. Când liniștea coboară în volute, Să mergem prin bizarele arcade, Sub bolți cu stele și mister țesute. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Bolți cu stele
BOLŢI CU STELE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351098_a_352427]
-
limpezi, dificil de acceptat drept niște formulări viabile (“ Ar fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine. Dar
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
2013 Toate Articolele Autorului LA CAPĂTUL LUMII (Au bouț du monde) Dacă acolo tu esti Du-mă - la capătul lumii - ca-n povești - Dacă acolo există fericirea Dacă acolo-ți voi găsi iubirea DU-MĂ! Să-mi atingă că o boare sufletul Fericirea e că... că atunci când neaua se pune să cadă și pierduți în nesfârșita tăcere albă Mă întrebi: "unde ești tu?" La capătul lumii eu îți răspund eu La capătul lumii Te aștept. Referință Bibliografica: LA CAPĂTUL LUMII (Au
LA CAPĂTUL LUMII (AU BOUT DU MONDE) de EMY LYS în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345632_a_346961]
-
ne troienește! Îți sugerez, drăguțo, fii o doamnă Și fă acum, pardon, un pas în spate Toată suflarea-n șoaptă te condamnă Gata, spectacolu-i pe terminate! Te rog, ne lasă mai spre primăvară Să ne aline dorul cu-a ei boare De-abia-nverziră toate pe afară... Nu ciufuli natura dată-n floare! M-am săturat și de bocanci udați Și vântul mi-a pătruns tăios prin haine Of, mușchii-mi sunt atât de încordați Să n-ajung la spital, ajută, Doamne! Mi-
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
În rânduri răsfirate, dar ne'ntrecând măsura, Cresc mândre, delicate, gingașele lalele Care mai mici, mai 'nalte, mai galbene - și ele, Din roua dimineții sorbindu-și picatura. C-o undă de uimire, simțind, poate,-o răceală, Petalele surprinse de-o boare prin meandre Se-ntind ușor spre frunze, ca niște brațe tandre, Voind ca-mbrățișarea să fie ... ireală. O moleșeală dulce pe-o strună de vioară ... Când soarele căldura din raze-și curge, blândă Lalelele ghidușe se-ndeamnă să-mi surâdă
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
și mâine nu! Azi, fără de tine, mor, Mâine te-aș vrea sub topor. Ești când zâmbet când oftat, Când virtute când păcat, Când pe umeri îmi pui jugul Simt prin piept cum trece plugul. Când de vânt tu îmi ești boare Când că spinu-ntepatoare Când îmi ești dulce alin Când otravă și supin. Te blestem și te alung Dar tot eu te prind în jug Când ești gata de plecare Parca-s lovit de turbare. Când te-aș vrea pe veci
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
sặ se culce Și cum pot fi eu, oare, etern numai o clipặ, Decît sorbindu-ți zborul etern de sub aripặ ?! M-au pặrặ sit iubitele pe rînd Pentru Maria-Diana M-au pặrặsit iubitele pe rînd. Iubirea vine, trece că o boare. E dureros sặ știi cặ se-ofilește - Nici floarea nu-i, în veci, nemuritoare Dar mi-a rặmas în suflet fiecare - Unele m-au iubit cu-adevặrat, Altele doar m-au alintat o vreme Și-apoi, spre alte tặrmuri au plecat
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]