985 matches
-
în a mea judecată profana: De ce unele țări rămân ca-n sărăcia africană? Pacea internațională și nouă ordine telurica Promit peste tot o viață edenica, Si totusi mă-ntreb în suflet: De ce încă se mai aud sunete de jale și bocet? Citește mai mult De ce?În lumea asta, care zicem c-o cunoaștem:Un drum mereu enigmatic pe care mergemși oricât am înainta-n înțelegerea acestei călătorii mărețeTot nu vom putea pricepe sensul vieții-n a noastră minte.Peste tot se
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
-ntreb în a mea judecată profana:De ce unele țări rămân ca-n sărăcia africană? Pacea internațională și nouă ordine teluricăPromit peste tot o viață edenica,Si totusi mă-ntreb în suflet:De ce încă se mai aud sunete de jale și bocet?... IV. PARTEA I DIN VOLUMUL "MĂȘTI", de Alexandru Enache , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016. Măști Călătoresc pe Nil în jos... Iola-mi plutește melancolic spre a lacului Victorie. Cu piramidele și sfinxul sunt frate, Oglindă veche
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
uitării. Aproape frunză. Aproape nimic. Mă fac ecou în gări părăsite, plecând mereu, niciodată venind și nu mă mai vindec știind că voi găsi lângă țipăt trandafirii ciopliți în talpa singurătății, de tine, dragostea mea. Îți fac cu mână din bocet ca și cum plouă și cresc cimitire. Ca și cum pun ceară pe fruntea mea de copil. Plec, stând atât de alături, în același aer al camerei, trecând mut și aspru prin amândoi, hrănindu-ne deopotrivă bătăile nevrednicei inimi. Auzi cum foșnește, auzi, dragul
APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343299_a_344628]
-
și tac! V'am mai spus asta nu'i așa? Cu ce înverșunare tac ele și se usucă sub conjuctiva împăienjenită de neiertarea acelor ace care sapă, sapă sfredelind șanțuri de roșu bizar! Pupile arzânde își prăbușesc ostenirea chinuindu'și bocetul neîndestulat de prea săratul lor! Iar mie?!... mie îmi este sete de tine să te sorb încet, din paharul ciobit al nădejdii... ce a murit! Separ minutele de praful lor sperând să te ivești cu lucirea'ți adorată de a
CIOBURILE PLOII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343347_a_344676]
-
și tac! V'am mai spus asta nu'i așa? Cu ce înverșunare tac ele și se usucă sub conjuctiva împăienjenită de neiertarea acelor ace care sapă, sapă sfredelind șanțuri de roșu bizar! Pupile arzânde își prăbușesc ostenirea chinuindu'și bocetul neîndestulat de prea săratul lor! Iar mie?!... mie îmi este sete de tine să te sorb încet, din paharul ciobit al nădejdii... ce a murit! Separ minutele de praful lor sperând să te ivești cu lucirea'ți adorată de a
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
mult Vine un timpcând lacrimile se oprescși tac!V'am mai spus asta nu'i așa?Cu ce înverșunare tac eleși se usucă sub conjuctiva împăienjenităde neiertarea acelor acecare sapă, sapă sfredelind șanțuride roșu bizar!Pupile arzândeîși prăbușesc ostenireachinuindu'și bocetul neîndestulatde prea săratul lor!Iar mie?!...mie îmi este sete de tinesă te sorb încet,din paharul ciobital nădejdii... ce a murit!Separ minutele de praful lor sperând să te iveșticu lucirea'ți adoratăde a buzelor mele paloaredeschise'a închinareîn
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Lumina stinsă va fi iarăși la început” (Metisaj). E un univers arid în care „Nimic în jur nu încolțește” (Resemnare), materie și spirit sunt supuse aceluiași proces de scufundare, prăbușire, cădere: „Căderea își lasă aripile atât de aproape” (Vânător), „ultimul bocet căzut,” „E atât de cald și lumea /se scufundă”,(Patimi trezite) „Nimicul cade blestemat” (Margini închise),”Și gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
în a mea judecată profană: De ce unele țări rămân ca-n sărăcia africană? Pacea internațională și noua ordine telurică Promit peste tot o viață edenică, Și totuși mă-ntreb în suflet: De ce încă se mai aud sunete de jale și bocet? De ce nu se mai termină luptele de supremație? De ce a dispăut adevărata și corecta justiție? Cu toții afirmăm că suntem devotați creștini, Mergând în biserici sau pelerinaje din nenumărate regiuni, Ca să avem de la Dumnezeu ajutor în toate câte facem Și crucea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
m-am uitat la el uimit... “cum de puteam să primesc așa din senin vești despre ceea ce știam prea bine?”.. cum?’’, “oare senzația mea nouă de libertate m-a făcut insensibil?” Și din uimire am ajuns la plâns... apoi la bocete.. zvâcniri dureroase... dureri de lacrimi... șiroaie ce nu mai conteneau... încercasem după un timp să zic ceva, dar numai gândul ăsta deja iar... și umblăm prin curte așa ca un leșinat... ca o leuză ce abia aștepta să stea jos
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
Iar strigătul străpunge a mea închipuire Dorind printr-un refren să credă că-i iubire. Vibrând tot simt în gânduri atâtea pătimiri Secretele dospesc si alte zvârcoliri. Iar umbra se agață mereu de o-ntrebare Sun eu, sunt gând, sunt bocet, dor risipit pe mare. Sau am uitat adesea că muzica din gânduri Poate sa fie pată, o prelungire-n rânduri Iar... acel ,,andante” din omul linistit De fapt este genune, iubind am tot iubit. Referință Bibliografică: Iubind, am tot iubit
IUBIND, AM TOT IUBIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343607_a_344936]
-
dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Familia - Model de auto-identificare; ... – Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magico-ritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. ... – Determinări istorice ale identității rromilor din România: sclavia, Dezrobirea, perioada interbelică și începuturile mișcării rromilor, Holocaustul/O Samudaripen, rromii în perioada regimului socialist, rromii în prezent, perspective de viitor: rromii
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Familia - Model de auto-identificare; ... – Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magico-ritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. ... ... c) Literatura rromani pentru copii ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. Limba rromani 1. Sarău, Gh., Curs practic de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008. ... 2
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SE-APROPIE DE CERURI, IADUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu viscerele smulse urlă Pădurea, sub topoare ciunte, Rămâne surd pleșuvul munte La bocetul de bronz din turlă. Cu lacrimi reci, de rouă, plânge Sub rumegușuri înecate. Din pantele despovărate, Doar disperarea se mai scurge. S-a răzlețit și vântu'n zare! Nu mai aude triluri, freamăt, Gerul din cioturi stoarce geamăt, Duse-s
SE-APROPIE DE CERURI, IADUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378894_a_380223]
-
și tragi perdeaua de la geam. Mă înfășor în mantia cu stele, Îți las la geam trei muguri de iubire Printre petale gândurile mele Și te răpesc sub pleoape... amintire. Copacii Sunt munții tunși cu securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu mâinile-ntinse spre cer Copacii par trupuri de sfinți, Se frâng în tăcere și pier Răpuși pentr'-un pumn de arginți. Pribegi vor pleca în bejenii Din rădăcini vor crește altare, Alte
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
explodat. Palmele grele ale lui tata au început să lipăie în neștire pe trupușorul meu cel gingaș, care mustea de atâta încăpățânare. În final, m-a aruncat în car, ca pe un buștean noduros ce nu se lăsa despicat, în bocetele mamei și ale soru-mii. Le-a spus și lor,scurt: hai și voi! În car! Comandă executată în viteză. Tata a dat bice boilor și a mers pe jos o bună bucată de drum. Apoi a oprit boii și s-
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lui Eminescu Lanțuri de iubire Te-mbăiezi în noapte, în arginți cerești Și săruți prin stele noaptea-nrourată Te-nconjuri cu lanțuri grele, îngerești Și-mi botezi iubirea, ziua-i mai bogată Mai tresare râul - Eminescu, bocetul lunar Scriu pe cer poemu-i în veșmânt de țară Iubirea mi-e sunet, moartea-i în zadar Ziua e topită eminescian și ne împresoară. Elisabeta IOSIF Ianuarie, 2015 Referință Bibliografică: LUI EMINESCU / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LUI EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382033_a_383362]
-
întotdeauna cu dragoste și interes din partea publicului; ele sunt apreciate și aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MOMENT ÎNTR-O NOAPTE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când cucuveaua mușcă luna de un colț, Sub pleoapă de pământ pândește ca un hoț, Un bocet de gorun, pasăre vicleană Zidită-n cuvânt precum o altă Ană. Cușmă neagră noaptea se varsă în ploaie, Urlă așteptarea, lacrimă văpaie, Ca un corb pribeag și nesătul trecutul Te mâna din urmă umbrind începutul. Furnicarul lumii colcăie-n ispită
MOMENT ÎNTR-O NOAPTE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380532_a_381861]
-
lacuri aripile obosite, Buburuza ațipește pe-o brândușa ca-n povești, Printre lacrimi care spală anotimpuri logodite Cu beții de zile-apuse în solstiții fără vești. Tolăniți pe-o crizantema cu arcuș de brumă crudă Își alină întomnarea greieri poticniți de bocet, Cețuri pun iubirii vama, cu gust fad de agurida, Îngropând puntea tristeții, lăsând scrumul amanet. Viscolele-nstrăinării au cernut iubiri pierdute, Mutând visele pe harta timpului fără mosor, Parfum dulce de gutuie vindeca de ploi regrete, Iar pe vârfuri pleacă umbră
ULTIMUL OCHI DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379406_a_380735]
-
dor de veșnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai. Însă pentru viermi lumina-i chin, ei nu pot privi nici chiar la stele; pentru iude și alte lichele Eminescu-i fiere și venin. Rugăciune și blestem de foc, horă, doină, bocet și tăcere, și mustrare grea și mângâiere - el e toate astea la un loc. Referință Bibliografică: Eminescu - definiții / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII, 14 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florin T.
DEFINIŢII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379477_a_380806]
-
pământ/ om și fire zăceau sub cnut./ Întreaga viață a pornit de s-a rugat/ Cu inima spre cer!// Într-un târziu, trecuseră atâția ani.../ Atâția morți au îngropat,/ Au ars, au aruncat în gropi comune!/ Le-au rămas doar bocete și lacrimi/ Celor ce-au rămas...// Dar, într-o bună zi,/ Copiii s-au ridicat!/ În amintirea celui de la Bethleem,/ Cu pieptul gol, cu pasul rar,/ Cu crucea-n gând/ Vroiau să scape țara de beslem...// Blestemul s-a fărâmițat
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Articolele Autorului acum se duc se duc mereu în spulber de nori peticite petale e vara întoamnei trecut la apus e vara cireșului sub nuc să te duc e doina suspinului corn la păscut din seri dimineți sărut petrecut e bocet dzmăț din ospăț petrece-mă tu din cununi cu răsfăț Referință Bibliografică: ACUM CÂND SE PETREC PETALE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI, 15 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea
ACUM CÂND SE PETREC PETALE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381444_a_382773]
-
parcă din povești și nu cerșesc, aidoma, iertare pentru cărarea asta mare sau pentru abisul oropsit la infinit. Nu, nu, și doar... sufletul ce plânge iarba, unde soarele deasupra este roșu ca și umbra sau un rege în regat, regal bocet, suflet spart. Și am rămas în dezlegare departe de carul mare, eu cal rostogolit pe clipă tu ispită și iubită, eu încovoiat fără potcoave tu cu gândul tău departe. Referință Bibliografică: Un gând / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN GÂND de PETRU JIPA în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381572_a_382901]
-
Iar soarele se-ascunde după nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe ultimul drum ce e spre mormânt. Duc jalea codrului în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună jalea iubirii
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
Duc jalea codrului în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună jalea iubirii de mamă-bună, rămasă în tulpini și în ramuri. Muguri noi s-o ducă-n alte vremuri. Prin pleoape închise, Toamna cerne somnul naturii-n vise eterne. Viscolul Iernii transformă-n coșmar, visul vieții din al naturii
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]