831 matches
-
Carol al IV-lea de Luxemburg, sub dominația unei dinastii germane. Succesorii lui Carol al IV-lea de Luxemburg sînt totuși incapabili să-i continuie opera. Sub domnia fiului său Ven-ceslav, reformatorul Jan Hus îmbină strîns disputa religioasă cu patriotismul boem. Criza husită capătă repede o manta anti-germanică și se afirmă ca o mișcare națională îndreptată clar împotriva dinastiei domnitoare. Lucrurile capătă un caracter dramatic prin condamnarea și supliciul lui Jan Hus la sinodul de la Constanza (1415). Cehii fac din acesta
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parte din conducerea Uniunii Scriitorilor. Versurile adolescentine din Gânduri prăfuite sunt ale unui romantic sentimental de desuetudine asumată. În schimb, Rugă de ateu arată opțiunea pentru poezia socială, contestatară, fiind mai reprezentative pentru spiritul tânărului D., care e un insurgent boem, sensibil la mutațiile pe care generația sa poetică le pregătește. Profilul i se precizează însă în Înger condeier (1939) și în celelalte cicluri de poeme scrise până în 1946 și apărute postum, prin grija Chirei Dragomir (soția poetului), în volumele Dor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
spovedania unei generații cu destin vitreg, iar autorul ciclurilor Mlaștina cu nuferi, Antares, Paznicul florilor, Alcool și Edgar Allan Poe își mărturisește aderența la o poetică a cotidianului, a notației autobiografice, a tristeților provinciale, totul privit din perspectiva epatantă a boemului, a „poetului blestemat”: „Pe strada Griviței, /poetul renegat de intelectuali / colindă toate străzile și se salută / cu hingheri, căruțași și hamali”. Mediul surprins de el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari, soioși / Toți poeții au păduchi și sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
era comuniunea, iar „Imnul golanilor” era cât se poate de emblematic în acest sens („Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă,/ Până nu vom câștiga libertatea noastră”). Piața Universității devenise o Zonă ecumenică, o matrice, dar și un spațiu boem. Se aflau acolo intelectualitatea de elită, studenți, elevi, dar și țărani, oameni simpli; iar la marginea Zonei - și o faună interlopă. Golania devenise nu în ultimul rând un teatru caricatural la adresa comunismului. Ceea ce se petrecea acolo era un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de codul etic și estetic al unor nobile vremuri, C. e un menestrel modern și melancolic, purtându-și stângaci fantoma printre contemporani. Un sentimental, s-ar zice - dacă efuziunile nostalgice nu i-ar fi cenzurate de o blajină ironie; un boem - dacă plutirea pe deasupra lumii străine lui n-ar fi pătrunsă de fiorul grav și de solemnitatea rostirii. Tematizând în primul rând Poetul și Poezia, dar fără a-și trâmbița tensiunile, lirica lui este expresia unei dualități: poetul, care se știe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
privirea lui albastră devenea omenească, ba chiar de o mare finețe, însoțită de un zâmbet care trăda că, de fapt, profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp de decenii, „nea Fane” a alimentat folclorul studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca filologilor, mai bine chiar decât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fost colaboratorul celebrului Ilia Metchnicov și al școlii lui Pasteur care domina lumea științelor timpului. Când și-a dat doctoratul, în 1901, cu o lucrare experimentală (Septicemie experimentală, "Essais d'immunisation"), era una din personalitățile cunoscute în lumea intelectuală pariziană; boem, cu înclinații socialiste, o figură pitorească, frecventând saloanele cele mai distinse, dar și mediile savante. Înclinațiile artistice evidente și o bună stare materială i-au permis să se distingă printre colecționarii de artă. Când s-a întors în România, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
generația Arvinte, Teodorescu, Andriescu, în succesiunea lui Gh. Ivănescu. E.M.: Pe vremea aceea, Al Andriescu era mai mult un scriitor, decât un universitar... Dumneavoastră ați terminat de fapt... E.S.: În 1956. Să știți că în perioada aceea era singur, era boem, avea o vestimentație cam neîngrijită. E.M.: Neîngrijită?!!! E.S.: Da, neîngrijită, era nepăsător cu înfățișarea, ca un veritabil boem. Îmi amintesc că purta niște pantofi cu tocurile scâlciate... Era tot timpul obosit, avea nopți pierdute în anturajul unor prieteni de la Iașul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
un scriitor, decât un universitar... Dumneavoastră ați terminat de fapt... E.S.: În 1956. Să știți că în perioada aceea era singur, era boem, avea o vestimentație cam neîngrijită. E.M.: Neîngrijită?!!! E.S.: Da, neîngrijită, era nepăsător cu înfățișarea, ca un veritabil boem. Îmi amintesc că purta niște pantofi cu tocurile scâlciate... Era tot timpul obosit, avea nopți pierdute în anturajul unor prieteni de la Iașul literar, în care se încadra el atunci. Când venea la seminar, îmi amintesc că eram în anul al
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau pronunța acest nume, l-a transformat în Rașca și Rașca a rămas. Dar pe firmă a rămas până târziu numele adevărat al boemului.În locul casei, acum tăiată pe jumătate, în care era instalată firma „Watson și Youell“, era o mică căsuță gălbuie, în care era instalat birtul lui Rașca. Grădina de vară avea o mare vază și era locul de întâlnire al societății
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
celui dintâi.241 Mai era și un cafeu chantant cu cântărețe germane la Pațac, pe strada Carol. Mai era și altul la Stadt Pesth, actualul Pasagiu Villacrosse. La Pațac găseai în toate serile pe Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, boem literat, amator de cântărețe, de crenvirști și de bere. Înconjurat de câțiva prieteni, Pantazi Ghica trona în toate serile în acea atmosferă plină de fum, de miros de bere și de aburi de crenvirști cu hrean. Din când în când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe coarde în voltigiuri fantastice, era un pasionat și un fantasc care entuziasma și ridica sala în aclamațiuni furtunoase. A fost cel mai popular viorist pe care l-a avut Bucureștii 272. Mai târziu au venit frații Schipek, doi vioriști boemi de mare valoare. Mai ales cel mare. Schipek cel mare era cu mult superior fratelui său și era un executant de un rar talent. Era aproape un virtuos destinat la o mare celebritate dacă vițiul băuturii nu l-ar fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
De aceea îl vedem că se aruncă cu înflăcărare în luptă în contra guvernului.* Temperament combativ, scria mereu, deși nu avea talentul scriitorului, și ținea conferințe și se avânta la tribuna întrunirilor politice, deși nu avea deloc darul vorbirii. Era un boem, a trăit și a murit boem. Cei inițiați pretindeau că era un copil natural al lui Nicolae Bălcescu cu care avea o mare asemănare de figură.15 Un al treilea nume era acela al poetului bucovinean Dimitrie Petrino. Petrino nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aruncă cu înflăcărare în luptă în contra guvernului.* Temperament combativ, scria mereu, deși nu avea talentul scriitorului, și ținea conferințe și se avânta la tribuna întrunirilor politice, deși nu avea deloc darul vorbirii. Era un boem, a trăit și a murit boem. Cei inițiați pretindeau că era un copil natural al lui Nicolae Bălcescu cu care avea o mare asemănare de figură.15 Un al treilea nume era acela al poetului bucovinean Dimitrie Petrino. Petrino nu lua parte la viața publică și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politehnistul Vasile Butză mereu în căutare de subvenții / 135 IV.2. Un student "rău-platnic": Petre Zlătescu, doctor în drept fără diplomă / 147 IV.3. Un aspirant la studenție: Victor Eminescu în anticamera Facultății de Drept / 161 IV.4. Un student boem: poetul Florian Becescu / 171 În loc de concluzii / 183 Bibliografie / 195 Résumé / 205 Indice / 217 Ilustrații / 227 Cuvânt de introducere Răsfoind jurnalul "Cronică" din vara anului 1904, mai precis din 29 iulie, am găsit un articol în care era criticată modă de
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mărunte, călătoare, de momente în care destinul unora era marcat de regulile și exigențele comunității politice ori sociale, ale statului sau ale anumitor componente ale acestuia. Între cei pe care am ales să-i prezentăm sunt personaje puțin cunoscute precum boemul, dar și nefericitul poet piteștean Florian Becescu, sau Victor Eminescu, nepotul marelui Eminescu, ce devenea în anii interbelici un obișnuit al teraselor bucureștene unde se reuneau scriitorii. Sunt și oameni despre care istoria nu a reținut nimic, fostul locotenent Vasile
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
aici pe Victor Eminescu, nepotul marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din capitală, petrecându-și timpul în compania scriitorilor "George Gregorian, Al. George, Cazaban, Dragoslav, Victor Eftimiu", cărora le "plătea că un Mecena cafelele, capuținerele și șvarțurile" la Terasă Oteteleșanu 59. Gheorghe Eminescu mai spunea despre fratele său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că dacă moștenea firea de boem a poetului, a moștenit și geniul"60. Era conștient însă
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Gheorghe Eminescu mai spunea despre fratele său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că dacă moștenea firea de boem a poetului, a moștenit și geniul"60. Era conștient însă că nu era așa! Tot Gheorghe Eminescu evocă în amintirile sale un moment în care Victor, propaspăt mobilizat în Regimentul I Geniu, s-ar fi întâlnit la Iași cu Alexandru
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
unui personaj dintr-o peliculă modestă (cum notă în cronică să din 23 martie 1942 "New York Times"), intitulată Secret Agent of Japan, personaj care a fost interpretat de actorul american de origine italiană Frank Puglia 62... IV.4. Un student boem: poetul Florian Becescu Înainte de a-l cunoaște pe tânărul Victor Eminescu sau pe Vasile Butză, Florian Becescu avea o oarecare notorietate în câmpul literelor românești. Era colaborator al "Convorbirilor Literare", "Convorbirilor Critice", "Literaturii și Artei Române" ori al "Noii Reviste
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
avantajos" etc.). Ne-am oprit, astfel, asupra istoriei fragmentare, recompusa din surse diverse și mai puțin convenționale Societății Studenților Români de la Bruxelles, inițiativa sprijinită de Ministrul României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din corespondență lui Mavrodi purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din Brăila, trimis de mama sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo (profesorul Garsou) pentru admiterea la Facultatea de Drept. În aceleași tipuri de surse l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
548. 480 John Cawelti, Rationalizing America: A New View of American Culture after World War II, p. 120. Dacă Jimmy Carter era un președinte sudist, fratele său, Billy, era la rândul său prezentat ca un strașnic băutor de bere rural, boem și bonom, ignorându-i-se evidentele calități manageriale. În scurt timp s-a schimbat și receptarea publică a locuitorului din Sudul rural, prea-cunoscutul hillbilly, rasist și spurcat de gură, scandalagiu și intolerant, în bătrânul cumsecade. Ibidem, p. 129. 481 Ibid.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vieții” de Mihail Munteanu, „Îndreptarea”, 1926, 88; N. N. Șerbănescu, Mihail Munteanu, „Săptămâna CFR”, 1944, 37; Marian Halchini, Ultimul trubadur, „Săptămâna CFR”, 1944, 38; D. Karnabatt, Cel din urmă din boema de altădată, „Curentul familiei”, 1944, 24; Iulius Lazăr, Figurine: Trei boemi au dispărut, „Drapelul”, 1945, 50; Straje, Dicț. pseud., 465; Mircea Ștefănescu, Un dramaturg își amintește..., I, București, 1980, 172-174. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
și la granița echivocului moral. În aceeași zonă poate fi situată Theophana, protagonista din Bizanț, unde politicul și pasiunea interferează. Permeabil la diverse, uneori contradictorii ideologii, în Serenada din trecut scriitorul încearcă, prin figura lui Petru Cercel, „poet, trubadur, elegant, boem”, să pună în conflict scenic inerția tradiției autohtone cu dinamismul civilizației occidentale, al cărei fiu adoptiv domnitorul era. Conflictul nu mută însă cu totul accentul în zona ideilor nobile, fiindcă autorul este, până la capăt, sedus de soluțiile literare „sentimentale”, înlocuind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]