499 matches
-
fi făcut simplu... fără spectacol? întrebă Aglaia ca din senin. Ce știți despre situația mea ca să aveți curajul să mă judecați? exclamă Nastasia Filippovna, tresărind și pălind teribil. — Știu că nu v-ați dus la muncă și ați plecat cu bogătașul Rogojin, ca s-o faceți pe îngerul căzut. Nu mă mir că Toțki a vrut să se împuște din pricina îngerului căzut! — Nu mai insistați! spuse Nastasia Filippovna cu dezgust și parcă răvășită de durere. M-ați înțeles la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dacă o gravidă mănâncă pui mici sau pește uscat, pruncul va avea mai târziu furuncule... Cea care consumă carnea din spuză va avea o naștere grea. La fel se Întâmplă și dacă mănâncă prea multă Înghețată. În vremurile de demult, bogătașii tocmeau aproape Întotdeauna doici pentru pruncii lor. Aceste doici sunt numite și „mame de lapte”. Prin urmare, dr. Hu a stabilit reguli și pentru ele: Criteriile de alegere a unei doici bune sunt următoarele: trebuie să fie tânără, sănătoasă, blândă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
omnipotenta și tot mai greu destructibila), modelul cizelat sub ochii noștri este de tipul "socialismului popular" latino-american, cu dese puseuri dictatoriale. România viitorului sumbru va cunoaște o foarte accentuată polarizare socială, fără "middle-class" doar cu o subțire categorie de mari bogătași și cu o mare masă de săraci și de paria. Conștient sau inconștient, tinerii sesizează calea pe care a apucat-o România și - pentru că acum au acces la informații, la comparații și la soluții alternative - resping acest model în bloc
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
cu o fată bogată și urâtă, dar care îl îmbogățește, iar el ajunge să o iubească. Este autoritar ca un adevărat Basileos, mai ales în familie, nepermițându-i Anei să se căsătorească cu Ion, dorind să se mențină în lumea bogătașilor prin căsătoria Anei cu George. Averea, în finalul romanului, va fi dată bisericii din Pripas. Florica - substantiv derivat de la cuvântul ”floare”, prenume specific românesc, iar echivalentul latinesc este ”flor, floris” - ”floare”. Personajul care poartă acest prenume nu se dezice prin
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
a lui Maxim Oprea, verișoara estropiatei Savista ”cu buzele pline și umede, obrajii...fragezi ca piersica, ochii albaștri ca cerul de primăvară”, este fata cea mai frumoasă din Pripas. Ea reprezintă floarea mult visată atât de Ion, cât și de bogătașul George. Florica are ca nume de familie substantivul propriu Oprea provenit de la verbul ”a opri” +sufixul ”ea”, reprezentând o piedică, ”o opreliște” în calea împlinirii sufletești a lui Ion. Prenumele George provine din românescul Gheorghe, din grecescul ”Georgos” -”lucrător al
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și „ergon” înseamnă „muncă, lucru”. Astfel, prenumele George se traduce prin sintagma ”lucrător al pământului”. George este fiul lui Toma Bulbuc, băiat greoi, spătos, apt pentru munca câmpului. Dorește să se căsătorească cu Ana lui Vasile Baciu pentru că părinții lor, bogătașii satului, au hotărât acest lucru ca să-i domine pe agricultorii din zonă. Numele de familie a lui George este Bulbuc , nume provenit din substantivul comun ”bulbuc” desemnează o ”bășică de apă pe suprafața unei ape mai ales pe vreme de
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
moarte rușinoasă. 90. Conștiința, glasul dreptății Un om bogat, cu numele Săvoiu, alungă pe o chiriașă săracă, o biată văduvă cu cinci copii, pentru că nu mai avea cu ce să plătească chiria. Ea se înfățișă pentru a doua oară în fața bogătașului, însoțită de cei patru copii mici, căci al cincilea era bolnav în pat, pentru a-l ruga să-i lase măcar 7-8 zile, până se va însănătoși copilul cel mic, dar Săvoiu nu vru, nici în ruptul capului. Femeia îngenunche
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
iubirea cea adevărată și cea dintâi, cu toate că era săracă “ca degetul” și fiica văduvei Todosia a lui Maxim Oprea. Înzestrat pentru a învăța carte, renunță la acest drum, căci feciorul Glanetașului își dorește cât mai mult pământ, pizmuindu-i pe bogătași. Ion este un exaltat al pământului, deoarece el sintetizează o suferință îndelungată a țărănimii veșnic lipsite, căruia îi aparține chiar prin legi nescrise. Pământul înseamnă pentru Ion și pentru lumea obidiților din care descinde, rațiunea de a exista, unicul mod
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
vârstnici și-i caută în conversații “clenciuri” primarului, spre a-și dovedi importanța. Alexandru Glanetașu, “pe de lături,ca un câine la ușa bucătăriei,trage cu urechea,dornic să se amestece în vorbă,sfiindu-se totuși să se vâre între bogătași”. Aceștea se țin semeți chiar înaintea autorităților, de altfel foarte prevenitoare cu cei avuți. Vasile Baciu nu se sfiește nici de popă, nici de învățător. El nu concepe să- și mărite fata decât tot cu un gospodar de seama lui
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
acestor rămășițe ale blestematei societăți capitaliste, acestor gunoaie ale omenirii, acestor mădulare iremediabil putrezite și cangrenate, acestei infecții, acestei ciume, acestei plăgi pe care capitalismul a lăsat-o moștenire socialismului, acestor dușmani ai muncitorimii. Război pe viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să scăpăm pământul rusesc de toate insectele dăunătoare, de purici (vagabonzii), de ploșnițe (bogătanii) și așa mai departe. Ici vom băga în pușcărie vreo zece bogătani, vreo doisprezece vagabonzi, colo
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
banilor, ca sursă a nedreptăților și, prin urmare, a răului din societate. Această întoarcere la izvoare a favorizat o reinterpretare a corpusului marxist-leninist, recentrarea logicii revoluționare pe cel exclus sau discriminat - cel „fără” - și o desemnare a „dușmanului” sub trăsăturile bogătașului incarnat mai ales de organizațiile și multinaționalele occidentale. Săracul vede astfel cum îi sunt atribuite virtuoasele prerogative ale proletarului, forță de distrugere și totodată purtător al unei societăți bune. Ideea unei necesare redistribuiri egalitare a bogățiilor mondiale între nord și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
e vorba de dușmanii lui politici: „albii” - toți partizanii țarului - și liberalii (KD), apoi anarhiștii* și, în fine, socialiștii revoluționari și menșevicii. Urmează apoi clasele sociale inamice: aristocrați, burghezi, ofițeri, chiaburi - țărani care refuză rechiziționările și care sunt calificați drept „bogătași” -, căzăcime, cler. Sunt apoi elementele rele din clasa cea bună: muncitorii care resping dictatura bolșevică (Kronstadt*). și, în sfârșit, națiunile recalcitrante față de sovietizare*: Finlanda, Ucraina, apoi popoarele din Caucaz, în special Georgia. Metodele care se aplică sunt diverse: împușcări în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un grup național, etnic, rasial ori religios, în această calitate”. Totuși, inventatorul termenului și al noțiunii, în 1944, juristul polonez Rafael Lemkin, nu ezita să-și extindă definiția la grupul social. Or, din 1917-1918, Lenin cheamă la „exterminarea sângeroasă a bogătașilor” și ordonă fișarea lor generală de către CEKA. Apoi se angajează un proces de discriminare/segregare - obligarea la deținerea unui carnet de muncitor-consumator - completat prin acte de umilire publică - muncă obligatorie în folosul comunității, curățarea latrinelor etc. Se instaurează excluderea socială
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de pământul pe care-l munceau, n-au voit să se ducă și nici n-ar fi putut" (Patrașcanu, 1937, p. 36). Același lucru este afirmat și de Giurescu (1942): "odată cu legiunile, au plecat din Dacia Traiană și funcționarii precum și bogătașii care, cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea fi fundamentat proiectul unui "stat țărănesc" elaborat de doctrinari
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cine vrei, cu ce sumă vrei, când vrei, pentru orice ai chef. Întrucât ești solvabil, te socotești o autoritate. Dar banii, chiar dacă pot aduce o formă de putere, nu presupun, în mod necesar, o formă de autoritate. În mod frecvent, bogătașii de azi au o anumită putere, dar le lipsește, de regulă, iradierea autorității morale, intelectuale, profesionale, umane. Sunt o periferie care se ia drept centru. Banii nu produc automat bun-simț, bună-cuviință, bun-gust. Îmbogățitul contemporan se poartă, adesea, ca un mitocan
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii, iar casa veche din centrul orașului este numită de localnici „Casa cu stafii.” Amator de vânătoare, Nicolachi a înnoptat, într-o iarnă geroasă, la casa unor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
știuta Vamă a Cucului, și nu peste prea multă vreme a sosit în sat svonul că Andrei Budac, s a în rolat în ceata de haiduci a lui Tican de prin pădurile Rucărului de Argeș, că a băgat spaima în bogătași, că pradă și jefuiește dincolo și dincoace de munți. După moartea violentă a lui Tican, Andrei al nostru a trecut la cârma cetei formată din 12 ortaci volnici și voinici pe care a condus-o vreme de apropape 20 de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în zilele noastre, omul social își va obosi mintea născocind distincții". Cu toții suferim influența costumului, a modei vestimentare, însă ceea ce ne diferențiază ar fi, în concepția lui Honoré de Balzac, tocmai gustul în materie de îmbrăcăminte, căci "necioplitul se acoperă, bogătașul sau prostul se împopoțonează, omul elegant se îmbracă" (idem, 75). Eleganța reprezintă "știința care ne învață să nu facem nimic ca ceilalți, lăsând însă impresia că facem totul ca ei" (idem, 21). Astăzi, vestignomia a devenit aproape o ramură a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Mühlleitner, E., "History of psychoanalysis", în Neil J. Smelser și Paul B. Baltes (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001, pp. 12315-12319. Mușatoiu, Alina, "O nouă specie de rețea socială: cea doar pentru bogătași", în http://life. hotnews.ro/stiri-acasa-2942013-noua-specie-retea-sociala-cea-doar-pentrubogatasi. htm, 2008. Nae, Diana, " Rolul vestimentației în comunicarea organizațională", în Săptămâna Financiară, http://www.sfin.ro/articol 8060/rolul vestimentatiei in comunicarea organizationala.html, 2007. Nanu, Adina, Arta pe om. Look-ul și înțelesul semnelor vestimentare, Editura Compania
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Manolache, C. Biholaru, C. Drahta și G. Sfichi, Editura Art, București, 2008, pp. 354-409. Vigarello, Georges, O istorie a frumuseții. Corpul și arta înfrumusețării din Renaștere și până astăzi, traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași, 2007. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mizeria absolută. Dar ceilalți frați - că ați zis că ați fost șapte frați? Una murise, doi au murit Înainte de nașterea mea și unul a murit când aveam 12 ani. Deci sub cerul liber, că puținele locuri acoperite erau, ocupate de bogătași, de oameni mai Înstăriți. Ce-am putut lua cu noi erau vreo cinci kilograme de făină, niște conserve, două-trei cearșafuri, patru perne micuțe... Am luat o bucată de lemn ca să suspendăm ceva deasupra noastră, că noaptea era frig. Și acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am fost repartizați la familii. Voi nu? ADLER: Pe noi ne-au dus direct Într-un lagăr, Într-o cazarmă din Germania - ne-au băgat pe toți Într-o cazarmă. DAVIDOVICI: Nu, ne-au repartizat la primar, la cei mai bogătași oameni din comună, unde ni s-a dat de mâncare și unde am stat vreo patru săptămâni. Au venit rușii, ne-au luat cu ei și ne-au băgat la Zwickau - da, iarăși ne-au băgat Într-un lagăr, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
postură de Cavaler trac. Când va fi să fie sosit ceasul, Vadim se va împăca cu toată lumea, Băsescu va recupera flota, Tăriceanu se va ridica în șaua motocicletei și se va tot duce să se aleagă praful, Năstase și toți bogătașii vor rămâne cu averile spre disperarea Monicăi, iar Ion Iliescu va rămâne în buzunar cu un singur pol, cel de stânga. 28 iunie 2006 Eroi și erori Un anume Sammuel Frenkel, spirit pătrunzător și caustic, aparținând unei etnii care n-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au reluat anchetele... că nu le venea să creadă că noi eram dușmanii, tinerii pe care îi arestaseră. Aveau nevoie de altcineva, de un dușman mai în vârstă, pentru că nu eram nici unul dintre noi fiu de moșier, de chiabur, de bogătaș. Nici unul! Toți eram copii de oameni săraci. Erau intrigați. Ș-atunci căutau pe altcineva, care să ne fi viciat, care să ne fi întărâtat. Probabil că dosarul după ce l-au întocmit, a trecut pe la un șef care n-a fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu erau puține... Cetatea de la „Dealul Cătălina”, biserica „Sf. Maria” din Cotnari, „Curtea Domnească” de aici, însăși Școala academică înființată de Despot Vodă - care l-a detronat pe Lăpușneanu - sunt opera oamenilor, sudoarea lor. Ei, oamenii simpli, în întrecere cu bogătașii, și-au zidit aici, spune și cartea lui C. Hușanu, propriul lor beci să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat prin cooperar e... La Dodești, în zona Vasluiului, în satul bunicilor lui Victor Ion Popa, citeam undeva, prin anul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]