918 matches
-
La noi mai sunt și astăzi, boi Regi peste oameni, cu minți seci! La noi erau odată, boi Trăgeau la jug cu carul plin La noi mai sunt și astăzi, boi Trăiesc o viață de declin! La noi erau odată, boi Stăteau o iarnă în bătătura La noi mai sunt și astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi erau odată ,boi Care pășteau în umbră de stejari La noi mai sunt și astăzi, boi Ce au ajuns parlamentari
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
seci! La noi erau odată, boi Trăgeau la jug cu carul plin La noi mai sunt și astăzi, boi Trăiesc o viață de declin! La noi erau odată, boi Stăteau o iarnă în bătătura La noi mai sunt și astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi erau odată ,boi Care pășteau în umbră de stejari La noi mai sunt și astăzi, boi Ce au ajuns parlamentari! La noi erau odată ,boi Care trăgeau și trenul de pe șine La
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
plin La noi mai sunt și astăzi, boi Trăiesc o viață de declin! La noi erau odată, boi Stăteau o iarnă în bătătura La noi mai sunt și astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi erau odată ,boi Care pășteau în umbră de stejari La noi mai sunt și astăzi, boi Ce au ajuns parlamentari! La noi erau odată ,boi Care trăgeau și trenul de pe șine La noi mai sunt oameni de soi de care ,sincer mi-e
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
La noi erau odată, boi Stăteau o iarnă în bătătura La noi mai sunt și astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi erau odată ,boi Care pășteau în umbră de stejari La noi mai sunt și astăzi, boi Ce au ajuns parlamentari! La noi erau odată ,boi Care trăgeau și trenul de pe șine La noi mai sunt oameni de soi de care ,sincer mi-e rușine! Lucian Tătar Referință Bibliografica: LA NOI / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
bătătura La noi mai sunt și astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi erau odată ,boi Care pășteau în umbră de stejari La noi mai sunt și astăzi, boi Ce au ajuns parlamentari! La noi erau odată ,boi Care trăgeau și trenul de pe șine La noi mai sunt oameni de soi de care ,sincer mi-e rușine! Lucian Tătar Referință Bibliografica: LA NOI / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
Eram cuminte și-nvățam A cărților bogăție. Voiam un lucru cât de mic, Să mă pot lăuda cu el. Dar nu mi-a dăruit nimic Pe notele din carnețel. Știam că la omul sărac Nu stă nici cenușa-n vatră. Boii nici la vale nu trag, Iar ,,Moșii" nu vin niciodată. Ajungând mamă de copii, Ghetuțele lor lustruiam. ,,Moșii" veneau cu jucării, Că-n Capitală locuiam. 5. Decembrie Autor Maria Filipoiu Cuprinsă în Antologia ,,Cuvinte pe aripi de gând" ,2015 Publicată
COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369208_a_370537]
-
viziunea unitară de care am vorbit. Așa, de pildă, se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are avuție Are amici și rude are; E bărbat de omenie, E
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află boiangerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori...”. Numai la Tg. Neamț, câteva case produceau „sute de mii de coți de suman”. Așadar, Moldova dispunea de resurse naturale excepțional de bogate și variate pentru dezvoltarea industriei ușoare. Nu mai prejos de aceste considerații se situa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
peste necesități, aducând chiar meșteri nemți, se vede silit a cere chiriarchului închiderea fabricii. Fabrica folosea ca materie primă lâna oilor din proprietatea mănăstirii. „Boielele” (naturale sau vegetale) erau aduse de la Cernăuți. Se importau: lemn de India (galben și roșu), „boie cafenie” etc.. Unele din aceste materiale erau cumpărate din Cernăuți de la Ignath Schnirch, care, la 19 septembrie 1854, trimitea „für genau Wilhelm Stiber in Neamtz” nota de plată a unui sold de 72,54 galbeni. Fabrica de la mânăstirea Neamț funcționa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de fire și postav în Neamț era mult superioară mai ales cantitativ oricărei alte regiuni din Moldova unde se practica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de zi Războiul, s-ascundă tainicele-i raze-n timp de noapte, Fiindcă el ziua și noaptea le despărți în părți deosebite, Ziua pentru război, iar noaptea pentru tainica religie în capiștea să. [Urizen îi dădu nume...] 40 Los mărețul boi și-l înaltă: picioarele-i statura pe Pămînt. Deasupra Lunii mînioasa-i frunte, de negre tunete bubuitoare-mpresurată, Și ale sale dezgolite mădulare lucind peste albastrul cer întunecat, genunchii săi În nori că sîngele-mbăiați, pîntecele-i în focuri de război acolo unde sulițe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
totul; datina căreia Brummell i-a pus pecetea numelui său trăia În Aubrey de Vere În deplină strălucire. Până și plăcerii de a se sulemeni Îi găsisem astfel tălmăcirea: cei dintâi locuitori ai Albionului de care se pomenește nu-și boiau În Întregime goliciunea În albastru?”. Evocarea lui Brummell, despre care știm că a fost unul dintre idolii lui Barbey și ai lui Baudelaire, a prilejuit, În critica românească, o serie de considerații asupra dandysmului lui Mateiu. Observația, formulată prima dată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
datele sunt insuficiente pentru conturarea imaginii panteonului lor și formelor ei de manifestare în secolele VI-VII. Despre vechile lor concepții religioase păgâne, Procopius notează: "Ei cred că este un singur Dumnezeu, singurul stăpân al tuturor lucrurilor și îi jertfesc boi și alte animale. Ei nu știu ce-i aceea soarta nemiloasă și nu cred că aceasta ar avea vreo înrâurire asupra oamenilor. Ei cinstesc și râuri, nimfe și alte zeități și le aduc jertfe, iar cu prețul jertfelor fac proorociri". Dar religia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noroc de barbarul cel bun". El subliniază că "pura realitate" a fost aceasta: Țara Românească este urmarea acțiunii unor barbari nomazi (vezi mai jos).3 Asupra începuturilor statelor noastre medievale, un alt istoric face o serie de considerații interesante. Lucian Boia, în România, țară de frontieră a Europei, scrie: Ceea ce frapează este constituirea tardivă a statelor românești. Românii intră târziu în istorie, nu în sensul că n-ar fi existat înainte, ci în sensul că abia acum devine "vizibilă" prezența lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nici un document, toate informațiile care îl privesc, puține, provenind din afară". El continuă astfel: Rămâne întrebarea ce au făcut totuși (românii) până spre anul 1300. Evul mediu începe în spațiul românesc, atunci când în Occident se apropie de sfârșit". Și L. Boia face inevitabilele comparații cu statele vecine, la 1300, țaratul bulgăresc avea "o istorie de câteva secole și se afirmase, în unele perioade, ca o mare putere regională, cu ambiții imperiale, de unde și titulatura de țar...". Dar, la acea dată, și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 292-300. 2. Ibidem, p. 302-304. 3. Neagu Djuvara, Thocomerius-Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești, București, Humanitas, 2007, p. 9-12. 4. Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, București, Humanitas, 2012, p. 61-62; Idem, De ce este România altfel ?, București, Humanitas, 2012, p. 7-8. 5. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 304-308. 6. Ș. Papacostea, Românii în secolul XIII. Între cruciată și Imperiul mongol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pecican, Vitalie Ciobanu ș.a. În afară de literatura propriu-zisă și de comentarea cărților sau a actualității social-politice din Republica Moldova, revista propune consistente interviuri cu Ana Blandiana, Victor Ieronim Stoichiță, Leopoldina Bălănuță, Valentina Tăzlăuanu, Al. Călinescu, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Dan Perjovschi, Lucian Boia, Silviu Lupașcu ș.a. Un punct de interes îl constituie anchetele, dosarele, chestionarele, atelierele „Contrafortului”. Temele propuse pentru discuție, nu numai literare, sunt de mare actualitate: Cultura rusă în Basarabia: un atu sau un handicap?, Scriitorul român în tranziție, Unirea: un
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
circuitul socioeconomic (un act de cosmizare, deci) (108). În unele variante ale colindei, această idee este în mod expres formulată. După ce este învins de erou, leul îi cedează toate domeniile sale : Rămâneți voi [munți] la junelu Să mi-ț pască boi-n voie [...] Rămâneți voi [codri] la junelu Să mi-ț pască oii-boii [...] Rămâneți voi [câmpii] la junelu Să mi-ț pască capre-n voie (109, pp. 280-281). Colindele românești de vânare a leului par să difere de cele de vânare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Asta dacă credeai în Dumnezeu. Dacă nu, atunci oul era un punct numai bun din care să pornești preschimbarea cosmosului... Transformarea fusese ca și instantanee pentru el. În numai două ore, memoria originală îi revenise. Acum își aducea aminte. Era Boit Johansson, colonel în Corpul celor O Mie de Voluntari. Știa desigur că ființa aceea umană în care se redeșteptase nu era carnea lui originală. Înțelegea că fusese clonat cumva, undeva în viitor, și că, într-un fel sau în altul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să muncești pentru îndestularea Lui. Iar Dumnezeu voia să continuați munca aceea la făcutul cărămizilor de argilă, o muncă prostească, îndobitocitoare. Te-ai trezit și ai avut pentru puțină vreme senzația că în capul tău nu e numai Laak și Boit Johansson, ci și o altă persoană. Ai dorit să le vorbești, dar nimic nu ți-a dat a înțelege că încă te mai ascultă. Și totuși asta trebuie să fie, probabil că îți ascultă gândurile. Statura imensa a lui Stefan
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a fai/netai, e)f' o(/son kaˆ to\ di/kaion. „Afecțiunea și dreptatea se vădesc a fi în funcție de fiecare constituție în parte”. Ibidem 1160 b 22-23: o(moiw/mata d' au)tw=n kaˆ oi)=on paradei/gmata la/boi tij aÄn kaˆ e)n tai=j oi)ki/aij. h( me\n ga\r patro\j pro\j ui(ei=j koinwni/a basilei/aj e(/xei sxh=ma „Cineva ar putea concepe și în comunitatea casnică, în calitate de aplicații
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu este mai Învăluit În farmec și blestem decît secretul”. Unii dintre foștii „lucrători” ai poliției politice au Început să facă dezvăluiri, o parte Încredințate și tiparului, Însă „amintirile nu pot Înlocui izvoarele documentare” (Dumitru Șandru). Un alt istoric, Lucian Boia, punea, acum cîțiva ani, și mai tranșant problema: „Poate arhivele vor lămuri În ce măsură a fost cu adevărat atotprezentă și atotștiutoare sau a știut să dea impresia că este așa”, fiind vorba, evident, despre Securitate. Volumul la care ne vom referi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați În seama etnologilor și sociologilor. În Antichitate istoria a fost la Începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului, specializați pe secolul XX, au o anumită reticență, avînd dreptate L. Boia cînd observa că mărturia unui om viu valorează mai puțin decît un document. Același istoric avertiza că „izvoarele scrise [...] emană [...] din sfera Puterii”, iar arhivele (inclusiv cele ale fostei Securități, am adăuga noi) sînt „locuri ale memoriei unde instituțiile statului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Consortium, Rutgers University, New Brunswick, New Jersey, p. 87. René Gonnard, op.cit., p. 18. Ibidem, pp. 21-22. Cf. „Emigrațiunile și Îngrijorarea fraților noștri de acasă”, America, Cleveland, Ohio, 7 decembrie, 1906, p. 3. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 34. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, p. 178. Apud Gelu Neamțu, op.cit., pp. 39-40. Radu Toma, Românii din America, ed.cit., pp. 1-2. John Bodnar, op.cit., p. 533. Alexandru Cantacuzino, op.cit., p. 5. René Gonnard, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceste cărți, referitoare la personalități și mișcări istoriografice s-ar constitui - vizibil, de astă dată - într-o istorie a scrisului nostru modern și contemporan despre trecut, impresionantă prin valoare și amploare, mult diferită de ceea ce deocamdată există (sintezele lui Lucian Boia și Pompiliu Teodor în câte un singur volum). Acoperind, prin alte cărți, și interstițiile dintre momentul 1848 și ceea ce a urmat până astăzi, „proiectul Zub“ nu-mi pare defel o operă încheiată, autorul găsind resurse și disponibilități din belșug pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]