12,392 matches
-
vedeai cu ochii, cîmpul era acoperit cu trăsuri; în mijlocul fiecăruia pîlc se ridica cîte un foc mare, cu flacăra pînă la cer, ocolit de feciori, de vizitii, de rîndași și de chirigii stînd pe vine, pe lîngă căldările de mămăligă. Boierii și cocoanele dormeau prin calești și prin căruțe. Dimineața ne urmam drumul, care mai de care s-apuce înainte"). Abia în ultimele pagini ale întinsei scrisori apare în sfîrșit și Teodor Diamant, beneficiar al unui portret memorabil: tînăr boier, în
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
mămăligă. Boierii și cocoanele dormeau prin calești și prin căruțe. Dimineața ne urmam drumul, care mai de care s-apuce înainte"). Abia în ultimele pagini ale întinsei scrisori apare în sfîrșit și Teodor Diamant, beneficiar al unui portret memorabil: tînăr boier, în vîltoarea bejeniei, el nu făcea altceva decît să predice egalitarismul; student strălucit la Paris, îl îndruma pe Ghica, aflat atunci în capitala Franței. Reformator-martir întors în Valahia, moare prematur. Sub pretextul evocării lui Diamant, o întreagă epocă iese din
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
completă figurare a primei jumătăți a secolului al XIX-lea din memorialistica noastră. Chiar dacă autorul relatează scene pe care doar le-a auzit povestite de alții, din moment ce atunci încă nu se născuse (de exemplu ciuma lui Caragea ori decizia marilor boieri, la 1800, de a face apel la Napoleon pentru eliberarea Valahiei), forța evocatoare rămîne aceeași cu cea din scenele trăite de Ghica însuși la maturitate. Această lume imensă, acest "muzeu de ceară" al primei jumătăți a secolului al XIX-lea
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
explicăm marea cantitate de Istorie, cu majusculă, cuprinsă în Scrisori. Din ele aflăm organizarea socială a }ărilor Române, aventurile politice prin care ele au trecut, care erau clasele sociale și raporturile dintre ele; apoi, cum se îmbrăcau și cum locuiau boierii, cum se distrau, cum arătau Bucureștii revăzuți mahala cu mahala, ce însemna un palat boieresc în exterior și în interior - totul surprins de un ochi exact, evaluator al dimensiunilor și al prețurilor. Ghica aruncă asupra realității o privire de savant
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
stînga ședeau cele șase beizadele șir" - Un bal la curte în 1827. în lumea dubioasă și amestecată din jurul aristocraților, pasta descrierii se îngroașă pînă la caricatură. Cel mai bogat bucureștean de la 1800, Băltărețu, un soi de Gobseck dîmbovițean, chemat de boierii care priveau cu speranță spre Napoleon, avea aerul unui fel de "boier cu ceacșiri și cizme roșii, cu o giubea soioasă îmblănită cu nafé și în cap cu un ișlic în patru colțuri; degetele boierului erau pline de inele de
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
în lumea dubioasă și amestecată din jurul aristocraților, pasta descrierii se îngroașă pînă la caricatură. Cel mai bogat bucureștean de la 1800, Băltărețu, un soi de Gobseck dîmbovițean, chemat de boierii care priveau cu speranță spre Napoleon, avea aerul unui fel de "boier cu ceacșiri și cizme roșii, cu o giubea soioasă îmblănită cu nafé și în cap cu un ișlic în patru colțuri; degetele boierului erau pline de inele de rubin, de smarald și de diamant. Era așteptat la sfatul boieresc, și
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
de Gobseck dîmbovițean, chemat de boierii care priveau cu speranță spre Napoleon, avea aerul unui fel de "boier cu ceacșiri și cizme roșii, cu o giubea soioasă îmblănită cu nafé și în cap cu un ișlic în patru colțuri; degetele boierului erau pline de inele de rubin, de smarald și de diamant. Era așteptat la sfatul boieresc, și de la dînsul depindea realizarea cugetărilor patriotice ale boierilor" (Băltărețu). Prietenul său, "prințipul Zamfir", urcă și mai sus pe treapta nebuniei vestimentare, semn sigur
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
giubea soioasă îmblănită cu nafé și în cap cu un ișlic în patru colțuri; degetele boierului erau pline de inele de rubin, de smarald și de diamant. Era așteptat la sfatul boieresc, și de la dînsul depindea realizarea cugetărilor patriotice ale boierilor" (Băltărețu). Prietenul său, "prințipul Zamfir", urcă și mai sus pe treapta nebuniei vestimentare, semn sigur al nebuniei pur și simplu: ,Gros la burtă, alb și rumen la față și cu mustățile rase; purta pantaloni de nanchin galben cu capac, băgați
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
îi intra bărbia cu totul pînă la gură. Din buzunarele jiletcei atîrnau d-o parte și de alta, zornăind, două lanțuri groase de chei și peceți mulțime" (Băltărețu). Scrisorile lui Ghica sunt pline de apariții umane variate, de la domnitori, mari boieri și personalități istorice la oameni din popor, figuri anonime. Mulți dintre aceștia nu au nume, se ivesc o singură dată, într-o unică scenă, dar nu se mai șterg din mintea cititorului. Capacitatea lui Ghica de a umple uriașa pînză
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
apropiate prozatorului, formează cel mai complet Gotha românesc. Față de toți ceilalți oameni întîlniți pe parcursul vieții sale, Ghica manifestă dispreț, îngăduință sau comiserațiune - chiar și în cazul unor buni prieteni ca Bălcescu, Alexandrescu ori Filimon, mari scriitori, dar nu și mari boieri. Un sentiment țeapăn al ierarhiei (în vîrful căreia se află el însuși) stăpînește orice apreciere făcută de Ghica. De aceea, singurele pagini de-a dreptul neinspirate sunt cele consacrate exercițiilor de auto-admirație (precum în Liberalii de altădată, O pagină de
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
episod semnificativ din trecut -, oferă cititorului o aură de imaginar asumat. Băltărețu, capodoperă între capodopere, posedă toate ingredientele bine dozate ale scriiturii lui Ghica: descrierea Bucureștilor la începutul secolului al XIX-lea, surprinderea unui moment crucial din istoria națională (apelul boierilor români către Napoleon Bonaparte), schițarea cîtorva portrete memorabile (domnitorul isteric Mavrogheni, "prințipul Zamfir", Manea Nebunul, alături de alte personaje episodice). Este vorba însă de o scenă petrecută cu mult timp înainte de nașterea scriitorului, iar Ghica ne oferă indirect cu acest prilej
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
de pușca lui. Ia, o rugină, zicea Zamfir cu o modestie rău ascunsă, da^ n-o dau pe toate puștile din lume!... Unde duce pușca asta, nici a sultanului nu duce! Păi nu era să-mi dea pe ea, un boier, o sută de lei, cînd o văzut cît de departe am stuchit cogeamite pelican? Da^ eu n-am vrut s-o dau, măcar că mă îndemna și nevasta... De ce s-o dau? Mai bine mi-aș da sufletul! Ehei, cîte gîște
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
pe planul discursului. El se substituie vreunei figuri tipice, în mod normal impersonală, ce rămîne nenumită, dar pe care o desemnează implicit - în spațiul sud-est european această caracteristică este și mai accentuată, cel care scrie este "călugărul", "principele", mai tîrziu "boierul". Deci, inevitabil, noțiuni clasice, ca cea de epigon și cea de creator original, cărora li se opune, au prea puțin sens în poezia medievală. De aici și acea slabă delimitare a operei: "Opera" plutește, se înconjoară nu atît de frontiere
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
un foc, ducînd cu dînșii numai amintirea culeasă în mijlocul fiorilor de spaimă despre mijlocul ciudat cu care se ucid urșii în țara noastră patriarhală." O nouă întrupare a motivului ne întîmpină la Mihail Sadoveanu, în }ara de dincolo de negură. Un boier moldovean, stăpîn al unor păduri întinse, vine într-o iarnă la vînătoare de urși însoțit de un prinț indian. Un pădurar bătrîn, moș Calistru, îi călăuzește pînă la vizuina unui urs, căreia îi pecetluise intrarea după ce animalul intrase în hibernare
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
îi călăuzește pînă la vizuina unui urs, căreia îi pecetluise intrarea după ce animalul intrase în hibernare. Pădurarii deschid peștera și încep a-l îmboldi pe urs cu ajutorul unor țepușe. Fiara iese din vizuină, prințul indian trage două focuri în văzduh, boierul alte două, rănindu-l doar pe urs, care se repede spre ei. Atunci moș Calistru se dezbracă de cojoc și îl azvîrle ursului. "Ursu-l prinde-n labe și începe a-l farma ș-a-l flocăi, iar pe dedesubt
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți răsucite..." Rețetă este și rămâne antologică. Ca în literatura realismului grotesc, ilaritatea ține
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
40 sălașe de țigani” pe care mănăstirea le stăpânea din timpul domnitorului Vlaicu Vodă (1364-1377). În Moldova, ei sunt pomeniți pentru prima dată în mod indirect în anul 1414, când Alexandru cel Bun dăruiește, printr-un hrisov din 2 august, boierului Toader Pitic și fratelui său mai multe sate, între care și unul „unde au fost cnezi Lie și Țigănești”. Pentru Ardeal, menționăm diploma din 1423 prin care regele Sigismund dă poruncă tuturor dregătorilor și nobililor săi să nu aducă vreo
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
țări românești, țiganii sunt mai vechi decât primele mențiuni documentare și, potrivit istoricilor, se pare că au venit odată cu tătarii, fiind aduși de aceștia. Ajunși aici, ei au trecut în stăpânirea domnitorilor noștri, care au dăruit dintr-înșii mănăstirilor și boierilor. Așa se face că, cei mai mulți dintre țigani, trăiau în preajma curților boierești, a mănăstirilor sau la marginea târgurilor, fiind întrebuințați la diferite munci și servicii. Mulți dintre ei erau fierari și lăutari, fiind cunoscute predispozițiile etniei pentru acestea, se îndeletniceau cu
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
în studiul său asupra turcismelor din română). Bătaia este văzută ca un act pozitiv, în avantajul victimei, și în alte cazuri similare: a altoi, a cârpi, a mângâia. În cazul căftănirii - în sens propriu, învestitura în funcția de domnitor sau boier - contrastul ironic al metaforei este și mai mare. Rămâne, totuși, problematică diferența dintre forme, care nu poate fi explicată în mod foarte convingător. A cafti a fost poate scurtat sau refăcut din a căftăni, finala -ăni fiind interpretată ca un
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
singure cărți, formată tot din însemnări de călătorie: dacă n-ar fi scris Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, publicate în 1858, cu titlu prolix și neinspirat, nimic nu ne-ar fi obligat să reținem numele acestui boier moldovean extrem de cultivat, un fel de frate geamăn al lui Costache Negri, ca traseu biografic și generozitate sufletească. Reeditarea, în 1979, a cărții lui Ralet a însemnat scoaterea la lumină a unei opere complet uitate. Diferența între cele două cărți
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
încredințată de Domnitor și îndeplinită pînă la urmă cu succes, împreună cu prietenul său, Costache Negri. Tot ceea ce Ralet scrisese pînă la Suvenire și impresii de călătorie se încadrează în linia pașoptismului mediu. Biografia sa este cea a fiilor de mari boieri, a bonjuriștilor angrenați în pregătirea Revoluției. Astfel, după terminarea studiilor particulare și după întoarcerea de la studiile universitare (efectuate, probabil, în Polonia), posesor al unor lecturi întinse și variate, vorbitor al mai multor limbi străine, Ralet încearcă să scrie literatură. Volumașul
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
m-am hotărît să înving ș-am învins"... Cum și pe cine? De la radicalismul lui C.A. Rosetti, fără tranziții, cu o ușurătate elegantă a trecut sub steagul privilegiaților "de nume" și a reușit să-și subjuge pe urmașii vechilor boieri sumeți ai țării românești. Și n-a înșelat pe nimene. Lumea îl crede capabil de orice "îndrăzneală". I se pun în socoteală lucruri chiar neadevărate variate și sînt imediat crezute. Va spune cineva: că și-a renegat părinții, ponegrind memoria
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
19.00, Sala Foaier Vernisajul expoziției Tradiție în contemporaneitate: corespondențe Expoziție realizată împreună cu Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi ora 21:00, curtea interioară Concert Maria Răducanu Vineri, 21 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul boierului ora 14.00, Clubul Țăranului Lansare de carte Bucate încercate. Rețete culese de Georgeta Roșu și ilustrate de Horia Bernea în 1996 ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Ion: Blestemul iubirii, de Mircea Mureșan ora
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Ion: Blestemul iubirii, de Mircea Mureșan ora 21:00, curtea interioară Concert Raul Kusak - Adrian Naidin Cântice'n Cerc Sâmbătă, 22 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul boierului ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc La „Moara cu noroc”, de Victor Iliu Duminică, 23 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul boierului ora 11.00, Studioul Horia Bernea Avanpremiera filmului
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul boierului ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc La „Moara cu noroc”, de Victor Iliu Duminică, 23 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul boierului ora 11.00, Studioul Horia Bernea Avanpremiera filmului Rocker, de Marian Crișan ora 12.00, Casa de Piatră Udriște Năsturel din Herești, Județul Giurgiu Piatra și Fierul Cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului ora 14:30, Casa de Piatră Udriște
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]