2,657 matches
-
Maria P. Brătășanu [n. 1867 (comuna Șopârlița, județul Romanați)]. s-a căsătorit, în aprilie 1925, cu Angela T. Djuvara (o mătușă îndepărtată a marelui nostru istoric Neagu Djuvara). Atât în ceea ce privește linia de descendență paternă, cât și cea maternă, avea origini boierești, asemenea soției sale, de altfel. Trebuie făcută precizarea potrivită căreia neamurile Pangal, Brătășanu și Djuvara sunt familii boierești de rang terțiar (în Țara Românească) și de sorginte alogenă . Jean Pangal a fost adeptul intrării României în război de partea Antantei
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
Djuvara (o mătușă îndepărtată a marelui nostru istoric Neagu Djuvara). Atât în ceea ce privește linia de descendență paternă, cât și cea maternă, avea origini boierești, asemenea soției sale, de altfel. Trebuie făcută precizarea potrivită căreia neamurile Pangal, Brătășanu și Djuvara sunt familii boierești de rang terțiar (în Țara Românească) și de sorginte alogenă . Jean Pangal a fost adeptul intrării României în război de partea Antantei (Anglia- Franța-Rusia) și a ocupat funcția de director al ziarului "România". Pentru o foarte scurtă perioadă devine Secretar
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
este una dintre cele mai vechi familii boierești din Bucovina, membrii ei deținînd dregătorii încă din secolul al XVI-lea. era una dintre cele mai însemnate familii boerești din Moldova și înrudită din vechime cu familiile Balș, Buhuș, Ureche și alte familii mari. Prima genealogie a acestei familii
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Starostia (primăria) de Cernăuți. Șerban Flondor deținea în 1749 domeniile Putila, Șipotele, jumătate din Câmpulungul Rusesc, Milie, Hlinița Bainu, Melencăuți, Robeliceni, Domușeni și Bivolari. Prin soția sa Catrina, fiica serdarului Vasile Bainschi, Șerban Flondor (1683-1768) se înrudea cu alte familii boierești ca: Arap, Buhuș, Ureche. El a avut trei copii: Toader Flondor, căsătorit cu o Stîrcea, Maria, poreclită Lupa, căsătorită cu Ioniță Stârcea, poreclit Cracalia, și Ioan Flondor căsătorit cu Nastasia Arap.. În cartea de hotărnicie a moșiei Lucovița din 20
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
și este reprezentată prin Albotă Alexandru, înscris în anul 1852 în cartea I-a a nobilimii rusești. După anexarea Bucovinei de către Austria Habsburgică în 1775, noua administrație imperială și-a propus integrarea în structurile proprii a boierimii românești. Numărul familiilor boierești române din Bucovina între anii 1775-1786 (după alipirea Bucovinei la Galiția) era: 18 familii de boieri mari, 119 familii de boieri mici și 154 familii de mazili . Împăratul Iosif II emitea la 14 martie 1787 o patentă imperială ce stabilea
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
să facă o cerere. Flondorenii au făcut-o, dar numai Nicu a căpătat dreptul a se numi baron. Iancu ori nu a subscris o cerere sau cea a lui a fost respinsă din cauza atitudinii sale necooperative față de guvernul austriac. Numele boieresc al familiei este pus în legătură cu coloniștii de origine germană din secolul XII . Flondorenii au ctitorit biserica "Sfântu Gheorghe" din Storojineț (în 1888) și biserica "Adormirea Maicii Domnului" (în 1786) din Hlinița.
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Marian), numele de Mirăuți provine de la faptul că aici erau miruiți domnii Moldovei înainte de a fi înscăunați. Aici a fost uns ca domn al Moldovei și voievodul Ștefan cel Mare. Alte surse spun că numele ar proveni de la o familie boierească (Mirea sau Mereuță) pe al cărei teren sau în apropierea căreia a fost construită biserica. Această ultimă teorie este susținută de o mențiune într-un protocol austriac de delimitare a moșiilor din 1785 pentru zona în discuție, prin care Andrei
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
sat, au fost dăruiți, cum era practica medievală, Mănăstirii Moldovița. Aceștia trebuiau să muncească pentru mănăstire, un număr de zile de clacă pe an, să dea niște plocoane, să meargă la cosit, să taie lemne, acestea numindu-se mai târziu boieresc, deci datoriile pe care țăranii le aveau pentru boieri. În 1774, în această parte a Moldovei, au intrat trupele austriece. La o înțelegere atât cu turcii, cât și cu rușii, și-au făcut intrarea aceste trupe străine imperiale și au
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
august 1943 (înregistrat în registrul Stării Civile pe 23 august), în cătunul Schiau, comuna Valea Călugărească, județul Prahova. Este fiul podgorenilor cu origini elene Nicolae Iorgulescu, nepot, după spusele lui , al unui Iorgos, venit înainte de 1800 să îngrijească de podgoriile boierești din zonă și Zoe (născută tot într-o familie de greci, Stavri). Urmează școala primară la Schiau, clasele a V-a și a VI-a, la Școala generală nr. 1 Valea Călugărească, iar din clasa a VII-a, la Școala
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
alte documente: 18 iunie 1672, 1727 (când jumătate a satului era stăpânită de boierul Constantin Palade), 24 iunie 1739, 3 decembrie 1782. Un document din 1769 menționează că un oarecare părinte Benedict, egumenul Mănăstirii Moldovița, a fost trimis de Divanul boieresc din Moldova la împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei, el găsind aici moșia unui boier pe nume Stârcea. Biserica de lemn din Rudești a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, acest lucru fiind atestat de inscripția "1792
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
moșia unui boier pe nume Stârcea. Biserica de lemn din Rudești a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, acest lucru fiind atestat de inscripția "1792" de pe unul dintre clopotele bisericii. Conform Cronicii parohiei, ctitorii bisericii provin din familia boierească Stârcea, acest lucru fiind susținut și de înmormântarea în lăcașul de cult la mijlocul secolului al XX-lea al unui descendent al familiei Stârcea, privilegiu îngăduit doar ctitorilor și descendențiloir acestora. Biserica a fost refăcută în anul 1945, modificându-se parțial
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
și-a mutat casa aici. Era atunci cea mai mare casă din sat construită imediat după 1800 păstrată și astăzi dar nelocuită de vreo 30 de ani. În altă parte a satului locuitorii sunt urmașii unor ,cioși”, paznici ai pădurilor boierești. Este vorba de familia Cipleu din cătunul Măguran cărora și acum li se spune , a Ciosului”. Încă de întemeierea primelor cătune se semnalează în zonă prezența unor haiduci. Floare Toderaș în vârstă de 86 de ani își amintește de haiducul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
au ars de viu într-o ,caminiță” în care tocmai se ardea varul. Ingroziți de această pedeapsă cumplită oamenii din sat au numit locul respectiv ,Groapa Bodonii” Bătrânul Coste Copil își aduce aminte de acțiunea de împărțire a unor domenii boierești, împărțire numită ,lanț”. Evenimentul a avut loc în urmă cu mai bine de 100 de ani și începând de la această dată locuitorii au devenit proprietari ai terenurilor pe care le foloseau cu condiția de a plăti o ,dijmă” vechiului proprietar
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
o așezare din Epoca Bronzului și una medievală, iar celălalt în nord-vest, cuprinzând o așezare din secolul al III-lea e.n. și una medievală. Celelalte două monumente istorice sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele în satul Domnești ansamblul curții boierești Ciorogârleanu-Ipsilanti, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu fosta curte boierească și biserica „Cuvioasa Paraschiva”; și biserica „Izvorul Tămăduirii”, ridicată în 1817.
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
așezare din secolul al III-lea e.n. și una medievală. Celelalte două monumente istorice sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele în satul Domnești ansamblul curții boierești Ciorogârleanu-Ipsilanti, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu fosta curte boierească și biserica „Cuvioasa Paraschiva”; și biserica „Izvorul Tămăduirii”, ridicată în 1817.
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. Tatăl său, , a fost medic și ulterior om politic, fiind ales în mai multe rânduri ca primar al orașului Târgu Ocna. Tatăl să provenea dintr-o ramură a familiei boierești Razu, din Moldova. Se căsătorește pe 15 iunie 1902, cu Margareta Lăură Zoe Mândrea, fiica lui Nicolae și Zoe Mândrea. Nicolae Mândrea (n.1842 - d. 1910), a fost Președintele Secțiunii a II-a Înaltă Curte de Casație și Justiție, și
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
(n. 19 mai 1839, Ciutulești, Soroca - d. 1904, Paris) a fost un un revoluționar român basarabean. S-a născut într-o familie boierească din Basarabia. A fost un aprig naționalist român, care a încercat în 1863 să provoace o răscoală în Basarabia pentru a o scăpa de ocupația rusească. A fost membru al societății literare „Junimea”, prieten cu mai mulți oameni de cultură
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
Cupșa (sau Cupcia) au făcut parte dintre cele care au descălecat odată cu Dragoș Vodă în Moldova, unde au înființat satul Cupca din ținutul Suceava și o mare moșie pe cursul superior al râului Ciuhur din ținutul Hotin; au întemeiat familia boiereasca Cupcini, celebra în Țară Moldovei. Cel mai influent reprezentant al ei a fost Ion Cupcini, logofăt și vornic în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Cupcini, în acel timp, stăpânea satul Cupca din ținutul Suceava și moșia Vadul de piatră de pe
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
mai influenți lăutari dina a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Alături de Angheluș Dinicu, Radu Ciolac, Sava Pădureanu și Dănică Ciolac creează primul stil definitoriu „bucureștenesc-lăutăresc” din istoria folclorului muzical românesc. S-a născut ca rob pe un domeniu boieresc în 1935, în București, fratele lăutarului Dumitrache Ochialbi. În perioada 1852-1857 își formează un taraf mic, devine vătaf (a doua funcție după staroste) peste toți lăutarii din București și își împarte activitatea între Ploiești și Capitală. Pentru o perioadă de
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
istoricii de la începutul secolului XX care au studiat familiile nobiliare române îi putem enumera pe Nicolae Iorga și Octav George Lecca, însă cel care fundamentează științific această ramură a istoriei este Ștefan Dimitrie Grecianu care publică "Genealogiile documentate ale familiilor boierești" în trei volume, proiect monumental rămas însă neterminat datorită morții premature a autorului. La Iași între 1912 și 1913 apare prima publicație de specialitate "Arhiva Genealogică" (apar numai 11 numere) iar încercarea de relansare din 1944 sub numele de "Arhiva
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
scrise până la acea dată, iar demersul lui Slavici este considerat un deschizător de drumuri pentru opera lui Mihail Sadoveanu. "Din două lumi" prezintă povestea Firei, fata unui meseriaș prinsă de nostalgia evadării din lumea ei. Ea nu aparține nici lumii boierești, dar nici lumii celor mărunți, lumi pe care Slavici le vede permanent în antiteză, iar povestea ei se sfârșește într-un mod tragic. Conașul Văleanu, donjuanul facil care-i făcea curte Firei, este ucis de un tânăr de pe moșia lui
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
pentru țărani, iar femeile erau excluse din viața politică. Cât timp s-a aflat pe tronul Țării Românești, Caradja a reușit să strângă o avere uriașă, prin acumularea taxelor de la țărani și breslele meșteșugărești, vânzarea a 4.762 de titluri boierești, (pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri), din concesionarea minelor și vămilor. Temându-se de o intervenție turcească, pe 29 septembrie 1818, Caradja a fugit din țară. În dimineața acelei zile, el a participat la slujba de
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
a fost o familie boierească română provenită din Fanar, care a dat Țării Românești și Moldovei mai mulți domni fanarioți în secolul al XVIII-lea. În pragul dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Alexandru Mavrocordat Exaporitul a devenit o figură foarte influentă
Familia Mavrocordat () [Corola-website/Science/333847_a_335176]
-
Nesterovici și Iosif Stahurschi. David Calestru participa în fiecare an la Expoziția agricolă din Edineț și la 13 mai 1914 primește un premiu mare pentru caii săi frumoși în 1923 s Buzdugeni număra 65 de gospodării țărănești și nici o gospodărie boierească Aici trăiau 386 de oameni (189 de bărbați si 197 de femei) Satul avea școală primară, iar enoriașii frecventau bise¬rica din satul vecin, pentru care în 1903 au cumpărat podoabe și lucruri scumpe Anastasia Chisea, Gheorghe Bîrliba, Gheorghe Furtună
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
de la Viena au dus la alegerea a opt deputați reprezentanți ai Bucovinei, printre care și țăranul român Vasile Cârste din Boian (districtul Sadagura). Acesta era analfabet și vorbea numai limba română, devenind o marionetă în mâinile cercurilor imperiale. Desființarea rangurilor boierești de către guvernul de la Viena la 26 septembrie 1849 nu a fost urmată de împroprietărirea țăranilor. Pentru a stăpâni pământurile, țăranii erau obligați să plătească despăgubiri moșierului Ștefanovici în rate anuale la o bancă. Datoriile pe care le aveau țăranii le
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]