2,653 matches
-
pentru îmbunătățirea soartei țăranilor, paralel cu clarificarea problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian). În aceste condiții, și în rândul boierimii oltene se cristalizează două poziții față de reforma proprietății și a stării social-economice a țărănimii de pe moșiile boierești. O primă categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau numeroși
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil francez) și eliberarea țăranilor de servitutea clăcii sau “boierescului” 22.Tot ei erau de acord să se recunoască țăranilor (foști clăcași) drept de proprietate deplină asupra locurilor de casă, iar unii chiar asupra sădirilor (vii, livezi de pomi, grădini de legume etc.). Aceste opțiuni erau de fapt o variantă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
a Așezământului lui Barbu Știrbei din 185123, reglementare susținută la vremea respectivă cu deosebită fermitate de boierimea olteană, care a și inspirat-o reprezentantului său cel mai bine plasat, capabil și să o pună în aplicare: domnitorul Țării. Cealaltă grupare boierească, formată din proprietari, în general mici și mijlocii, reprezentată în lupta politică și de presă de Petru Opran și prietenii săi din jurul Gazetei “Oltul”, ce apărea la Craiova, susținea necesitatea recunoașterii dreptului de proprietate deplină a unei treimi din moșie
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
național al reformei - să ia atitudine în două discursuri celebre, rostite pe această temă în 25 mai și 18 iunie 186225. Așadar, acțiunea conservatorilor, a foștilor mari boieri și aliații, susținătorii sau “imitatorii” lor din Oltenia, conjugată cu puternice forțe boierești din Muntenia și Moldova, a reușit să întârzie cu peste cinci ani și jumătate orice altă reformă în acest domeniu. La rândul său, gruparea boierilor liberali (proprietari) combătea cu deosebită fermitate pe adversarii “naționali”, mai ales prin “pana” lui Petru
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
noi; și așa să ajungă la scopul său” 27. Trebuie să recunoaștem curajul boierului de dată relativ recentă, Petru Opran, acum mare proprietar în Oltenia, conștient că în urma intrării în vigoare a Convenției de la Paris din 1858 rangurile și privilegiile boierești se desființau, de a-l înfrunta public, într-o chestiune fundamentală pentru existența însăși a clasei boierești, pe marele proprietar și finanțist Apostol Arsachi, alogen ca proveniență și deci mai “tăios” în susținerea recentelor drepturi de mare boier și proprietar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
recentă, Petru Opran, acum mare proprietar în Oltenia, conștient că în urma intrării în vigoare a Convenției de la Paris din 1858 rangurile și privilegiile boierești se desființau, de a-l înfrunta public, într-o chestiune fundamentală pentru existența însăși a clasei boierești, pe marele proprietar și finanțist Apostol Arsachi, alogen ca proveniență și deci mai “tăios” în susținerea recentelor drepturi de mare boier și proprietar de moșii. Se înfruntă aici nu numai reprezentanții a două categorii boierești, aflate în același amurg “ghepardian
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
pentru existența însăși a clasei boierești, pe marele proprietar și finanțist Apostol Arsachi, alogen ca proveniență și deci mai “tăios” în susținerea recentelor drepturi de mare boier și proprietar de moșii. Se înfruntă aici nu numai reprezentanții a două categorii boierești, aflate în același amurg “ghepardian”, dar, mai ales, două concepții asupra evoluției viitoare a societății românești în cadrul căreia proprietatea își consolida rolul pozitiv. Modul în care reprezentantul boierimii liberale oltene combate (uneori chiar “demontează” argumentele adversarilor), demonstrează marile acumulări teoretice
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
mai ales, două concepții asupra evoluției viitoare a societății românești în cadrul căreia proprietatea își consolida rolul pozitiv. Modul în care reprezentantul boierimii liberale oltene combate (uneori chiar “demontează” argumentele adversarilor), demonstrează marile acumulări teoretice, științifice chiar, înregistrate în sânul clasei boierești oltene, evoluțiile și chiar mutațiile în gândire și mentalitate, care permit angajarea într-o confruntare de idei (având la bază interese economice, sociale și politice bine determinate) cu un adversar bine documentat și “motivat” în 27 Petru Opran, Răspuns la
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
stare de fapt, iar problemele ce se puneau în aprecierea pozițiilor sale (uneori obstrucționiste, dar în general “cooperante” cu administrația) se cer revăzute. Acest moment de cumpănă a fost trecut cu relativă ușurință și în scurt timp de fosta clasă boierească olteană, astfel că reprezentanții săi cei mai înzestrați se integrează “natural” în noul climat economico-social, modernizat, al țării în general și al Olteniei în special. multele porunci ministeriale contradictorii între ele într-un mod, încât putem mărturisiri, că avem atâtea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Adrian IURCO Expo http://adrianiurco.ro/ București 9 aprilie ‒ 4 iunie 2013 După ce treci de Biserica Armenească spre Moșilor, dai la numărul 53 de pe Bulevardul Carol de o casă boierească cu o curte spațioasă, pavată, dar cu ceva spoială „năzdrăvană” pe ziduri, o casă decrepită, dar nu lipsită de mister, al cărei „hochparter” a fost transformat în spațiu expozițional. Cum intri pe ușa din spate în antreu, o scară largă
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
tu îmi vei deveni iubită!... INT. / CAMERA DE COMPLOT / NOAPTE O cameră de complot, nu prea luminată în care se află o masă în mijloc cu patru scaune pe care stau patru bărbați. Doi dintre ei mai rotofei în straie boierești, CIOCOIU și CONACU, stau la cele două capete ale mesei, iar alți doi, ARNĂUTU și SASU, în straie de căpitani, stau pe laterale. Într-un colț pâlpâie firav o torță. BOIER CIOCOIU: Actualul domnitor s-a dat cu poporul. Trebuie
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-au confiscat-o, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât și politicienii veniți de la raionul Negru
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
tuturor, drept dovadă că o mai știu și acum: „Frunza verde ca lipanu’/ Asta toamna era anu’/ Când s-o gătat cu culesu’,/ Domni cei mari cu Congresu’/ Ni-or poftit la București/ Să vedem nadraji nemțești/ Și case mari boierești.// Ne-am dus din Oradea-Mare, / Io Pitula lui Căldare/ și cu Petrè lui Poțoc/ Cu gheizășu’ cel de foc// Geizășu’ bătu-l-ar sfântu’/ merea iute ca și vântul/ Amu-l vezi și minten nu-i,/ Tune dracu-n roata
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Mihai trebuie grabnic înscăunat pe tronul celor trei principate, rosti Miron Potcoavă. - Unirea Severinelor, Gorjiilor și Vâlcelelor era marele vis al domnitorului Radu Valdescu. - Dar Mihai este prea tânăr pentru așa ceva! - Domnia ta vei veghea alături de el, iar noi și sfatul boieresc, alcătuit în mod egal din cele trei principate, îl vom sprijini până la moarte. Este un tânăr isteț și-l vom îndruma atât în meșteșugul mânuirii armelor, al strategiilor în război, cât și în ceea ce privește relațiile cu turcii. - Toate s-au năruit
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
tribut turcilor, numai să ne lase în pace. - Iar de va fi nevoie, vom sări la război cu mic cu mare, adăugă un voinic în floarea vârstei. Tânărul principe colindă trei zile ținutul în lung și-n lat. Atât neamul boieresc, cât și țăranii, îl primiră cu bucurie și speranță în ciuda vârstei fragede pe care o avea. Mihai Valdescu prinse încredere în propriile-i forțe și le promise, că atât cât va domni el, nimeni nu se va atinge de principat
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
care o avea. Mihai Valdescu prinse încredere în propriile-i forțe și le promise, că atât cât va domni el, nimeni nu se va atinge de principat. Totodată stabiliră și membrii din Gorjiilor care vor face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
uimit de primirea de care am avut parte pe parcursul călătoriei noastre. - Chiar au nevoie de cineva tânăr și viteaz! Răposatul tău unchi, după moartea soției sale, se izolase. După ce colindară ținutul Vâlcelelor și stabiliră cine va face parte din sfatul boieresc, Mihai dori să viziteze cetatea, castelul și pădurea care i-a adus sfârșitul tatălui și fratelui său. - Este o faptă nesăbuită să le călcați pe urme. Domnia sa nu mi-a ascultat sfaturile înțelepte și s-a prăpădit. - Insist, căpitane Preda
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
încinge nisipul din tavă să gustăm această délicatesse spéciale, însoțind-o cu un “bine ai venit în umila mea casă de burlac”. - Umilă pe dracu'! Scuză-mi, te rog înjurătura. Umil este apartamentul meu la bloc, nu această frumoasă casă boierească. Hm, dar chiar miroase plăcut și-i bună vișinata. Este, într-adevăr, cum o numești dumneata: délicatesse spéciale. N-am mai băut alcool de mult timp. Nu prea obișnuiesc. Doar la ocazii deosebite. - Este o băutură făcută în casă după
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de brustur se-ascund ciuperci cu adânci pălării, pe care le vom salută cu salut boieresc. Hătișul să-l străbatem în salturi, cum frumoșii tâlhari când albe de spaimă domnite răpite-ascundeau cu emoție să căutăm locul unde urșii cei mari din scorburi vechi elixirul tinereții îl beau. Acolo, prietene, la pământ să ne-ntindem cuminți, izvoarele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
de san al fragilor să ne dedulcim.În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintiiși verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc.Sub frunze de brustur se-ascund ciuperci cu adânci pălării,pe care le vom salută cu salut boieresc.Hățișul să-l străbatem în salturi, cum frumoșii tâlharicând albe de spaimă domnite răpite-ascundeaucu emoție să căutăm locul unde urșii cei maridin scorburi vechi elixirul tinereții îl beau.Acolo, prietene, la pământ să ne-ntindem cuminți,izvoarele ierbii cum cântă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
emigrare și toleranță (pp.71-76) urmărește rezultatul acțiunilor de catolicizare a românilor năsăudeni prin intermediul uniației. S-a constatat o creștere a emigrărilor românești din cauze religioase, politice, precum și material (de pildă în Țara Românească și Moldova clăcașii munceau pe moșiile boierești de opt ori mai puțin bogați decât iobagii din Transilvania). În locul celor plecați autoritățile ungurești și mai târziu habsburgice au început în fiecare an și în fiecare secol să aducă coloniști, ce s-au bucurat în primul rând de privilegiile
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
cartier) care făcea pe administratorul taberei de pionieri și școlari de la vila „Osiceanu” - întâiul sediu provizoriu al Securității - celula sa nord-musceleană pe timpul represiunii anticomuniste din Munții Făgărașului - gelos pe tinerii „extra-muros” care ascultau muzica din afara zidurilor întărite ale fostului conac boieresc, în curtea căruia aveau loc manifestări artistice în jurul „focului de tabără” a ciripit unde trebuie și ne-a „ajutat” fics la timpul oportun cu ce-a putut(!)... Și asta pentru că, chipurile, reprezentăm un pericol potențialmente real, ca toată munca lor
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]