935 matches
-
foarte bine ce face, același Ceaușescu a supradimensionat Securitatea, dar nu atît la capitolul informații- contrainformații (servicii secrete pe care le are orice țară), ci la Poliția Politică, la ,,secția Torționari” , adică cea care avea sarcina să apere interesele noii boierimi formate,- a nomenclaturii PCR. Și după 1989 această haită de infractori a acționat în aceeași idee în care a fost dresată, au reprezentat ,,teroriștii” de care noul regim al lui Iliescu avea nevoie, au omorît oameni, au manipulat și dezinformat
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
acestora pentru a le monta microfoane și a face percheziții ilegale, chiar omorau oameni prin diverse ,,metode specifice”. în 1989 Securitatea reprezenta o adevărată rețea infracțională de tip terorist aflată sub protecția regimului, cu misiunea de a apăra interesele noii boierimi formate de tip bolșevic. O boierime care după un scurt moment de derută a pus din nou mîna pe putere și în noile condiții de ,,democrație originală” create special, s-a dedat la un jaf sălbatic asupra țării. Iar în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și a face percheziții ilegale, chiar omorau oameni prin diverse ,,metode specifice”. în 1989 Securitatea reprezenta o adevărată rețea infracțională de tip terorist aflată sub protecția regimului, cu misiunea de a apăra interesele noii boierimi formate de tip bolșevic. O boierime care după un scurt moment de derută a pus din nou mîna pe putere și în noile condiții de ,,democrație originală” create special, s-a dedat la un jaf sălbatic asupra țării. Iar în această acțiune a fost asistată din
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și ținuturi sau în sfatul domnesc . Aceștia, formând nobilimea- boierimea de funcții și privilegii s-a suprapus nobilimii gentilice, cnezi și juzi, care treptat au început să desemneze, în limbajul cărților de istorie, țărănimea liberă românească. În calitatea lor de apropiați ai domnului, participanți la făurirea statului medieval, slujind cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea succesivă a părților de moșie, să ajungă în situația șleahtei poloneze, a acelei „nobilimi cu 7 perji”, cu o sfoară de pământ, pe care dacă se culca o vacă capul și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșie, să ajungă în situația șleahtei poloneze, a acelei „nobilimi cu 7 perji”, cu o sfoară de pământ, pe care dacă se culca o vacă capul și cozi stăteau pe proprietatea altor doi „nobili”. Tot așa, din rândurile acestei mici boierimi s-au ridicat marile familii boierești, după cum au arătat istoricii și oamenii politici ai secolului al XIX- lea . Vom ilustra cele afirmate mai sus prin cuvintele lui Mihail Kogălniceanu din Cuvântarea în Divanul ad-hoc al Moldovei: „Mă adresez către voi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
boierești, după cum au arătat istoricii și oamenii politici ai secolului al XIX- lea . Vom ilustra cele afirmate mai sus prin cuvintele lui Mihail Kogălniceanu din Cuvântarea în Divanul ad-hoc al Moldovei: „Mă adresez către voi, reprezentanții răzeșilor, urmași ai vechii boierimi româneă.. ca să luați parte la organizația patriei pe care odată strămoșii voștri au apărat-o pe câmpurile războiuluiă. arătați că ăă în voi este încă vie scânteia libertății române” . Satele răzeșești s-au menținut (au fost prea multe ca să dispară
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
proprietari ai moșiei pe care locuiau. O situație superioară acestor călărași aveau curtenii din Moldova și roșii din Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii - , care trăiau în sate libere și care pot fi trecuți în rândul micii boierimi. Situații de excepție aveau locuitorii ocoalelor Câmpulung și Vrancea, a căror drepturi de oameni liberi din domeniul domnesc se baza pe tradiția pastorală. Aceste „republici pastorale” nu au drepturi scrise și stăpânesc în devălmă șie locurile de pășunat și fânețele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine din situația din țara sau țările lor, unde țărănimea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și sate, sunt în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mult ca Piatra, iar Baia și Siretul cuprind în ele primele pagini ale viețuirii noastre de stat" (Surete și izvoade). După ce sub Ștefan cel Mare s-a realizat Cetatea și Târgul Vasluiului, cu ocolul domnesc, mai târziu, pe măsura întăririi boierimii, ocoalele domnești au devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vaslui, să emită acte domnești, să ia măsuri administrative de mare importanță - la 16 ianuarie 1471 având loc aici actul de mare autoritate domnească, pedepsirea marelui vornic Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa, ca semn al înfrângerii opoziției boierimii care se opunea politicii Domnitorului. De altfel, încă de la 1464 Ștefan cel Mare a locuit la Vaslui între 5 și 11 iunie și a emis acte de danie; va reveni în martie 1465, în iunie și august nu numai cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Neculai Racoviță, logofătul, cât și pe cele cumpărate de el de la răzeși și se întindeau în toată Moldova: Hotin, Soroca, Orhei, Chigheciu, Lăpușna, Fălciu, Tecuci, Covurlui, Tutova, Putna, Hârlău, Suceava, Roman, Vaslui. De la întâia jumătate a veacului al XVIII-lea boierimea începe să-și adune stăpânirile la un loc, nu ca sate răzășești, ci ca moșii - mari întinderi de pământ, dând naștere latifundiilor, care, sub o singură denumire, cuprindea hotarele multor sate, totul în dauna răzășimii. Ca să ne dăm mai bine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce fel de bani achitau oamenii taxele pe animale, dar și critici pe care le face autorul lui Mihai Racoviță pentru că în cea de-a doua domnie a lui adusese în țară un „alt obicei nou", care „nu mai fusese", boierimea, mazilii și mănăstirile aveau de dat „deseatină de stupi și de mascuri câte doi potronici", deși acest soi de bani erau tot mai rari, deoarece după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu bune, au socotit pe Arhiereii țării și cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul cel mic, strângându-se țara și boierimea, și s-au îmbrăcat toți arhiereii în veșmintele sale cele arhierești și întâi s-au sculat domnul Constantin Vodă în picioare, luându-și gugiumana din cap, plecânduși capul în chip smerit spre țară, deși-au cerut iertăciune, căci în domnia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reluat în romanul Cărări peste dealuri (1988), proză de factură statică, susținută de o caracterologie previzibilă și dezvoltată în linia unor tipare desuete. Romanul Landoul cu blazon, conceput în maniera balzacian-călinesciană a Bietului Ioanide, constituie o incursiune în universul vechii boierimi ieșene. Prințesa Adela Cantacuzino-Pașcanu, căsătorită Rosetti-Roznovanu, recăsătorită Kogălniceanu, și fiul ei, Georges Rosetti-Roznovanu, sunt personajele principale. Împingând caracterologia, tipologia și studiul genealogic spre o prea minuțioasă cercetare de caz, romanul își relevă greu liniile narative și pune la încercare răbdarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
și cărturarii sfârșitului de veac anterior și continuată, fără sincope, de corifeii generației pașoptiste. Iar direcția națională, majoră, a aceluiași efort s-a impus în cadrul unui sistem de idei politice bine conturat încă din ultimul pătrar al veacului Luminilor. Eforturile boierimii pământene pe linia întăririi instituției domniei, a instaurării unui regim de stabilitate internă, prin substituirea domnilor și boierilor greci cu propriul control al activității politice din țară căpătând contur și forme de expresie tot mai distincte -, nu trebuie interpretate doar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anii de hotar convențional între lumile medievală și modernă, 1821-1822, sunt de menționat "arz"-urile sau petițiile boierilor moldoveni prezentate Porții, precum și cele menționate de Alecu Russo, îndeosebi Pontul popilor și Shedion de reformăluirea stăpânirii Moldovei. De asemenea, reprezentanții marii boierimi muntene, refugiați la Brașov, înaintaseră Rusiei, în decembrie 1821 sau ianuarie 1822, câteva memorii de același profil, mai cunoscute fiind cel intitulat Îndreptarea țării, ori cel atribuit vornicului Alecu Vilara. Neîndoielnic, însă, cel mai reprezentativ document pentru spiritul agitat al
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
intitulat Îndreptarea țării, ori cel atribuit vornicului Alecu Vilara. Neîndoielnic, însă, cel mai reprezentativ document pentru spiritul agitat al epocii, inspirat, s-a spus3, din celebra Declarație a drepturilor omului și ale cetățeanului și ilustrând interesele sau opțiunile politico-sociale ale boierimii mici și mijlocii din Moldova, a fost Constituția cărvunarilor, din anul 1822, calificată de savantul A. D. Xenopol drept "cea dintâi manifestare politică a cugetării liberale" și, totodată, "cea dintâi întrupare a unei gândiri constituționale în țările române"4. Documentul, sincron
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în atmosfera de efervescență post-eteristă din Principate, adăuga obiectivului sau dezideratului major al emancipării naționale în numele căruia românii se ridicaseră la luptă în 1821 și reformele sociale, reclamate de nevoia creării și consolidării unității naționale. Numai că opțiunea politică a marii boierimi în favoarea Rusiei, întemeiată pe experiența tristă a deceniilor anterioare și exprimată prin amputările teritoriale săvârșite succesiv, în 1775 și, respectiv, 1812, ca și prin proiectele de partaj încă existente, generând îngrijorări majore, a condus la întărirea influenței împărăției pravoslavnice în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Adrianopol (2 septembrie 1829), care a marcat încheierea războiului ruso-turc din anii 1828-1829. Se cuvine precizat faptul că, înainte de izbucnirea războiului, care a prilejuit o nouă ocupație armată rusă a Principatelor pentru o perioadă de șase ani, pătura superioară a boierimii moldovene își văzuse recunoscute și chiar sporite întinsele drepturi și privilegii prin Anaforaua pentru pronomiile Moldovei, aprobată de domnitorul Ioniță Sandu Sturdza la 12 aprilie 1827. Tratatul de la Adrianopol, reluând și amplificând condițiile impuse de Rusia prin convenția din 1826
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dezvoltate în societatea românească instituții și practici moderne, în deplin acord cu spiritul veacului, accelerând procesul evoluției pe multiple planuri. Născut din conjugarea intereselor interne, pe de o parte, reprezentate de revendicările, tendințele sau predispozițiile (dar și obstrucțiile) reformiste ale boierimii moldo-valahe după abolirea regimului politic turco-fanariot și a celor externe, pe de alta, ilustrate prin creșterea apetitului anexionist al Rusiei înveșmântat în haina străvezie a protectoratului unilateral asumat asupra popoarelor creștine din Orientul european (inclusiv asupra Principatelor) pe fondul degradării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
național 19. Așadar, societății românești extracarpatice, în ansamblu, i se asigura un cadru juridic nou, menit a încuraja și întreține năzuința spre progres, alăturată, desigur, obiectivelor înscrise ori numai conturate anterior în cuprinsul suitei de memorii sau proiecte reformatoare ale boierimii moldo-muntene, ca și în programul revoluției condusă de Tudor Vladimirescu. Pe un asemenea fundal, naționalismul și mișcarea națională ca forme de expresie a ideologiei liberale au dobândit un plus de vigoare, de consistență și de coerență. Reanimând în proporții fără
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deci, în faza deplinei maturități politice, națiunea română și-a formulat la 1848 propriul program, unitar în esență și întemeiat pe ideologia națională sau pe mișcarea de idei deja acumulată și exprimată îndeosebi de tinerimea liberală, provenind majoritar din rândurile boierimii mici și mijlocii, cu studii efectuate ori numai începute în Occident. De fapt, întreaga istorie modernă a României a stat sub semnul înfăptuirii programului revoluționar de la 1848. Iar principala concluzie, desprinsă din experiența anilor 1848-1849 și formulată explicit de Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]