929 matches
-
răstălmăcită cinic, în alt veac, drept joc duplicitar, al histrionicului personaj, cu „masca” morții în final) anticipă, retoric, nota subsecventă, în care A. dezavua pe Despot (Iacob Heraclid): un apostat, uzurpator, de extracție incertă, persecutor, ca „luteran”, al clerului și boierimii indigene. Acumularea de „păcate” e stringentă, punând la încercare răbdarea cronicarului. Partizanatul va fi încă și mai obstinat, „rechizitoriul” virulent, într-un portret - cheia secvenței e apocaliptică - menit a submina imaginea lui Ioan Vodă (cel Cumplit); rival nemijlocit lui Petru
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
de moravuri, B. anticipă, într-o măsură, pe V. Alecsandri. S-a jucat cu mult succes, la București, în 1845, piesa O bună educație, care persiflează ridicolul provenind din imitația de suprafață a Apusului. Dacă sunt luate în derâdere ifosele boierimii și limbajul ei împestrițat cu franțuzisme, nici apucăturile ilare ale burgheziei nu sunt trecute cu vederea. În fond, B. este un antibonjurist, un conservator, iritat și amuzat deopotrivă de metehnele prezentului, dar cu o vagă, dacă nu inexistentă, idee de
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
cultură temeinică. Orgolios și rigid, refuzând tranzacțiile, este obligat să renunțe la conducerea Partidului Conservator, al cărui șef a fost timp de cinci ani, după ce, înainte, fusese multă vreme ideologul grupului politic junimist. Conservator intransigent, a reprezentat în politică marea boierime română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru scurt timp, a avut rangul de ministru de Externe, iar între 1900-1901 și 1910-1912, de prim-ministru. Scurta activitate de critic literar a lui C. este legată de societatea
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
se înfierbîntă de vin! 12. Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mîinilor Lui. 13. De aceea, poporul meu va fi dus pe neașteptate în robie; boierimea lui va muri de foame, și gloata lui se va usca de sete. 14. De aceea își și deschide locuința morților gura, și își lărgește peste măsură gîtlejul, ca să se coboare în ea măreția și bogăția Sionului, cu toată mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
zicea ea, la curățat argintărie. Ea a crezut că ne jucăm. Eu, ca în Tom Sawyer, am curățat temeinic vase splendide, piese de muzeu, inclusiv fiindcă știam că poate să fie o experiență unică. Fiecare piesă avea istorie, familie... deh... boierimea românească și rafinamentele ei pe care familiile noastre reunite nu le-au pupat. Adriana gătește splendid (și Matei, de altfel), știe să aranjeze foarte estetic o masă. Ne-am simțit bine și intim, înconjurate de cupe, zaharnițe, tăvi, fructiere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
O soaré la mahala sau Amestecul de dorințe, vodevilul Îngâmfata plăpămăreasă sau Cucoană sunt și „comedia vodevilă” Doi coțcari sau Păziți-vă de răi ca de foc. Satire ale moravurilor vremii, ele ridiculizează încercările proaspeților îmbogățiți de a imita „naravurile boierimii”. Amănuntul focului izbucnit la biserica Amzei, pe care plăpămarii se reped să-l stingă, devine o mică obsesie viitoare pentru I. L. Caragiale, care-l introduce aluziv în O scrisoare pierdută (Pristanda era „prăpădit de obosit de la foc”) și în prima
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Principatelor prin Regulamentele organice, elaborate sub atenta supraveghere a generalului Pavel Kiselev. Deși în promovarea noii legislații bunele intenții nu au lipsit, nu se poate să nu observăm că atât imixtiunea Imperiului rus în problemele interne, cât și interesul marii boierimi de a deține controlul asupra puterii politice și de a-și consolida dreptul de proprietate asupra pământului, a agravat situația lăcuitorilor săteni și a întârziat procesul de modernizare a societății românești. În chip firesc, marile prefaceri care s-au produs
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți ai vechii boierimi,interesați să-și sporească veniturile, așa cum au fost spătarul Ioan Neculce<footnote Ibidem, Documente, p.82 bis, d.1.f.1r; d.627, doc.20. footnote> logofătul Constantin Catargiu<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 2003, Tr.885, d.207/1831, f.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
așa ceva... ― Uite la el! I s-o urcat boieria la cap de când îi mare sergent! ― Asta o știu de dinainte de concentrare. Am fost și eu la crâșmă cu un om însemnat și atunci am văzut și eu cum se poartă boierimea. ― Bine, măi Dumitre, da’ mai întâi și întâi să ne vizăm foile de drum și pe urmă... om mai vedea noi. Când casiera a văzut foile de drum, s-a uitat lung la ei și i-a întrebat precipitat: ― Ați
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mai Întâmpla, „boieru’“ (cuvânt nespus de jignitor și care ustură al dracului). Printre altele, mă străduiam să zic „ei e”, căci „ei sunt” ar fi răsunat Îngrozitor de sclifosit În urechile lor și ar fi slobozit numaidecât Înaltul dispreț pentru pedanta boierime. „Boier” era cel care se Îmbrăca În țoale târguite de la oraș, și nu din magazinul sătesc; ăl de nu-i plăcea ori nu putea să alerge desculț fără să se taie ori să se Înțepe (am suferit enorm din pricina tălpilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, ai băgat de seamă că “Vasilie Lupu voievod” - “domnul cel larg în daruri” - cum îl numește Nicolae Iorga, nu și-a luat doamnă din neam înalt, ci din rândul boierimii moldovene? --Tocmai asta voiam să remarc, bunule părinte, dar... am totuși o nedumerire. --Dacă n-ai s-o spui, n-am de unde să știu încotro te duce gândul. --Mă gândeam la acea afirmație a istoricului Nicolae Iorga: “domnul cel larg
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mult mai aspru. Cunoscuții sunt promovați în funcții, iar dările sporesc considerabil. În primele două decenii ale celei de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea se constată o evident creștere a expoatării tuturor resurselor țării în profitul turcilor, boierimii și voievodului. Moldova cunoștea un mare belșug de produse cerealiere și de animale care se puteau valorifica prin export. Populația făcea față numeroaselor și grelelor impozite pretinse de voievod și de dregători, iar, expoatarea fiscală a dus la depopularea țării
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
adică bolniță pentru căutarea grijii și hrana a ticăloșilor bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
social dintre țăranii moldoveni și cei ruși care, în Rusia, nu au nici un fel de drepturi și sunt tratați drept robi de către stăpâni. Prin Orhei, Lăpușna și Soroca, mai ales, răzeșii, urmașii celei mai vechi, mai bune și mai viteze boierimi, veritabili hommes d’armes, liberi și posesori de pământ în devălmășie din moși-strămoși, nu se pot împăca deloc cu situația de robi la care se văd, zi de zi, coborâți. Unii reușesc să se judece. Dar sunt puțini dintre aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lupii, ca să nu-l sfâșie. Secretarul Chiriță Dumitrescu, plictisindu-se singur în toată cancelaria, a chemat înlăuntru cele două străji și dezbătea cu ele întîmplările. Dezaproba și disprețuia sălbăticiile țăranilor, și lua partea boierilor cu entuziasm, considerîndu-se făcând parte din boierime. Avea oglinjoara pe birou și, vorbind, își arunca deseori ochii să se admire sau să-și mai aranjeze gulerul și cravata... De la curtea Iuga până la jandarmerie, după întoarcerea de la Ruginoasa și întrevederea cu bătrânul Miron, primarul a avut de dimineață
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se consideră că această calitate de „model” nu ți-o poate conferi decît cultura - în sensul evaluativ de „cultură înaltă”, în primul rînd „umanistă”. Așa s-a con struit acea noblesse d’Etat a națiunii române, recrutîndu-și membrii inițial din boierimea „școlită la Paris”, apoi lărgindu-și baza de recrutare prin instituția școlii naționale. Doar că acest învățămînt a produs în România, între 1921 și 1936, de 5 ori mai mulți „teoreticieni” („liceele, școalele normale, seminariile etc.”) decît „practicieni” („școalele profesionale
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în zăpadă, peste Nikita, ca să-l apere de îngheț. Și l-a apărat, scăpîndu-i viața cu prețul vieții lui... Cum de-a ghicit Tolstoi ce se va întîmpla în Rusia, patruzeci, cincizeci de ani după ce scrisese Stăpân și slugă: că boierimea și boierașii vor fi sacrificați până la unul, dar țărănimea se va salva? Cum a ghicit, și asta, Tolstoi?... - Nu prea înțeleg analogia, spuse Antim întorcîndu-se și reașezîndu-se în fotoliu, încercînd să-și ascundă oboseala. Ieronim ridică brațul drept în aer
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
școlii din satul Chircești din 1950-1963-1964, pentru cea dintâi donând teren din curtea casei parohiale. Între anii 1966-1972, preot-paroh a fost Vasile Miclescu, originar din Gugești-Fălciu. Descendent din familia boierilor Miclești, despre care, Nicole Iorga spunea că, făcea parte din “boierimea cea mai îndatinata a țarii”. În anii 1972-1979 parohia a fost suplinita de mai mulți preoți, între care Vasile Florea de la Șerbotești și Constantin Constandache din Iași. În 1979 vine la Chircești preotul Constantin Tomozei din Rusenii-Răzeștii de pe valea Tutovei
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
obosit... ― Dragule, cred că în aceste zile petrecute împreună - și or fi câteva - cu ajutorul Celui de Sus am reușit să întoarcem pe toate fețele această “pacoste” a închinării mănăstirilor și a daniilor fără număr și fără măsură făcute de voievozi, boierime și drept credincioși de rând către locurile sfinte. ― Important este faptul că am reușit să parcurgem câteva documente care ne-au dus la înțelegerea modului de secătuire a bogățiilor Moldovei. ― După atâta “ciorovăială”, cred că a sosit ceasul să ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
literară! Marin Preda sau Eugen Barbu! Stupida, păguboasa patimă a ștampilării. Cultul monovalenței. Obsesia țarcului, alergia la insubordonare și varietate, groaza mediocrității (și a oficialității) față de per sonalitatea alchimică, senin însumatoare de polarități. Boală veche. La fel fusese-n vremea boierimii degrab’ tăietoare de capete, potrivit facțiunilor turcofile sau rusofile, apoi a burgheziei germanofile sau francofile, întru pacostea comună și folosul alogeniei hrăpărețe. Ca și la instaurarea monarhiei, în vremea carlismului, legionarismului, antonescianismului ș.a.m.d. Totul, cu o istoriografie mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lacom-egoistă, pleziristă, mai totul fiind încropit, ezitant și ambiguu în evoluția ei, în flagrant sau nonșalant dezinteres față de ființa națională. Știu, știu... și mă grăbesc s-o spun: de cealaltă parte a existat, subțiratică, e drept, dar intens patriotică, și boierimea autohtonă, cea care a știut, la limită, să treacă peste individualismul beton și dezbinarea cumplită care-o carac terizează și să-l accepte, după valuri de furie și redute pam fletare, pe Carol I. Odată aluvionate circumstanțele istoric agravante și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
stângismul francez, mare parte din Opinia dâmbovițeană s-a arătat adeseori gata să beregățească bogăția în numele netreb niciei, să sufoce elitarismul productiv de dragul egalitarismu lui atoatedistrugător, să scuipe și să calce-n picioare bla zoanele, indiferent dacă era vorba de boierimea conservatoare ori de burghezia liberală. Iar comunismul n a făcut „decât“ să ducă la paroxism furia slugii față de supe rioritatea naturală a stăpânului, alterând Ierarhia și Autoritatea, adică rânduiala, însăși energia vitalizantă a organismului social. Cât despre literatură, „eu îmi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ținutul Bacău... banii mierei, n-au vrut să ni-i dei; fiind vinitul nostru, ci cu aciie bani au adunat cătră sine tâlhari...De care nici noi păgubași n-am voit a fi, ci cu giudecata arhiereilor și a toată boierimea i am luat trei sate a lui, anume: Bociuleștii, la Neamț, și Hălăuceștii, la Suceavă, și Spinoasa la ținutul Hârlăului, și curțile din Iași, pentru banii disetenii ce ne-au luat... Dintre care...domnie mea...am dat...acele curți din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu privire la români (vezi și cavalerii ioaniți). Divan ad-hoc - adunări (ad hoc = pe loc) formate în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1856 în Moldova și Țara Românească pentru a propune măsuri care să conducă la Unire. Participau reprezentanți ai marii boierimi, ai marilor negustori, clerice și chiar țărani. Dobrogea - teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, cunoscut în Antichitate ca Dacia Pontică sau Sciția Minor. Era locuită de geți, conduși de regi ca Zalmodegikos și Rhemaxos. Pe malul Pontului Euxin (vezi Pontul Euxin
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
transforme în putere europeană, construiește o puternică flotă și pleacă el însuși în Occident pentru a vedea progresele științifice ("marea ambasadă"), călătorind timp de 18 luni incognito. Revenit în Rusia, începe era reformelor, care urmărea "europenizarea" țării și a marii boierimi. Adoptă calendarul european, fondează capitala Sankt Petersburg (vezi Petersburg), susține mai multe campanii militare și extinde teritoriul Rusiei. S-a proclamat apărătorul creștinilor din Imperiul Otoman și s-a folosit de acest pretext pentru a cuceri noi teritorii. Campania antiotomană
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]