1,229 matches
-
produce smulgerea celui bun din legătura cu cel rău, precum și atragerea lui mai mult spre Dumnezeu. Aceasta din urmă Îi produce Însă durere 41. În scrierile sale, Sfântul Ioan Hrisostom notează În dese rânduri următoarea paralelă : nimeni nu deplânge pe bol‑ navul ce se lasă vindecat, care se oferă priceperii doctorului lăsându‑se a se tăia sau a se cauteriza, ci‑i găsește vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de mare binecuvântare să Îngrijească un bătrân până la trecerea lui din această viață ; cu atât mai mare era binecuvântarea când Îngrijea cineva pe duhovnicul și pe tatăl său. Privind la scopul lor - mân‑ tuirea sufletului, nutreau convingerea că mai degrabă bol‑ navul Îi slujește pe ei, decât ei pe bolnav. Au Împlinit În mod desăvârșit cuvântul Sfântului Maxim Mărturisitorul care Îndeamnă cu binecunoscuta‑i cordialitate : „să punem iubirea față de tot omul mai presus decât toate cele văzute și decât trupul nostru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
carea, iertarea și sprijinul divin, curățirea sufletului prin spovedanie, participarea la diferite slujbe ale Bisericii, pele‑ rinaje, lectură religioasă, discuții despre Dumnezeu și viața veșnică. Cu toate acestea, unele strategii psihologico‑religioase de adaptare pot avea efecte dăunătoare pentru pacienții bol‑ navi. Exemple de astfel de atitudini greșite includ rugăciunea pentru o minune, punerea la Îndoială a iubirii lui Dumnezeu și pierderea speranței Într‑un rezultat benefic, a da vina pe Dumnezeu pentru orice suferință, ceea ce motivează supă‑ rarea pe Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se poate de consistente pentru a produce efectul dorit. Experiența ne Învață Însă că acest lucru nu constituie o condiție absolută. Dizolvate pe limbă prin acțiunea salivei, măruntele particule medicamentoase ajung În cele din urmă În stomac amestecându-se cu bolul alimentar, efectul lor fiind transmis prin acțiunea electrică sau magnetică a nervilor către acele părți ale organismului pentru care au fost administrate. O carte de buzunar recomandată medicilor și familiilortc "O carte de buzunar recomandată medicilor și familiilor" Sfătuiesc pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unde erau așezate, în templu, acasă, la răscruce de drumuri, plutitoare pe râuri sau lacuri, reprezintă același mesaj de sacralitate al ritualului. Unele lămpi sunt făcute din sticlă, altele din lut sau din pastă de orez. Ceremonialul din Thailanda avea boluri din lut ce conțineau orez, semințe, fasole și ulei așezate în trei locuri diferite din templu opuse intrării și focul era menținut aprins între ele trei zile. Cordoane de lumină erau plasate în jurul locurilor sacre budiste, cu fir de bumbac
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
exaltare mistică ce contribuie la buna dispoziție; ele puteau fi purtate în vase de aur în cadrul ofrandelor. Vase perforate, atârnate de lanțuri sunt folosite și în ritualurile sintoiste sau budiste. În Egiptul pre-elenistic și în Ierusalim tămâia se ardea în boluri de aur cu mânere, lângă altar sau în afara templelor, iar în Mexic și Peru precolumbiene vasele erau din lut ars sau aur. Cădelnițele din metal prețios, atârnând cu lanțuri, sunt folosite și de creștini începând cu secolul patru, tămâierea bisericilor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cămașă albă din două piese legate împreună, o broboadă văl de bumbac care acoperea nasul și gura și beau apă cu zahăr amestecat cu un pumnal. Călugării budiști își tăiau părul și primeau îmbrăcăminte roșie și galbenă, o curea, un bol, un ibric, un ac de cusut, o scobitoare și un evantai. Cei japonezi erau inițiați după 50 de ani prin botez cu apă de la cinci izvoare și mai primeau o roată și o scoică, la creștini tunsoarea și veșmintele sacerdotale
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
introdus pagini albe sau marmorate. Toate aceste procedee grafice constituie părți integrante ale acestor opere literare. Deși știm că majoritatea poeziilor nu recurg la asemenea procedee, ele nu pot fi și nu se cade să fie ignorate în cazurile amintite. Bolul tiparului în poezie nu se mărginește nicidecum la asemenea extravaganțe relativ rare ; sfârșitul versurilor, gruparea în strofe, împărțirea In paragrafe a pasajelor în proză, folosirea rimelor vizuale (bazate pe terminații omografe, dar nu și omofone) sau a jocurilor de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe scaune; • pe scaunele așezate în 2 cercuri concentrice; • împărțirea se face prin diferite modalități: a) se dau două feluri de simboluri (flori și steluțe, mingi și stegulețe, etc), câte unul penru fiecare grup. Simbolurile fie se extrag dintr- un bol, fie se împart de câte un copil sau educatoare; b) se numără din 2 în 2 și copiii cu numărul 1 se așează în cercul din interior, cei cu numărul 2 în cercul din exterior sau invers; c) cei din
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
rezolvă o problemă” - activitate de consolidare - se poate folosi o altă metodă și anume ,,Explozia stelară”. Pentru început, se confecționează cinci stele mici și o stea mai mare. Apoi, se solicită cinci copii pentru a extrage una din steluțele din bolul de pe masă. După extragerea steluțelor aceștia își vor alege trei - patru colegi cu care vor forma câte o echipă. Fiecare grup se retrage la câte o măsuță și vor coopera împreună la elaborarea întrebărilor, apoi se întorc în semicerc în jurul
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
iar clarinetul tot mai râde de mine. Oare chiar atât de banal este sentimentul meu? Sunt atât de visătoare, încât nici eu nu știu. Știu doar că simt ceva și simt cu putere. Mă simt ca o pietricică într-un bol de sticlă. Singură, fără nimeni care să înțeleagă cu adevărat ce simt. Ajută-mă! Te implor! Scoate-mă din bolul de sticlă și du-mă în pădurea veșnică, în întunericul de frunze, iar tu fii copacul din care m-am
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Sandu Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2318]
-
nici eu nu știu. Știu doar că simt ceva și simt cu putere. Mă simt ca o pietricică într-un bol de sticlă. Singură, fără nimeni care să înțeleagă cu adevărat ce simt. Ajută-mă! Te implor! Scoate-mă din bolul de sticlă și du-mă în pădurea veșnică, în întunericul de frunze, iar tu fii copacul din care m-am desprins în adiere, dar ia-mă și ai grijă de mine să nu cad din nou. Pot lăsa totul în
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Sandu Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2318]
-
în sânge și transportați în cea mai mare parte la nivelul ficatului, prin circulația portală. Prin circulația sanguină substanțele absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]