693 matches
-
pe stânga Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente ceramice și o margine de cazan, prevăzută cu un orificiu, din secolele X-XI. Cercetare C. Cihodaru, 1933; verificare M. Petrescu-Dîmbovița, 1955. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 11 (fig. 4/5; fig. 5); Coman 1980c, p. 203, nota 6; Teodor 1997c, p. 58. 26. Buda (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) La cazane: în marginea sud-vestică a localității s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
biserică, din marginea nordică a localității, au fost identificate vase fragmentare datate în secolele X-XI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; verificare Gh. Coman, 1976, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1980c, p. 249, nota 10. b) Siliște: pe malul abrupt al Pârâului Șacovăț, din marginea sud-estică a satului, s-au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba săpături în 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1979, p. 285-288; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 462-467; Coman 1980c, p. 249, nota 9; Teodor, Coman 1983, p. 463; Teodor 1997c, p. 84. 51. Drăgușeni (comuna Drăgușeni), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sud de școală și pe dreapta pârâului din apropiere s-au identificat fragmente de vase din secolele V-VI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița, 1956; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 17; Coman 1980c, p. 148, nota 2; Teodor 1997c, p. 93. 62. Ghermănești (comuna Banca), județul Vaslui a) Marginea nord-vestică: la intrarea în localitatea Ghermănești a fost identificată o așezare cu ceramică lucrată la roată, cu microprundișuri și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fostului C.A.P., pe panta dealului dintre Racova și Coșești, s-au găsit fragmente de vase din veacurile X-XI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița, 1956; verificare Gh. Coman, 1970, 1976. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 20, nota 36; Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 324; Coman 1980c, p. 159, nota 2; Teodor 1997c, p. 108. c) Ursoaia Veche (Vărzărie): de-o parte și de alta a pârâiașului, ce se varsă din stânga în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Zaharia, 1954; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Sondaj Gh. Coman și R. Maxim, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (fusaiole decorate cu pieptănul - nr. inv. 297; 10729; inel din bronz - nr. inv. 296). Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 30-33; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1979a, p. 91 (fig. 11/5); Coman, Maxim-Alaiba 1979, p. 333-335; Coman 1980c, p. 195 (inclusiv nota 4), 356 (fig. 146/9), 365 (fig. 155/6), 366 (fig. 156/19), 369
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la aproximativ 1 km sud de Parpanița, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX și IX-X. Cercetare Ec. Vulpe, 1943; M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 32-33; Zaharia N.1955, p. 909; Coman 1980c, p. 195, nota 5; Teodor 1997c, p. 121. 83. Negrilești (comuna Munteni), județul Galați a) Grădina lui Zaharia - Școala Generală: în 1981, în curtea școlii din sat, pe locul amintit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Hârboanca: în marginea nord-estică a localității, pe latura dreaptă a barajului, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare C. Cihodaru, 1930. Verificare Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 15; Coman 1980c, p. 110-111, nota 21; Teodor 1997c, p. 137. 101. Răzeșu (comuna Glăvănești), județul Bacău a) Cantonul Silvic: în marginea vestică a satului, la circa 500-600m în preajma Cantonului Silvic al pădurii Sohodor, au apărut numeroase fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pârâul Maloș, din mijlocul satului, în punctul La Canton, din marginea V-NV a localității, s-au descoperit fragmente ceramice aparținând secolelor V-VI și VIII-IX. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița,1954. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 24-26; Teodor 1997c, p. 156. b) Sediul I.A.S: pe terasa stângă a Bârladului, la intrarea în localitate, dinspre est, la sediul fostului I.A.S., s-au găsit numeroase fragmente de vase datate în veacurile V-VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Teodor 1997c, p. 156. c) Școala Generală: pe terenul din jurul școlii, până spre dispensarul comunal s-au descoperit fragmente ceramice datate în veacurile IX-X. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 24-26; Zaharia N. 1955, p. 910; Teodor 1997c, p. 156-157. 120. Tunsești (comuna Bogdănița), județul Vaslui a) La Moară: în marginea estică a satului, pe stânga Pârâului Bogdana, s-au găsit fragmente ceramice din secolele X-XI. Cercetare Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vase din secolele V-VI, VI-VII și X-XI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița, 1955; verificare Gh. Coman, 1965. Până la 1958 acest punct a fost inclus comunei Ștefan cel Mare. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 9; Coman 1979a, p. 76; Coman 1980c, p. 281, nota 7; Teodor 1997c, p. 161. 125. Valea Mare (comuna Dumești), județul Vaslui a) Valea Puturoasa: pe valea Pârâului Puturoasa, pe terasele de la est și vest, pe o distanță
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Șesul Bârladului: pe terenul cetățenilor Gh. Zaharia și V. Sicrieru, care se prelungește spre șesul Bârladului, au fost descoperite fragmente de vase din veacurile IX-X. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița, 1954. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 36; Coman 1980c, p. 276, nota 4; Teodor 1997c, p. 170. 134. Zăpodeni (comuna Zăpodeni), județul Vaslui a) La Țintirim: în jurul sediului fostului C.A.P., din partea sud-estică a localității, au fost găsite fragmente de vase modelate la mână
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte (prin activarea unor relații „semantice“ și analogii structurale sui-generis). Atuurile care au determinat selectarea unei unități în vederea onimizării și combinarea, într un cuplu denominativ, cu topicul detașat din teritoriu ca reper denominabil (printre care forța descriptivă a entopicului: adîncitură, bold, alun, pîrîu etc.; pertinența expresiei în raport cu alte sinonime concurente: alunecare, coastă, fugitură, hoagă, lăsătură etc.) sunt ranforsate ulterior prin alte mijloace, între care susținerea calității de reper prin analogia cu unități toponimizate anterior: Afînar, Agurizar, Aluniș, Aninet, Arsiște, Băltărie; Alexeni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mult mai slabe decât tensiunea superficială, datorită înconjurării fiecărei molecule cu un număr constant de alte molecule. După mercur, apa are cea mai mare tensiune superficială: , dine/cm2 apă 72,5 ulei 32 acetonă 23,7 eter 16,4 Câte bolduri crezi că poți introduce, unul câte unul, într-un pahar plin ochi cu apă? Unul? Două? Zece? încearcă! Până să curgă prima picătură de apă din pahar au încăput 296 de bolduri. Valoarea mare a tensiunii superficiale a apei explică
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
32 acetonă 23,7 eter 16,4 Câte bolduri crezi că poți introduce, unul câte unul, într-un pahar plin ochi cu apă? Unul? Două? Zece? încearcă! Până să curgă prima picătură de apă din pahar au încăput 296 de bolduri. Valoarea mare a tensiunii superficiale a apei explică forța de adeziune mare față de pereții solizi, pe care îi udă, formând un menisc concav spre exterior (a). Fenomenul se numește capilaritate. Manifestarea tensiunii superficiale într-o capilară (a) udată de lichid
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de bază, cuvinte pe care le regăsim în orice limbă istorică. Există o listă restrînsă de 100 de cuvinte, dar și liste extinse de 200, 207 și 215 cuvinte. Iată lista Swadesh de 207 cuvinte a limbii române (cuvintele cu bold aparțin listei scurte de 100 de cuvinte)362: 1. eu 2. tu 3. el 4. noi 5. voi 6. ei 7. acesta 8. acela 9. aici 10. acolo 11. cine 12. ce 13. unde 14. cînd 15. cum 16. nu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a determinat cercetări sistematice asupra naturii produșilor de secreție ai acestor granule. În timp ce unii autori au adus dovezi histofluorescente în favoarea conținutului bogat în catecolamine al granulelor respective, alții au demonstrat natura lor polipeptidică. Studiind efectele biologice ale extractelor atriale, De Bold și colab. (1981) au constatat o puternică diureză la șobolan. Alți autori (Deth și colab., 1982) au arătat că proprietățile diuretice sunt dublate de o evidentă acțiune natriuretică și vasodilatatoare. Factorul biologic activ de natură peptidică producătoare de efecte diuretice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un important rol endocrin secretor de peptide hormonale (substanță P, neurotensină, VIP, ANP, SRA etc.). Unul dintre acestea este factorul natriuretic atrial (ANF sau ANP = atrial natriuretic peptide), denumit și atriopeptin, amplu studiat în ultimele două decenii. Descoperit de către De Bold și colab. (1985) în cordul mamiferelor, inclusiv umane, ANF este un peptid hormonal circulant format din 28 de aminoacizi secretat de granulele cardiomiocitelor atriale (fig. 70). Excitantul fiziologic al eliberării sale este reprezentat de stimularea receptorilor de întindere, determinată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe butucul pe care se tăiau lemne, a lăsat totul baltă și a plecat în sat. A venit seara târziu, nu s-a mai dus la bicicletă iar a doua zi de dimineață a verificat cauciucul și a găsit un bold înfipt în cauciuc, care de fiecare dată când remonta și umfla roata, înțepa camera și făcea altă înțepătură. După căsătorie, nenea Gheorghe s-a mutat în Brăila și a lucrat, ca tâmplar într-o întreprindere de stat. Pe timpul războiului a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
devine una dintre ele mai stranii experiențe, omul putând fi în același timp aici și acolo, având senzația că este pretutindeni. Dezvoltarea facultăților psihice ale percepției înseamnă că putem avea un al doilea loc de existență în timp și spațiu. Bold steps come from the brave; Coution comes from the wise. Let us be both brave and wise (Sven Johansson)208. Cea de a șaptea și ultima treaptă reprezintă cultivarea experienței lui Dumnezeu, cea mai mare și atotcuprinzătoare realitate care există
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe întâi-stătătorii Bisericii românești. Puși să vegheze la păstrarea Învățăturii, ei caută, cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea, sobor ecumenic, ecumenicitate, în "Predania", anul I, nr. 3, 15 martie 1937
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
avea rol și în precondiționarea miocardică [68]. Peptidele natriuretice Reprezintă un grup de polipetide sintetizate de variate țesuturi, care prezintă efecte comune acționând pe același tip de receptori membranari. Identificarea acestui grup de substanțe biologic active începe cu studiile lui Bold (1981), care demonstrează că injectarea de extracte de țesut atrial la șoarece produce natriureză importantă. Biochimie. La ora actuală sunt identificate trei familii de peptide natriuretice (fig. 5.67), provenind fiecare dintr-un precursor polipeptidic cu moleculă mare, a căror
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și del(1p36) asociate cu meningioamele, Neurooncol, vol. 9(41), p. 438-446. 83. M. D.Tabernero, A. B. Espinoza și alții: Chromosomal abnormalities and sex chromosome în meningiomas, The Oncologist, vol. 12(10), p. 1225-1236. 84. Mark Rifpkema, Janneche Schuuring: Bold MRI response to hypercapnic hyperoxia în patients with meningiomas, Magnetic Resonance Imaging, vol. 22, nr. 6, p. 761-767, 2007. 85. A. P. Jones, W. J. Gunawardena: MR Spectroscopy în focal brain lesions în neurofibromatosis tip I, Neuroradiology, vol. 43, nr. 1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mai recunosc originea rromă;boldeni / florari - rromi care, pe vremuri, se ocupau cu confecționarea florilor artificiale pentru coroane, coronițe, jerbe, iar astăzi vând flori și se ocupă cu negustoria de orice produse primare sau manufacturate. Numele neamului vine de la cartierul ”Bold” din București unde s-au sedentarizat aceștia la Începuturi;lustragii de ghete/văcsuitori- rromi proveniți din vătrași care au dispărut Însă, treptat, după perioada interbelică, când erau foarte des Întâlniți În locurile aglomerate din marile orașe (gări, piețe centrale, hoteluri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]