1,005 matches
-
după ce i-a atins ficatul, i-a ieșit prin piele. După ce au examinat-o, medicii i-au explicat că nici vorbă de sârmă și că în modul cel mai sigur, e posibil să fi visat. Pacienta a plecat pufnind și bombănind, nemulțumită și perfect convinsă că nora ei a încercat s-o omoare. Eu cred că aici medicii au greșit. Pentru binele soacrei și a nurorii ei trebuiau să bage ei o sârmă exact în felul descris de pacientă. În felul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
le putea obliga să facă ceva ce nu doreau, iar dacă Sanda era o femeie cu suflet, care iubea copiii și se bucura de prezența lor, meritul acesta va cântări în fața Domnului, atunci când o va lua în împărăția Lui. Luana bombănea, îmbufnată. O apreciere așa îndepărtată nu o mulțumea în nici un fel. Jura că data viitoare nu o va mai lăsa pe mama să ia însoțitori, vor ieși pe poartă mândre nevoie mare și nu se vor uita măcar o dată înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la "BOBO" S.R.L. Tu auzi cum sună? Escu râdea, o mângâia și-o ruga să nu-și bată capul cu astfel de nimicuri, tot ce făcea era pentru ea, să nu-i lipsească nimic și să trăiască mai bine. Luana bombănea că la fel o duseseră și cu salariul lui de la întreprindere dar acolo, măcar, era apreciat prin natura pregătirii pe care o avea. La scurt timp, Ștefan învăță mersul taximetriei, începu să nu mai toarne tot câștigul în pușculița patroanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sau nu. Mi-am zis că ați venit la cură, nu ca să ne dați o mînă de ajutor. De altfel, știam că, dacă acest caz v-ar fi interesat, veți... Maigret chiar că devenea morocănos. — Asasinul și-a jefuit victima? bombăni el. — Nici vorbă. — O crimă pasională? — Puțin probabil. Spun asta, dar, după douăzeci și patru de ore, nu știu mai multe decît ieridimineață cînd am sosit. Scotoci printre hîrtii. — Numele victimei este Hélène Lange. Avea patruzeci și opt de ani și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
dus la sediul poliției și va fi condusă la morgă să identifice cadavrul. Lecoeur o așteaptă acasă la victimă. Întreabă dacă ți-ar face plăcere să te duci și tu să asiști la interogatoriul. Maigret se ridicase deja din pat, bombănind, și În primul rînd deschise obloanele să readucă În cameră lumina și viața. — Ne Întîlnim la izvor? Izvorul, primul pahar cu apă, scaunul de fier, toate acestea erau programate la cinci după-amiază. — Nu va dura chiar atît de mult. Așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
poate. Nu-i cunoaște vocea. Cu siguranță că și Lecoeur s-a gîndit la asta. Ar fi de ajuns să plaseze o femeie avînd aproape aceeași vîrstă În camera 406... Și cînd va telefona... Maigret se opri În mijlocul aleei și bombăni, cu pumnii strînși, ca și cum asta l-ar fi Înfuriat: — Ce naiba caută de riscă atît de mult? Răspunse o voce de bărbat: — Alo! Cu cine doriți? Aș vrea să vorbesc cu domnișoara Francine Lange. — Cine o caută? — Comisarul divizionar Lecoeur. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
să te strâng de gât cu o singură mână. Încotro ai pornit? - La domeniul gintei Ariberti. Sunt trimis de duci ca să fac lecții cu un tânăr al cărui nume nu-l cunosc. Ochii i s-au întunecat din nou. A bombănit mustrător: - Cu verii mei nu m-am văzut de ceva timp, sunt aproape douăzeci de ani. Tânăr! Lecții! A scuipat în direcția picioarelor mele și a continuat: - Înseamnă că tu ești cel pe care-l așteptăm. Nu prea ai față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o strâmbătură de durere, semn că unchiul său îl strângea, nu glumă. - Nu-i nimic. Mâine puiul o să se facă cocoșel, și va fi cu putință să-i sucim gâtul. Femeile nu vor mai avea cum să-l ocrotească, a bombănit Ariald, râzând afabil. Rotari s-a făcut roșu de furie. I-am luat apărarea nu fiindcă m-aș fi simțit îndatorat și nici din pricina limbii pe care n-am izbutit niciodată s-o țin în frâu sau a prea multor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
îl iubise, dar se arătase deosebit de zelos într-o singură privință: să facă din el o căpetenie, fără cel mai mărunt gest de afecțiune. În timp ce mâncam, Faroald m-a întrebat: - Când începi lecțiile? I-am răspuns: - Mâine, stăpâne. Rotari a bombănit mânios, dar a doua zi de dimineață, după baie, a venit în odaia mea. Mi-am pus pe masă cărțile, cinci la număr, din cel mai bun pergament. Aveam o Evanghelie a lui Ioan pe care mi-o dăruise episcopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și ia-ți copilul! S-a uitat la mine uluită, și, când să iasă, a dat nas în nas cu Rotari, care stătea la ușă de ceva vreme și care trebuie că văzuse și auzise multe, de vreme ce clătina din cap bombănind: - Ești un om foarte ciudat. Lucruri ca acestea, la care se adăuga camaraderia noastră de zi cu zi, creaseră între noi o relație frățească, și asta în ciuda faptului că eram cu șase ani mai mare ca el. De aceea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Hipona, care la început i-a simpatizat, i-a osândit fără drept de apel. Faroald m-a întrebat: - Cum trebuie să mă comport față de el? - Invers decât se așteaptă; dacă-l osândești la moarte, învinge el. Longobarzii au început să bombăne dezaprobator. - Ascultați-mă, am stăruit eu, dacă îl bateți sau îi faceți ceva rău, va începe să cânte imnuri de bucurie, sclavii îl vor crede un sfânt care slujește o biserică atât de bună, încât merită să-ți dai viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
celor nemulțumiți de dominația bizantinilor. Mai multe nu știu despre Mahomed. Când am tăcut, el a făcut un gest distrat cu mâna, ca și cum ar fi alungat o muscă de pe nas. - Nu contează, este vorba, desigur, despre o amăgire înșelătoare, a bombănit. Și-așa dezbinările creștinilor îmi sunt de-ajuns. Inima îmi este pe deplin răstignită, chiar și fără noii profeți. S-a uitat la mine mai atent. - Tu știi multe lucruri, dar vorbești cu răceala omului fără credință. Ai rămas ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un mic altar și cu o icoană a Fecioarei sub care ardea o candelă uitată. Ni se umflaseră picioarele și ne dureau. Când ne-am dat jos încălțările, am văzut că aveam picioarele bășicate. Gundo a început să se frece, bombănind și înjurând. Am încercat să-l consolez. - Gândește-te la Iov. Și la romanii care, cu astfel de încălțări, au cucerit pe jos un imperiu. A mormăit: - Cine este Iov acesta de care tot pomenești? I-am povestit istoria biblică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se reînnoadă“. L-au spălat și l-au îmbrăcat cu hainele cele mai frumoase. Rotari i-a pus armura, și Faroald a fost îngropat, cu fața câtre răsărit, acoperit cu o pânză de in, împreună cu calul său preferat. Rachti a bombănit ceva, văzând că Hermelinda cususe pe acea pânză o cruce mică de aur, dar ea l-a liniștit: - E doar o amuletă în plus, rău n-o să-i facă. I-au pus alături armele, scutul, ligheanul folosit pentru spălatul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și sufletul tău să se desprindă de tot ceea ce le ascunde, și orice bărbat ar putea să te dorească. S-a uitat la mine binevoitoare și amuzată. - Vrei să fii tu acel sculptor? Întrebarea ei m-a încremenit și am bombănit ceva despre îndatoririle mele de la Brescia. - Fără scuze, Stiliano, și nu înceta să fii sincer. Uită-te la asta! Mi-a întins un sul cu omiliile episcopului Ambrogio, și apoi altul cu Confesiunile lui Augustin. - Sunt adnotate chiar de autori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-n mână de ce ești în stare? I-am răspuns: - Doar ceea ce s-a văzut, prințe. Ceea ce ai putea face foarte bine și Domnia Ta. Am desfăcut cârpele și am arătat bara de fier de sub ele. Din stal s-a auzit un bombănit de dezaprobare, de data asta la adresa lui Flaviano, care, încă în țărână, plângea de furie și de durere. Am aruncat bara lângă el, spunându-i cu voce tare: - Pentru ceva timp șezutul îți va sluji doar să-ți faci nevoile. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
parte o împărăție a fantomelor, cu grandioase palate și temple cu acoperișurile prăbușite, peste care se înstăpâniseră ciulinii și iedera. Doar acolo unde erau bisericile ni se înfățișa, neașteptată, o priveliște de supraviețuire. Unul dintre camarazii mei, scribul Cunone, a bombănit: - Parcă ar fi un cadavru abandonat, doar pe jumătate îngropat, și din care se mai vede ici-colo câte un os. Mai sugestiv nici că se putea exprima. La poarta la care am ajuns, dominată de un turn ruinat și găurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
că la Benevento pot să se iște răzbunări și lupte între facțiuni. Va trebui să-l însoțești. A prins din zbor privirea dintre mine și Gaila și zâmbetele slujnicelor. A înțeles pe loc, s-a înveselit la față și a bombănit, făcând pe morocănosul: - Stiliano. Mi-o luați înainte prea des, voi doi. - Să fim recunoscători celui care a făcut pe din două o inimă, punând jumătate în pieptul Gailei și jumătate în cel al lui Rotari, scriind pe ambele jumătăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
curs și că, în mod inevitabil, urmau să aibă loc niște schimbări, dar nu aveau de ce să-și facă griji; aceste schimbări nu aveau să elimine nici un post. — Și dacă o crezi pe asta, ești în stare să crezi orice, bombăni Mylene Scott, care stătea lângă Darcey. — Sigur că or să existe concedieri, încuviință aceasta. Știi ce-o să se-ntâmple. Noile costume vor veni și vor vorbi despre raționalizarea și reducerea personalului. Numai că n-or să raționalizeze și nici n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu sărutatul era în regulă, îi explica lui Nieve, însă atunci când nu se sărutau trebuia să vorbească și ea n-avea idee ce să le spună. —Vorbiți despre lucruri normale, o sfătuia Nieve. Însă Darcey clătina doar din cap și bombănea că nu existau subiecte de conversație. Când au terminat în sfârșit școala, Nieve a plănuit turul Europei cu restul Gagicilor Istețe, cu toate că, odată ajunse acolo și datorită cunoștințelor ei de limbi străine, Darcey se ocupa de tot. Tot Nieve sugerase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pentru situații de urgență. Astfel încât se dezlipi de ușă, trântind-o pe Darcey pe jos, înecată în lacrimi, pentru că își lovise buza de marginea căzii și își mușcase și limba în cădere. Soneria se auzi din nou. Da, da, imediat, bombăni ea ridicându-se și oblojindu-și colțul gurii, pe care îl simțea cum se umflă tot mai tare. Iar se auzi soneria. —Aidan! Îl privi surprinsă. —La naiba, Darcey! spuse acesta mirat. Ce-ai pățit? Fata se privi în oglinda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
rău auzind că Nieve o chemase la nunta lor. Și dacă o ia razna? întrebase el. Nieve îl asigurase că dacă femeia era încă în faza nevrotică, n-avea de ce să vină doar ca să se facă singură de râs. Aidan bombănise că nu înțelegea de ce o invitase, iar Nieve mormăise ceva despre cum trebuia să îi arate că nu existau resentimente. Nu spuse nimic despre intenția ei de a-i demonstra lui Darcey că era pe bune, pentru că nu credea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Dă-mi-o. Aidan îi înmână plicul. Înăuntru se afla o felicitare mică și elegantă pe care scria numai: Darcey McGonigle va fi prezentă la nunta lui Nieve Stapleton cu Aidan Clarke. — Da’ știu că nu s-a grăbit deloc, bombăni Nieve. Întoarse felicitarea pe o parte și pe alta. Nici o adresă de e-mail sau vreun număr de telefon. Aidan ridică din umeri. Deci vine de una singură, continuă Nieve. Se pare că tot stă prost cu bărbații. Doar pentru că vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Minette, iar când Darcey îi spuse că era în regulă, Rosa interveni zicând că nu putea să meargă singură noaptea pe străzile întunecate, cu mâna și piciorul în ghips, arătând a victimă sigură; Roy trebuia neapărat să o însoțească. Darcey bombăni, însă fu de acord cu Rosa și le promise că îi va suna dacă afla ceva de nuntă. De-abia mai târziu, scotocind prin geantă, își aduse aminte că îi dăduse mobilul lui Nieve ca să telefoneze în State și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că ar trebui să bat moneda pe partea cu „săracă“, spusese Aidan. Am impresia că Lorelei, în adâncul sufletului, e moartă de spaimă în privința banilor. Doar nu îi datorați atât de mult, nu? întrebă Darcey cu o figură îngrijorată. Ieri bombănea că i se datorează câteva sute de mii de dolari. Banii sunt ultima mea problemă, zise Aidan. Sunt sigur că pot să mă înțeleg cu ea după ce se calmează. Mi se pare că e mai îngrijorată de prostul renume pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]