1,825 matches
-
curat. Două bombardiere (N2984 și N2894, pilotate de Duguid și respectiv Kelly) au trebuit să se întoarcă din drum - primul datorită unor probleme mecanice la motor, iar cel de-al doilea pe post de escortă al avionului cu probleme. Restul bombardierelor, după ce au depășit Insulele Frizone, au schimbat direcția de deplasare spre sud, continuându-și misiunea în condiții perfecte de vizibilitate, ceea ce le-a făcut să fie ușor de identificat de defensiva germană. După ce au atins frontiera germano-daneză la 55°N
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
depășit Insulele Frizone, au schimbat direcția de deplasare spre sud, continuându-și misiunea în condiții perfecte de vizibilitate, ceea ce le-a făcut să fie ușor de identificat de defensiva germană. După ce au atins frontiera germano-daneză la 55°N 05°E, bombardierele s-au îndreptat spre Schleswig-Holstein, de unde ar fi trebuit să se îndrepte spre vest, spre Wilhelmshaven. Manevra fusese concepută ca un atac „pe ușa din dos”, de pe direcția est. Planul a fost un succes parțial, bombardierele ajungând în apropierea țintelor
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
55°N 05°E, bombardierele s-au îndreptat spre Schleswig-Holstein, de unde ar fi trebuit să se îndrepte spre vest, spre Wilhelmshaven. Manevra fusese concepută ca un atac „pe ușa din dos”, de pe direcția est. Planul a fost un succes parțial, bombardierele ajungând în apropierea țintelor fără să fie interceptate, dar manevrele ocolitoare le oferise germanilor averizării timpurii (aproximativ o oră), instalațiile radar de coastă indenitificând bombardierele când se aflau la 30 km de țărm. În timpul deplasării lor de-a lungul coastei
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
un atac „pe ușa din dos”, de pe direcția est. Planul a fost un succes parțial, bombardierele ajungând în apropierea țintelor fără să fie interceptate, dar manevrele ocolitoare le oferise germanilor averizării timpurii (aproximativ o oră), instalațiile radar de coastă indenitificând bombardierele când se aflau la 30 km de țărm. În timpul deplasării lor de-a lungul coastei, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din port și de pe vasele militare. Odată ajunși în zona desemnată pentru atac, bombardierele au fost supuse tirului
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
ajungând în apropierea țintelor fără să fie interceptate, dar manevrele ocolitoare le oferise germanilor averizării timpurii (aproximativ o oră), instalațiile radar de coastă indenitificând bombardierele când se aflau la 30 km de țărm. În timpul deplasării lor de-a lungul coastei, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din port și de pe vasele militare. Odată ajunși în zona desemnată pentru atac, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din Bremerhaven și Wilhelmshaven. Bombardierele au răspuns cu rafale de mitraliere. Proiectilele germane au
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
radar de coastă indenitificând bombardierele când se aflau la 30 km de țărm. În timpul deplasării lor de-a lungul coastei, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din port și de pe vasele militare. Odată ajunși în zona desemnată pentru atac, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din Bremerhaven și Wilhelmshaven. Bombardierele au răspuns cu rafale de mitraliere. Proiectilele germane au explodat la înălțimea corectă, dar în spatele bombardierelor, neprovocându-le astfel pierderi. Când bombardierele au survolat portul Wilhelmshaven, "Gneisenau" și "Scharnhorst
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
de țărm. În timpul deplasării lor de-a lungul coastei, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din port și de pe vasele militare. Odată ajunși în zona desemnată pentru atac, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din Bremerhaven și Wilhelmshaven. Bombardierele au răspuns cu rafale de mitraliere. Proiectilele germane au explodat la înălțimea corectă, dar în spatele bombardierelor, neprovocându-le astfel pierderi. Când bombardierele au survolat portul Wilhelmshaven, "Gneisenau" și "Scharnhorst", două dintre țintele britanicilor, erau ancorate prea aproape de țărm, iar Kellett
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
din port și de pe vasele militare. Odată ajunși în zona desemnată pentru atac, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din Bremerhaven și Wilhelmshaven. Bombardierele au răspuns cu rafale de mitraliere. Proiectilele germane au explodat la înălțimea corectă, dar în spatele bombardierelor, neprovocându-le astfel pierderi. Când bombardierele au survolat portul Wilhelmshaven, "Gneisenau" și "Scharnhorst", două dintre țintele britanicilor, erau ancorate prea aproape de țărm, iar Kellett a hotărât să nu le atace pentru ca să nu provoace victime în rândul populației civile. Kellett avea
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
Odată ajunși în zona desemnată pentru atac, bombardierele au fost supuse tirului artileriei antiaeriene din Bremerhaven și Wilhelmshaven. Bombardierele au răspuns cu rafale de mitraliere. Proiectilele germane au explodat la înălțimea corectă, dar în spatele bombardierelor, neprovocându-le astfel pierderi. Când bombardierele au survolat portul Wilhelmshaven, "Gneisenau" și "Scharnhorst", două dintre țintele britanicilor, erau ancorate prea aproape de țărm, iar Kellett a hotărât să nu le atace pentru ca să nu provoace victime în rândul populației civile. Kellett avea ordine să atace de la altidutinea minimă
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
Maiorul Harry von Bülow-Bothkamp—ccomandantul II./JG 77—avea să declare că sistemee de radare navale Freya au fost cele care au dat alarma, nu cele de alertare timpurie ale "Luftwaffe". Acesta a fost cel mai probabil motivul pentru care bombardierele s-au apropiat de uscat fără să fie interceptate. Primele lupte aeriene au început la aproximativ o oră după ce radarele Freya ale "Luftwaffe" au transmis primele informații. Comandantul "Jagdfliegerführer", Carl-August Schumacher, respingea ideea unui bombardament britanic împotriva vaselor germane în
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
au început la aproximativ o oră după ce radarele Freya ale "Luftwaffe" au transmis primele informații. Comandantul "Jagdfliegerführer", Carl-August Schumacher, respingea ideea unui bombardament britanic împotriva vaselor germane în condiții de cer limpede. Chiar în timp de comandantul grupului britanic de bombardiere Kellett decola, locotenentul Hermann Diehl demonstra performanțele radarului Freya unui ofițer de marină la locația bateria LN-Vers de pe insula Wangerooge. În timpul demonstrației, el a modificat direcția antenei spre nord, spre golful Helgoland. Imediat a recepționat ecoul bombardierelor britanice. el a
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
grupului britanic de bombardiere Kellett decola, locotenentul Hermann Diehl demonstra performanțele radarului Freya unui ofițer de marină la locația bateria LN-Vers de pe insula Wangerooge. În timpul demonstrației, el a modificat direcția antenei spre nord, spre golful Helgoland. Imediat a recepționat ecoul bombardierelor britanice. el a telefonat la cartierul general al escadrilei lui Schumacher de la Jever. Cum radarele marinei nu sesizaseră bombardierele, lui Hermann Diehl i s-a spus că trebuie să fie o eroare, cu atât mai mult cu cât este ridicol
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
bateria LN-Vers de pe insula Wangerooge. În timpul demonstrației, el a modificat direcția antenei spre nord, spre golful Helgoland. Imediat a recepționat ecoul bombardierelor britanice. el a telefonat la cartierul general al escadrilei lui Schumacher de la Jever. Cum radarele marinei nu sesizaseră bombardierele, lui Hermann Diehl i s-a spus că trebuie să fie o eroare, cu atât mai mult cu cât este ridicol să gândești măcar că britanicii ar ataca în asemenea condiții. Diehl s-a adresat mai apoi comandantului II./"Jagdgeschwader" 77
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
britanicii ar ataca în asemenea condiții. Diehl s-a adresat mai apoi comandantului II./"Jagdgeschwader" 77 (JG 77) Hilmer von Bülow-Bothkamp. Nici acesta nu a luat în serios avertismentul. Peste aproximativ 20 de minute, radarele navale Freyas au identificat prezența bombardierelor britanice. Nici măcar acum avioanele de vânătoare nu au primit ordinul de decolare. Deși radarele germane erau la fel de performante ca cele britanice, problema cea mai mare era a comunicațiilor greoaie. În vreme de radarele britanice lucrau în strânsă cooperare cu un
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
în strânsă cooperare cu un sisteme de control al spațiului aerian prin intermediul aviației de vânătoare, "Luftwaffe" și "Kriegsmarine" comunicau greoi, iar domeniile lor responsabilitate se suprapuneau, crând numeroase confuzii. La aceasta se adăuga credința că RAF nu și-ar expune bombardierele pericolului atacului avioanelor de vânătoare în condiții meteo care le-ar fi favorizat pe cele din urmă. Avionaele de vânătoare au primit ordinele de decolare doar când observatorii tereștri au confirmat că informațiile operatorilor radar sunt reale. Observatorii tereștri au
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
condiții meteo care le-ar fi favorizat pe cele din urmă. Avionaele de vânătoare au primit ordinele de decolare doar când observatorii tereștri au confirmat că informațiile operatorilor radar sunt reale. Observatorii tereștri au descris o formațiune de 44 de bombardiere, de couă ori mai mare decât era în realitate. La 13:10, fromația RAF a zburat peste câmpiile mlăștinioase de la vest de Cuxhaven și Wesermünde și a intrat în raza de acțiune a bateriilor artileriei antiaeriene 214, 244 și 264
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
Piloții germani au putut să remarce momentul în care avioanele de vânătoare germane decolau de pe o pistă camuflată. Mai înainte de începerea misiunii, comandantul JG1 a ținut o scurtă ședință de informare în timpul căreia își sfătuise piloții din subordine să atace bombardierele în unghi drept din lateral, prin unghiul mort al mitraliorilor de pe bombardierele Wellington. Un atac din spate, (așa cum se proceda în cazul luptelor împotriva avioanelor de vânătoare), era periculos, mitraliorii bombardierelor putând să declanșeze un foc încrucișat, sprijinindu-se reciproc
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
germane decolau de pe o pistă camuflată. Mai înainte de începerea misiunii, comandantul JG1 a ținut o scurtă ședință de informare în timpul căreia își sfătuise piloții din subordine să atace bombardierele în unghi drept din lateral, prin unghiul mort al mitraliorilor de pe bombardierele Wellington. Un atac din spate, (așa cum se proceda în cazul luptelor împotriva avioanelor de vânătoare), era periculos, mitraliorii bombardierelor putând să declanșeze un foc încrucișat, sprijinindu-se reciproc pentru respingerea inamicilor. În plus, un atac din lateral ar fi exploatat
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
în timpul căreia își sfătuise piloții din subordine să atace bombardierele în unghi drept din lateral, prin unghiul mort al mitraliorilor de pe bombardierele Wellington. Un atac din spate, (așa cum se proceda în cazul luptelor împotriva avioanelor de vânătoare), era periculos, mitraliorii bombardierelor putând să declanșeze un foc încrucișat, sprijinindu-se reciproc pentru respingerea inamicilor. În plus, un atac din lateral ar fi exploatat una dintre punctele slabe ale acelor tipuri de bombardiere și anume lipsa sistemelor de închidere automată a rezervoarelor. Aceasta
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
în cazul luptelor împotriva avioanelor de vânătoare), era periculos, mitraliorii bombardierelor putând să declanșeze un foc încrucișat, sprijinindu-se reciproc pentru respingerea inamicilor. În plus, un atac din lateral ar fi exploatat una dintre punctele slabe ale acelor tipuri de bombardiere și anume lipsa sistemelor de închidere automată a rezervoarelor. Aceasta însemna că, dacă germanii ar fi țintit aripile bombardierelor (unde se aflau rezervoarele), acestea puteau fi ușor incendiate. Cum încă nu fuseseră încă atacați de "Luftwaffe", secțiunea comandantului Harris al
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
reciproc pentru respingerea inamicilor. În plus, un atac din lateral ar fi exploatat una dintre punctele slabe ale acelor tipuri de bombardiere și anume lipsa sistemelor de închidere automată a rezervoarelor. Aceasta însemna că, dacă germanii ar fi țintit aripile bombardierelor (unde se aflau rezervoarele), acestea puteau fi ușor incendiate. Cum încă nu fuseseră încă atacați de "Luftwaffe", secțiunea comandantului Harris al Escadrilei 149 a fost singura care a reușit să lanseze bombele împotriva vaselor din portul Wilhelmshaven. Au fost lansate
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
comandantului Harris al Escadrilei 149 a fost singura care a reușit să lanseze bombele împotriva vaselor din portul Wilhelmshaven. Au fost lansate șase bombe de 500 de livre (225 kg). Nu se știe dacă bombele au atins vreo țintă. După ce bombardierele ieșiseră din barajul antiaerian, formațiile erau dezorganizate. Formațiile lui Kellett și Harris erau în bună ordine, dar avionul comandantului Guthrie era mult în fața restului Escadrilei 9, iar Escadrila 37 din spatele formației făcea eforturi să se apropie de avioanele din față
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
dar aparatele de sub comanda nu au mai menținut formația organizată. "Oberleutnant" Johannes Steinhoff, pilotând un avion Bf 109D din cadrul 10.("Nacht")./JG 26, escortat de doi camarazi din II./JG 77, au atacat la 13:30 atacat un grup de bombardiere britance imdediat după încetarea barajului de artilerie. Steinhoff a raportat doborârea a două bombardiere, iar camarazii lui doborârea a încă cinci. Cel care a doborât primul bombardier era "Unteroffizier"ul Heolmayr.. La 13:40, o formație de două avioane Bf
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
un avion Bf 109D din cadrul 10.("Nacht")./JG 26, escortat de doi camarazi din II./JG 77, au atacat la 13:30 atacat un grup de bombardiere britance imdediat după încetarea barajului de artilerie. Steinhoff a raportat doborârea a două bombardiere, iar camarazii lui doborârea a încă cinci. Cel care a doborât primul bombardier era "Unteroffizier"ul Heolmayr.. La 13:40, o formație de două avioane Bf 110 din cadrul ZG 26 condusă de "Hauptmann" Wolfgang Falck, a revendicat doborârea a patru
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
din II./JG 77, au atacat la 13:30 atacat un grup de bombardiere britance imdediat după încetarea barajului de artilerie. Steinhoff a raportat doborârea a două bombardiere, iar camarazii lui doborârea a încă cinci. Cel care a doborât primul bombardier era "Unteroffizier"ul Heolmayr.. La 13:40, o formație de două avioane Bf 110 din cadrul ZG 26 condusă de "Hauptmann" Wolfgang Falck, a revendicat doborârea a patru bombardiere. Aparatul lui Falck a fost avariat grav, el fiind nevoit să se
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]