592 matches
-
avea în exterior o prispă pe care eu, aveam vreo nouă ani atunci, stăteam la soare într-o cămeșoaie mare și lungă. În spatele casei era un teren cam de vreun hectar, pe care tata îl cultiva cu de toate: porumb, bostani albi comestibili, castraveți, pepeni verzi și galbeni, roșii, vinete, ardei grași și iuți, fasole, cartofi și altele. Îmi amintesc de roșiile acelea mari, numite „inimă de bou”, cam două la kilogram. N-o duceam greu, dar tata muncea în grădină
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe bunicul din grădină la masă. Mogâldeața venea abia mergând pe cărarea din mijlocul grădinii și striga la tata, care prășea niște varză: - Teateaie, ai a maci! (Tatae, hai la masă!) Tata se făcea c-o caută printre bălăriile de bostani: - Măi să fie, parcă am auzit un țârâit de greieraș, spunea el și punea mâna streașină la frunte, prefăcându-se că n-o vede și o caută. Când se hotăra s-o vadă, își dădea pe spate pălăria de pai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
acolo, prima dată în viața noastră, am băut din licoarea lui Bachus. Aveam atunci cred, paisprezece ani. Puneam în gură pentru prima dată altceva decât apă. Din sticla aceea ne-am făcut toți trei criță. Am căzut printre bălăriile de bostani și harbuji. Regina nopții care îmbălsăma atmosfera cu parfumul ei ne-a ajutat să trecem în lumea visurilor. Nu mai știam nimic, dormeam pur și simplu. Corpul delict, sticla din care băusem nu a mai fost găsită, căci Victor o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ca bolnavul să se tăvălească prin asemenea scăișuri ca să scape de holeră. În Buzău se credea că, la întîmplare de holeră, trebuie băută zeama rezultată din pisarea rădăcinii plantei. De folos erau și spinii de holeră fierți cu cârcei de bostan. În Bucovina, pe timp de molimă, femeile smulgeau buruiana cu rădăcină cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-o fiertură de viță de mure, bostan, castraveți, împreună cu buruiana holerii. Românii bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din jurnale - ca un quodlibet - și o numeam galerie de tablouri, pentru vederea cărui trebuia să se plătească entree. Teatru l-am jucat o dată în odaia din pod, în care ședeam cu Arm[e]anul, a doua în grădină, [... ] Grospapa - bostanul găurit cu lumânare -. Scuturatul ferestei. Curiozitatea lui Dzierzek, care iese noaptea cu ciubucul, ca să vadă ce-i, - un ucenic sare dintr-un măr, Dzierzek după el, sare gardul și-ncape-n gura unor câni. Domnișoara cea bătrână de sus. Sentimentalismul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
1 litru pe zi. Banane: bananele coapte nepreparate sunt foarte bogate în potasiu, triptofan și alte elemente nutritive care refac sistemul nervos și ajută, astfel, la eliminarea impotenței: de asemenea, conțin enzime care ajută la producerea hormonilor sexuali. Semințe de bostan: cel mai nutritiv aliment pentru glanda masculină prostată, a cărei disfuncție este o cauză frecventă a impotenței; 55-85 g semințe crude pe zi. Stridii: stridiile crude sunt bogate în zinc, care este vital pentru sănătatea prostatei și pentru funcțiile sexuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
colorate. Iazul aparținea C.A.P. Coroiești și era folosit pentru a iriga o imensă gradină de zarzavat. Apropiindu-ne am început să vedem ardei și gogoșari mari și grași, țelină și morcov și, nu în ultimul rând, varză mare cât bostanul. Mai spre vale se află circa un hectar de harbuji și pepeni galbeni ce răspândeau un miros plăcut. Ne-am apropiat de colțul iazului unde se afla o colibă destul de mare. In fața ei un bătrân de circa șaptezeci de
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
echivalat cu acela de obiect aureolat. Dar aici imaginea nu mai este una subiectivă ci obiectivă. Imaginea este icoană, lucru transfigurat prin cultura umană, de zestrea spirituală a lumii la care consimț im. Spre dimineață - luna călăuzește un șir de bostani În zori, cînd ziua se-ngînă cu noaptea și lumina cu umbra, cînd realitatea mai este Încă un vis neterminat... Înțelegem că luna e foarte jos, la orizont, un bostan mai mare, În șir cu bostanii din cîmp pe care Îi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
la care consimț im. Spre dimineață - luna călăuzește un șir de bostani În zori, cînd ziua se-ngînă cu noaptea și lumina cu umbra, cînd realitatea mai este Încă un vis neterminat... Înțelegem că luna e foarte jos, la orizont, un bostan mai mare, În șir cu bostanii din cîmp pe care Îi călăuzește cu autoritate. Ziua Începe cu o procesiune a bostanilor, oare ce ritualuri atît de matinale Îndeplinesc? Ce mistere, necunoscute nouă, celebrează lumea vegetală? Imaginalul “Imaginalul desemnează o lume
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
luna călăuzește un șir de bostani În zori, cînd ziua se-ngînă cu noaptea și lumina cu umbra, cînd realitatea mai este Încă un vis neterminat... Înțelegem că luna e foarte jos, la orizont, un bostan mai mare, În șir cu bostanii din cîmp pe care Îi călăuzește cu autoritate. Ziua Începe cu o procesiune a bostanilor, oare ce ritualuri atît de matinale Îndeplinesc? Ce mistere, necunoscute nouă, celebrează lumea vegetală? Imaginalul “Imaginalul desemnează o lume care subzistă și se exprimă ca
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu umbra, cînd realitatea mai este Încă un vis neterminat... Înțelegem că luna e foarte jos, la orizont, un bostan mai mare, În șir cu bostanii din cîmp pe care Îi călăuzește cu autoritate. Ziua Începe cu o procesiune a bostanilor, oare ce ritualuri atît de matinale Îndeplinesc? Ce mistere, necunoscute nouă, celebrează lumea vegetală? Imaginalul “Imaginalul desemnează o lume care subzistă și se exprimă ca imagine. De aceea, el nu poate fi perceput, nu „apare”, decît În măsura În care cineva, o prezenț
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
aceea, cuvintele luate din turcă și greacă ocupă un loc de seamă în terminologia acestui domeniu. Termenii de origine turcească sunt numeroși; aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
adică toate alimentele care însoțeau pâinea țăranului francez (grecii Antichității aveau și ei un cuvânt cu acest înțeles, opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu s-a menținut decât în România, restul continentului mâncând mai ales ștevie crudă, în salate, ori fiartă. „Cea mai năstrușnică și mai neașteptată mâncare românească cu care m-am întâlnit vreodată“ se numește, afirmă Radu Anton Roman, „flori de bostan umplute“. Să fie oare un alt unicat românesc, născut tot din sărăcia țăranului român, nevoit să nu arunce nimic din ceea ce a cultivat? Din nefericire pentru noi, nu... La fel de săraci erau și țăranii italieni, spre exemplu cei din Liguria (regiune
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din sărăcia țăranului român, nevoit să nu arunce nimic din ceea ce a cultivat? Din nefericire pentru noi, nu... La fel de săraci erau și țăranii italieni, spre exemplu cei din Liguria (regiune din nord vestul „Cizmei“), care umpleau și ei flori de bostan. Găteala aceasta s-a păstrat până în zilele noastre. Până și un modernist cosmopolit în ale bucătăriei britanice, precum Jamie Oliver, a pregătit, în fața camerei de luat vederi, flori de bostan umplute... Tradiții culinare caracterizate prin izolare geografică și culturală („Insula
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din nord vestul „Cizmei“), care umpleau și ei flori de bostan. Găteala aceasta s-a păstrat până în zilele noastre. Până și un modernist cosmopolit în ale bucătăriei britanice, precum Jamie Oliver, a pregătit, în fața camerei de luat vederi, flori de bostan umplute... Tradiții culinare caracterizate prin izolare geografică și culturală („Insula Delta“, cum o numește Radu Anton Roman) ne mai oferă câteva unicate gastronomice, precum ciorba din mațe de morun, „proboi“-ul (turta cu icre negre) și „storceagul“. În privința primei rețete
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mațe hăcuite“!). Carnea folosită este în genere aleasă din părțile mai grase, mai zgârcioase; cum bine zice Radu Anton Roman, „românii pun la tocană ce nu merge la friptură“). Același autor insistă asupra unicității uneia dintre tocanele noastre: tocana la bostan. Din nou suntem nevoiți să aruncăm o privire pe la vecini și să constatăm, cu regret pentru sentimentele noastre patriotice, că bostanul umplut este o constantă a bucătăriei orientale. Printre cele mai cunoscute rețete se numără una turcească, în care umplutura
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pun la tocană ce nu merge la friptură“). Același autor insistă asupra unicității uneia dintre tocanele noastre: tocana la bostan. Din nou suntem nevoiți să aruncăm o privire pe la vecini și să constatăm, cu regret pentru sentimentele noastre patriotice, că bostanul umplut este o constantă a bucătăriei orientale. Printre cele mai cunoscute rețete se numără una turcească, în care umplutura este tipic levantină (carne de miel, orez, stafide), cel puțin una italienească (cu trei feluri de brânză topindu se, la cuptor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de bucătărie „de frontieră“. Plasată ca o marcă (în sensul istoriografic al cuvântului) gastronomică între Levant și Europa Centrală și cea Răsăriteană, cratița românească a selectat după bunu-i plac dintre ofertele celor trei lumi culinare învecinate. În cazul tocanei la bostan, ideea a fost preluată de la turci (evrei sau greci...), dar, în loc să respecte umplutura standard-levantină, românul a „montat“ înlăuntrul fructului o mâncare ungurească, una mai pe gustul său, adică bazată pe porc (nu i miel ca porcul!): tocana. Altfel spus, românul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
frontalier al gastronomiei românești reprezintă un atu de care ar trebui să profităm cât mai mult. Cum? Vom insista asupra acestui aspect în paginile următoare; momentan ar fi suficient să spunem că ceea ce au făcut românii în cazul tocanei la bostan se poate numi bucătărie fusion naturală, adică una ivită lent, prin influențe mult-pritocite și coaceri îndelungi, nu una născută doar din spirit ludic-gastronomic, precum se petrec lucrurile în cazul curentului fusion practicat în zilele noastre. Am ajuns la musacale... Alt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
jar. Placenta trebuie să se coacă încet și să fie pătrunsă uniform. Se descoperă de două, trei ori, pentru a se verifica. Când e gata, se scoate din vatră și se stropește cu miere diluată în must. MEESANA (Flori de bostan umplute) - Italia Florilor de bostan li se scoate pistilul. Se fierb cartofii, se zdrobesc cu furculița și se pun într-un castron. Se adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu această compoziție se umplu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
coacă încet și să fie pătrunsă uniform. Se descoperă de două, trei ori, pentru a se verifica. Când e gata, se scoate din vatră și se stropește cu miere diluată în must. MEESANA (Flori de bostan umplute) - Italia Florilor de bostan li se scoate pistilul. Se fierb cartofii, se zdrobesc cu furculița și se pun într-un castron. Se adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu această compoziție se umplu florile de bostan, care se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Florilor de bostan li se scoate pistilul. Se fierb cartofii, se zdrobesc cu furculița și se pun într-un castron. Se adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu această compoziție se umplu florile de bostan, care se așază apoi într-un vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la foc mic spre potrivit. 16 flori de bostan 2 ouă bătute
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
umplu florile de bostan, care se așază apoi într-un vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la foc mic spre potrivit. 16 flori de bostan 2 ouă bătute 2 cartofi 1 felie de pâine înmuiată în lapte 1 cățel de usturoi tocat 2 linguri parmezan ras 3 linguri pătrunjel tocat 2 lingurițe măghiran ulei de măsline sare UHA (Supă rusească de pește, cu lămâie și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]