1,233 matches
-
semănate buchete albastre [...]. Deasupra, lucesc apele unduitoare ale unei oglinzi venețiene, într-o ramă de abanos încărcată de figuri în relief, venită din o veche reședință regală. Două jardiniere desfășurau luxul bolnav al serelor, flori palide și dumnezeiești, perle ale botanicii. În budoarul acesta rece, ordonat, curat de parcă ar fi fost de vânzare, n-ai fi găsit dezordinea aceea jucăușă și capricioasă care dovedește fericire. Totul era acolo în armonie cu clipa aceea, pentru că cele două femei plângeau. Totul părea că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tehnici de un tip bine definit și înscrierea într-un anumit tip de orizont teoretic. Câtă vreme eroarea nu poate surveni și nu se poate decide decât în interiorul unei practici definite, așa cum medicina nu este totalul adevărurilor despre boală, iar botanica nu poate fi definită ca sumă a tuturor adevărurilor privitoare la plante, după cum precizează Foucault, tot astfel nici estetica nu poate fi considerată ca fiind deținătoarea tuturor adevărurilor despre artă. Având o funcție restrictivă și constrângătoare, disciplina reprezintă un principiu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Hortensia Gingolea (Tenzica, între prieteni), învățătoare la bază, specializată în geografie și istorie, fosta noastră dirigintă, a mea și a fratelui meu - Grosu Petre-Ioan. doamna Ana Drelciuc - învățătoare, specializată în matematică, fizică și chimie. doamna Capră - limba română. dommul Cotoranu - botanică, zoologie, anatomie. doamna Ana Drelciuc - muzica. Disciplina „Lucru manual” - era un fel de cerc de activități, unde băieții învățau de la învățători să bată cuie, să folosească ferăstrăul etc., iar fetele învățau să coase, să cârpească, să țeasă, să croiască etc.
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Când intra undeva era ca o luminiță care îndulcea atmosfera din jur. Chiar și infidelul Jenel a iubit-o și a respectat-o, mulțumindu-i până în ultimul moment pentru credință, înțelegere, iubire, acceptare. Domnul profesor Cotoranu ne-a predat biologia: botanica (clasa a V-a), zoologia (clasa a VI-a), anatomia (clasa a VII-a). Avea un costum de haine bleu-petrol, cam ponosit. În buzunarul de la piept purta mereu un pieptene, pe care-l folosea destul de des în timpul orelor, pentru a
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
o mare varietate de subiecte, de fapt putem să ne referim la această carte ca la o enciclopedie pentru copii, fiind considerată prima carte cu imagini adresată celor mici. Ea cuprinde 150 capitole ce acoperă o paletă variatăde subiecte precum: botanica, zoologia, religia sau chiar despre oameni și activitățile lor, etc." (Olga Morar, Un deliciu literar: cartea și revista pentru copii) Teste de limba română Testul nr. 1 Se dă textul: ,,Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu denumirea întreagă, de către cei interesați. Opacitatea, echivocul lor se elimină adesea și mulțumită contextului lingvistic și extralingvistic: A este un simbol abreviat din arie (în matematică), dar și din amper (în fizică), din amiloplaste (în chimie), din androceu (în botanică), din aven (în geologie), din armată (în arta militară) etc. (vezi DAS, s.v.), semnificația sa exactă devenind transparentă doar în funcție de domeniul de specialitate de care aparține textul care îl conține. 41 Prin cuvinte simple înțelegem în această lucrare inclusiv derivatele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
permite abordarea operelor filosofice clasice în original și 2. apropierea de științele biologice. Acest ultim aspect va fi hotărâtor pentru evoluția sa ulterioară, dragostea pentru biologie fiindu-i inoculată de profesorul său de biologie, Dumitru Ananescu, care preda la liceu botanica, zoologia, anatomia și fiziologia omului de o manieră extrem de atractivă, îmbinând cunoștințele teoretice cu demonstrații practice ce-l vor fascina pe viitorul savant. De altfel, impresionat de sârguința elevului său, profesorul îi va dărui la sfârșitul liceului cursurile sale legate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
după 115. Polemica științifică de care aminteam mai sus, pentru Paulescu era o adevărată vocație. Sunt celebre în istoria științei românești cele patru articole de răspuns la insinuările a doi materialiști atei, elevi ai lui Haeckel; Nicolae Leon - profesor de botanică la Universitatea Alexandru I. Cuza Iași, și Dimitrie Voinov profesor de zoologie la Universitatea București, privind prelegerile paulesciene legate de materialism și generația spontanee. Argumentația riguros științifică, limitată strict la subiectul dezbătut, fără atac la persoană, afirmații jignitoare sau denigratoare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al XV-lea și al XVI-lea. Putem spune că tiparul a adus cele mai bune servicii în domeniul științelor descriptive, prin intermediul cărții ilustrate: culegeri ample de Vésale și de Charles Etienne pentru anatomie, de Brunfels și de Fuchs pentru botanică, de Gessner și de Belon pentru zoologie, de Agricola pentru mineralogie etc. Toate acestea au fost posibile prin acțiunea eficace a tipografilor și a editorilor, care nu s-au mulțumit să fie tehnicieni abili și buni comercianți, ci au știut
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dubioși"187, care ar prelua închisoarea în proprietate privată, sau unor "preoți penali", priviți acum cu dispreț de către toate celelalte cadre. Cum respinsă a fost și ideea trecerii în subordinea universităților, așa cum au trecut Grădina Botanică în administrarea Facultății de Botanică și unele stațiuni geologice, geografice și meteorologice în grija facultăților de profil. Controlul cadrelor didactice universitare care a existat în perioada interbelică este contestat acum pe motivul neprofesionismului lor (deși aceste cadre didactice au predat celor mai mulți dintre angajați). În țările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai tinerii lor colaboratori Ion Gugiuman, Ion Șandru, Constantin și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale (geologie, botanică, zoologie) în funcție de structura și denumirea facultății. Specificul geografiei ieșene pentru o lungă perioadă de timp, cu deosebire începând cu I. Simionescu, continuând cu M. David și urmașii săi la catedră până la reforma învățământului din toamna anului 1948, a fost profilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Științe Naturale, fiind singura din țară care punea accent pe studiul naturii cu geosferele sale (desigur, fără a ignora antroposfera), dar accentuând geomorfologia (singura nerevendicată de alte discipline) și abordând inclusiv climatologia și hidrologia sub forma lor geografizată. Doar biologia (botanica, zoologia), mult specializată, neputând fi acoperită de geografi, a fost predată de biologi, în formă pură la începuturi ... și adaptată mai apoi necesităților geografice (sub numele de biogeografie, sau fitogeografie și zoogeografie). Doar M.David să fi încercat, după modelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
au menținut însă până la reforma din 1948, când toate programele și manualele s-au uniformizat la scară națională sub numele de "manuale unice". Legat de acest profil naturalistic și de rigiditatea programului didactic, îmi amintesc de peripețiile unui examen la botanică din anul II de studenție. Cursul îl făcusem cu prof. Constantin Papp, iar lucrările practice cu șeful de lucrări Mihai Răvăruț. După teza din prima zi a urmat lucrarea practică de a doua zi dimineață (la ora 8) și oralul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
bine ... și iată de ce. Nevoit să rămân în internatul Școlii Normale (spre bucuria directorului Todicescu, că are sub supravegherea cui să rămână școala în proces de renovare pe perioada vacanței de vară), am putut să aprofundez materia pentru examenul restant, botanica, și să-mi pregătesc și examenul planificat pentru sesiunea de toamnă, zoologia. Sigur, în toamnă, a trebuit să dau din nou teză și să mă prezint ... de data asta punctual ... la botanică. La oralul din acea după-amiază ... rândul mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
am putut să aprofundez materia pentru examenul restant, botanica, și să-mi pregătesc și examenul planificat pentru sesiunea de toamnă, zoologia. Sigur, în toamnă, a trebuit să dau din nou teză și să mă prezint ... de data asta punctual ... la botanică. La oralul din acea după-amiază ... rândul mi-a venit mai târziu ... căci am fost precedat de câțiva studenți naturaliști ... amânați de la examenul din vară. Eu fiind geograf, am fost lăsat la urmă. Când am fost anunțat să intru în sală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
între ei la fel cum îi deosebeau caracteristicile lor trupești. Cugetări pe probleme de acest fel erau frecvente în gândirea filosofilor, a moraliștilor, a medicilor, a pedagogilor, ca și în cea a oamenilor de rând. În vechea Grecie, Teophrast, părintele botanicii, discipolul lui Aristotel, a descris diverse modalități de împărțire a oamenilor între ei. Același interes s-a manifestat pregnant la scriitorii din secolele XVI-XVIII (la Montaigne, la La Bruyère, la Rochefoucauld). Din rațiuni metodologice, însă, lucrările acestora nu pot fi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
face să aibă, spre exemplu, un mare succes, în 1686, Entretiens sur la pluralité des mondes 4, a lui Fontenelle, lucrare de vulgarizare. Voltaire face cunoscute în Franța lucrările lui Newton, Diderot se pasionează de fiziologie și chimie, Rousseau de botanică. Succesul primelor experiențe în domeniul electricității, înmulțirea cabinetelor de fizică, progresul învățămîntului științific în colegii, extraordinarul entuziasm care însoțește începuturile aerostaticii în 1783 sînt tot atîtea mărturii ale acestei admirații pentru științe. Progresele tehnice. Dar, dacă Franța joacă astfel un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exacte: matematica și informatica (numai dezvoltări de software); științele fizice (astronomia și științele spațiale, fizica); științele chimice; științele pământului și științele Înrudite cu mediul Înconjurător (geologia, geofizica, mineralogia, geografia fizică, meteorologia și alte științe atmosferice, oceanografia, vulcanologia); științele biologice (biologia, botanica, bacteriologia, microbiologia, zoologia, entomologia, biochimia, biofizica, genetica); științe inginerești și tehnologice: construcțiile civile (tehnici arhitecturale, studii tehnice și științifice, construcții, studii de infrastructură urbană și alte discipline Înrudite); domeniul electric și electronic (specializări În electricitate și electronică, sisteme de comunicații
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
exacte: matematica și informatica (numai dezvoltări de software); științele fizice (astronomia și științele spațiale, fizica); științele chimice; științele pământului și științele Înrudite cu mediul Înconjurător (geologia, geofizica, mineralogia, geografia fizică, meteorologia și alte științe atmosferice, oceanografia, vulcanologia); științele biologice (biologia, botanica, bacteriologia, microbiologia, zoologia, entomologia, biochimia, biofizica, genetica); științe inginerești și tehnologice: construcțiile civile (tehnici arhitecturale, studii tehnice și științifice, construcții, studii de infrastructură urbană și alte discipline Înrudite); domeniul electric și electronic (specializări În electricitate și electronică, sisteme de comunicații
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Eymieu a scris o foarte interesantă carte despre Contribuția credincioșilor la progresele științei clin veacul XIX. E o demonstrație documentară din care vedem că marii inițiatori în matematică, în astronomie, în fizică, în chimic, în geologie, mineralogie și paleontologie, în botanică, zoologie, anatomie, fiziologie și medicină, adică în toate științele exacte, sunt, după propriile lor mărturisiri, oameni credincioși(Antonin Eymieu: La part des croyants dans Ies progres de la science au X/X-e siecle, 2 volume. ). E bine să accentuăm că lumina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Alexinschi a fost membru în mai multe societăți științifice, între care: Societatea română de științe, Societatea de geografie, Societatea naturaliștilor din România, Societatea de științe naturale și geografie din R.S. România, Societatea de entomologie din R.P. Polonă (1936), Societatea de botanică și zoologie din Viena. A activat și în subcomisia pentru Ocrotirea naturii din Moldova. Entomologul și profesorul Alexei Alexinschi a încetat din viață la 29 aprilie 1966, în Iași. ALISTAR, ELENA (1875-1955) MEDIC Este una dintre personalitățile cele mai proeminente
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
materialului didactic (preparate proaspete, disecții), a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la care sunt expuși elevii și profesorul, - facilitarea abordării transdisciplinare între citologie, histologie, genetică, anatomie și fiziologie vegetală și animală comparată, anatomie și fiziologie umană, ecologie, botanică, zoologie, sistematică etc. - stimularea creativității cadrelor didactice, dinamizarea competiției, eficientizarea lucrului în echipă. Limite ale utilizării TIC pentru cadrele didactice: - cost ridicat al echipamentelor informatizate, - reculul unor profesori față de tehnica modernă, care preferă resurse procedurale și materiale „clasice”, - pierderea abilităților
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
legi generale; filologia clasică este mai mult o artă, trăgând precepte din studiul fenomenelor izolate" (Hașdeu, 1881/1984, p. 27; cf. și Hașdeu, 1879/1984, pp. 9-10). Mai departe, el chiar compară filologia clasică cu horticultura și filologia comparativa cu botanica. Într-adevăr, din felul în care discută Hașdeu, rezultă că filologia clasică este un fel de hermeneutica, o "artă" ce studiază fenomene reduse ca număr (adică textele scriitorilor clasici) și care implică o anumita artificialitate, în timp ce filologia clasică este cu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
locul, întrucâtva, și în primele două discipline deosebite de Hașdeu (de vreme ce el nu plecase de la aceleași criterii că și Coșeriu). În orice caz, Hașdeu imaginase, pesemne, ansamblul științelor filologice asemeni unei structuri arborescente, cu multe ramificații (după cum Schleicher, specialist în botanica înainte de a deveni lingvist, reprezentase înrudirea limbilor sub forma unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A. Schleicher și a altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea credință ("cum că linguistica în parte, separată de restul filologiei, ar fi o știință naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară") "nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință naturală, măcar că întrebuințează o metodă biologică, după cum ea nu este o știință matematică, desi recurge adesea la formule algebrice, cu plus, cu ecuațiunea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]