5,404 matches
-
făceam scandal. Și ea tot de tipul linge praful era, ea mai și muta mobilă odată pe săptămână și în 4-6 săptămâni era că la început. Și eu, si băiatul, la început am ajutat-o, apoi am lăsat-o în boii ei. EA: Era față bună, se vede că o mai iubești. EL: Ia nu te mai bagă în sufletul meu. Discutăm politică, viața mea de familie e confidențială, privată. EA: Adică e meritul tău. Așa e, nu se spală rufele
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să poftească la masă drumeții pe care îi întâlnesc”. Poetul Vasile Alecsandri amintește în versurile sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece care mocănești,/Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în cei 830 de ani de atestare documentara perioade
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Alexe atrage etichetele cum magnetul pilitura. în funcție de adorația sau de resentimentele ștampilatorului, pe forumuri sau în alte medii, el a fost făcut dobitoc, genial, pervers, erudit, dement, sublim, netreb nic, potlogar, maestru, nerușinat, criminal, teribil, senzațional, apostat, mizerabilist, acrobat, superb, bou Îîn contragere: superbou), dezabuzat, epopeic, handica pat, miraculos, cretin, reconfortant, bestie, înger și așa mai departe. O singură reacție lipsește: indiferența. Și e logic să fie așa. Dacă parcurgi fie și o pagină din ce scrie Dan Alexe, ești obligat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
apere Suceava de turcii care veneau prin acele locuri cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat și un an darnic cu cel care lucra ogorul. Pe acele meleaguri sucevene
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
eroilor din Primul Război Mondial. La vremea inaugurării era cel mai înalt monument din lume, construit la cea mai mare altitudine 2291 metri. A fost o construcție faraonică, ce a necesitat un efort uriaș, materialele fiind transportate cu care cu boi. Cum venea înserarea și Ajunul, Crucea era iluminată de cele 500 de becuri, spectacolul fiind, prin pânza ninsorii, feeric. Sania îi aștepta și Petre o sună pe Ana pentru a vedea care mai e situația cu restul familiei și musafirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
avea la venit 37691 de lei și 67 de bani, iar la cheltuieli 37552 de lei și 38 de bani, iar al drumurilor - 5000 de lei venit și 3805 lei cheltuieli. În comună erau totodată 193 de cai, 838 de boi, 784 de vaci, 4394 de oi, 70 de capre, 1038 de porci. Suprafața comunei era de 7398 fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din grâu ornate cu chipul Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul era altădată așezat în car tras de boi. Când este scos din casă, sicriul este așezat în ogradă, iar peste sicriu se dă de pomană un oghial (plapumă) și o pernă pentru a avea căldură și pe lumea cealaltă. În nopțile ce preced înmormântarea se face privegherea. Bocetele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
obiceiurile de Anul Nou, care încep în ziua de Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m-a bucurat. De pildă, O, ce zile frumoase!... cu o artistă extraordinară ca Aurora Leonte, într-un decor a la japonaise făcut de Helmut Sturmer, de o delicatețe ce intra în armonie cu jocul minimalist al actriței. Apoi, Poiana boilor, un studiu cehovenian al regizorului Horațiu Mălăele, un exercițiu de fantezie și precizie a rostirii, a gîndului, a gestului actorului ce se simte în lumea lui Cehov ca peștele în apă, mici bijuterii ale actorilor Delia Seceleanu și Dragoș Huluba
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
brațe-ți cad,/ Ca niște biete curci plouate.../ Deși - prin munți, în fiecare vară,/ La fel, turiștii urcă/ Iar fetele... coboară.../ Șoseaua urcă spre Voineasa/ Și Lotrul curge spre Brezoi.../ Iar mirele/ Și cu mireasa/ Din carul nou cu patru boi -/ Un dar de ziua nunții lor -/ Zîmbesc șireți/ Și fericiți,/ Că grație turiștilor/ Au fost uniți/ în vecii... vecilor!...".Casele memoriale de la bloc în timp ce masa poetului e o ipostază a spațiului public, biroul sobru al prozatorului își apără intimitatea, șoapta
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cînte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: - Adunarea se cîntă, boule! Sergenții și locotenenții lui Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenent de rezervă, învățătorul Toderici își mînă trupa de "premilitari" la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii, vesel sînt și eu
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
e în scădere. Și atunci de ce încearcă să și le agraveze făcînd pe față jocul PSD și al PC? Ca președinte al PNL, Tăriceanu și-a băgat partidul într-o fundătură din care nu-l mai poate extrage decît cu boii, așa că motociclistul speră că ar putea s-o ia pe arătură cu partid cu tot, ca să ajungă din nou pe drumul principal. La rîndul său, premierul n-a strălucit în nici un fel în ochii opiniei publice, încît nu i-a
Ţara premierului Frână by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9847_a_11172]
-
pentru orbi ? diferite m??tiri. Printre ?ani, se simte ca la ea acas? fiind primit?s?b?orete. Particip?la o slujb?de ?viere la Oneti. R?aș?cu maina ?potmolit? oamenii vin i o scot la drumul mare cu boii. Într?? casele cele mai modeste, ? place s?mearg?o vreme ? c?u? Că i ? timpul r?boiului, e o regin?popular? Dei se autocaracterizeaz? "Adev?ul este c?toat?viaa am jucat rolul unui b?bat", acum, Regina pare mai
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
Spicuiesc dup?notă lui Vasile Arimia de la finele volumului. Era un colonel canadian, cu o existen?aventuroas? fost marinar, boxer, c?ț?or de aur ? Klondike. La ?ceputul r?boiului era foarte bogat. S-a pus ? slujba eforturilor de r?boi ale aliailor, ajung?d la Londra, de acolo, ? Rusia, unde a fost decorat, i apoi, ? Rom?ia, unde a ajutat la eliberarea unor parlamentari i cet?eni rom?i, refugiai la Odesa i sechestrai de bolevici. Regele Ferdinand l-a
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
bunelor moravuri" sau cel puțin printr-unul al analizei, datorită "întîlnirilor" electronice, a telefoanelor erotice, a puzderiei de filme porno pe micul ecran, a pletorei de reviste "de profil" (Hustler, Pendhouse, Playboy, pînă la descendentele lor locale Erotica, Plai cu boi). Nu e, în atari circumstanțe, inoportun să mai vorbim despre pornografie? Nu reprezintă detabuizarea sexuală o mișcare irepresibilă care, în scurt, timp va înlătura toate obstacolele îndătinate? Cultivarea sexului a devenit o formă de comerț, un indice consumist, adică o
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
și otrava, argumentul fiind și cucuta, lichidându-și cu sânge rece adversarii, până când pieri și el, otrăvit... Cum arăta el? Neculce l-a văzut și l-a prins în această frază grea: Om mare la stat cu ochi ca de bou, harnic, darnic, milă mare făcč la streini, la slujitori. Cheltuič mult, să-ș facă nume, iar nu să strângă. Un generos în aparență, mânuind cu iscusință arma vremii, corupția. (A vremii, numai?...) Dincolo, Cantemir analfabetul. Un viveur sigur pe el. Intelectualii
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
Cu jumătate litru de apă plată? Să se dea jos dintr-un Logan? Chiar așa? în prima mea călătorie la Paris, din cele mai puțin de treizeci pe care le-am efectuat, mi-a rămas în minte scena când, pe Boul. Felix Faure, către Rue du Commerce, am văzut-o pe Sanda Stolojan cu un coșuleț pe braț, săltând voios către casă, iar în coșuleț, două felioare de șuncă, făcute sul, artistic, ce e drept, în țiplă și staniol. Nu m-
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
curcii: "râzi ca curca-n lemne!" (cafeneaua.com), "nu abera așa ca curca-n lemne" (fanclub.ro). Internetul - prin dialogurile din forumuri și prin culegerile actuale de limbaj popular-argotic - aduce la lumină și alte expresii similare: a se uita ca bou'n țeavă ("a nu înțelege, a fi depășit de situație", 123urban.ro), a se uita ca broasca la bordură ("după aproape o oră de uitat la mașină ca broasca la bordură, oftează", autoforumtv.ro), a se uita ca rața/ broasca
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
sud era nepopulat.Acest baron era patronul unei exploatări forestiere și pentru că avea mare nevoie de forța de muncă, acesta și-a trimis oamenii să recruteze muncitori cehi.Astfel că Țăranii cehi și-au încărcat lucrurile în care trase de boi și s-au stabilit într-un loc pe care l-au numit Elisabetfely. Ulterior aceștia s-au mutat în satul Sfânta Elena, care a luat ființă în anul 1825. Pojejena este o localitate din județul Caraș Severin ce oferă pasionaților
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
băiatul de la volan avea să o facă între Palatul regal și Telefoane, vă dați seama... Anume, că deși mergeau ca melcii coarne-n coarne, bară-n bară, abia mai târându-se, nimeni nu claxona, nimeni nu țipa, nu înjura, sau... boule, tâmpitule, așa și pă dincolo, ba pe măta și pe tactu', nu, nici pomeneală!, liniște și ordine de cazarmă în inspecție, priviri între șoferi aproape politicoase, cel mult... ceva cu guvernul, despre guvern, știți dvs., cu acord general!, aici solidaritate
Dură legea, dar lege! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9521_a_10846]
-
bunicului patern și a cunoștințelor acestuia, care, "educați militărește sub Franz Iosef (...), mai șprehuiau doicește; la nevoie sprachen sie Deutsch". Urmează Iașii, "Dulcele tîrg", și, în viziunea pițuliană, mai mult decît atît: "Asemenea tutulor, m-am dirijat spre viitor ca boul la baltă, de la Humor treceam în Iași, unde am vizitat pînă și Piața Unirii, iar de aici... unde să mă mai mut? Au nu iaște Dulcele Tîrg umbilicum mundi, Paris al Europei cisnistrene, minune la etajul Lumii a Patra?". Acum
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
poezie. Elegii pentru ființe mici, din 1931. O delicatețe gravă, în versuri cu tăietură de doină, arată acest Ionescu liric. Rugăciuni de grădină și stupină, ca de la gîză la Creator: "Doamne mic, ridică-mă,/ și fă-mă fericit/ ca pe boii cu coarne nevinovate/ ca pe cîinii cu ochii de îngeri." În lumea mică, marile drame, ca înmormîntarea ireală, cu tristeți de jucărie, a unei păpuși: "Biserica de mucava pentru pitici/ plînge în dangăte slabe și mici./ Sicriul de carton e
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]