518 matches
-
o adiere de bombeu, glezna încă satisfăcătoare, de iapă arăbească, a roșcatei, dîndu-i de priceput că pe abscisă ținea, întărit, un gând pentru ea. - Și că: "Orice astru nu e decât o încarnare de forțe... spuse doamna, ascunzîndu-și, cu grijă, brânciul de senzualitate ce i se dăduse. Orice încarnare de forțe nu e dirijată decât de anumite entități spirituale... Și că orice astfel de entitate spirituală... nu face decât să ne îmbunătățească nouă... indicii de dezvoltare intelectuală, ori de câte ori avem inspirația de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
demarează, sub denumirea pompoasă de laborator de reconstituire. Un singur șef direct, colonel Volgoride, care se pricepe să picure în relațiile sale cu Ulpiu o atmosferă de corectitudine cazonă, supraveghere discretă și ocrotire ușor amuzată. Într-adevăr, băiatul dă în brânci, progresează, și nu trudește deloc rău, din moment ce prin aceeași ușă prin care intră zilnic rupturi, documente betejite, arse, lipite sau molfăite de mucegai, ies a doua zi acte-pacienți cu înfățișări reîmprospătate, tefere și cu aerul acela docil ce le îngăduie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
am văzut, niciodată, în viață, altimetrul unui singur avion. Pinky nu credea. 217 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În România, dulcea populație se întorcea devreme în casele cenușii, crâșmele se închideau la nouă, Televiziunea la zece, ziarele scriau, pe brânci, numai despre chipul în care-și ducea vioiul Cârmaci, Națiunea în zbor, către Cele Mai Comuniste Meleaguri. Deasupra țării, imensă, sfârâia numai Plictiseala. Nu existau teatre adevărate, cinematografe adevărate, concerte adevărate, așa că era destulă nevoie chiar și de intruși. Dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sticle. Mulți dintre pacienți, necooperanți, dădeau colțul. Adăugau tulburărilor proceselor lor psihice cîte-o pneumonie și decedau. Un sfert din ăștia încăpățînații, care crăpau, fuseseră internați din pricina unor fapte comise afară, prin care nu dovediseră c-ar fi dat chiar în brânci, de entuziasm, față de politica Partidului de făurire a socialismului în patria noastră. Erau ghinioniștii despre 275 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În rufăria Ierbii Fiarelor răpăia muniția, precum grindina pe tabla casei și săreau înapoi cartușele goale, precum floricele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gaj tot niște provinciali strâmtorați, care nu apucaseră să-i plătească rațiile de varză călită. După cum arăta, baschetbalista produsese prejudicii importante în rezerva strategică de varză călită. Și o groază de ani, blestemata ei familie va trebui să trudească pe brânci, până ce madam Nicolici îi va da drumul să se care de-aici. Ceaiul era gustos. Ostateca îi adăugase scorțișoară. Risipa de scorțișoară avea să-i prelungească șederea aici cu cel puțin două săptămâni. Dacă ar fi avut pruni, madam Nicolici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și el, nu-i vorbă, totdeauna avea papion, duminica își punea hainele bune și se ținea pe urmele croitorului. Negustorul tot de la alții aflase, ba de la Spiridon, ba de la Ilie, că și ăsta era pișicher, i-ar fi dat inima brânci. Gogu avea alte metehne. La cârciuma nu prea venea, nu se înghesuia la băutură. Își vedea de lucrul lui toată săptămîna: croia, cosea, călca, adormea liniștit. Când sosea duminica, cu ce avea în buzunar, o lua pe Florica și se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ceaune și se numea că avuseseră carne la masă. Băgau în ei, nu se cunoștea. Dar până seara mai era timp. De la baltă treceau pe la bordeiul lui moș Leu, să-i vadă armăsarii. Falnici cai! Se piteau în dudău pe brânci și priveau. Animalele aveau o piele lucioasă, cu păr scurt și aspru, des și lins. Scuturau din pintenii de piele ai copitelor, alungind muștele cu coada. Aplecau apoi gâturile puternice și încordate, ascultau cu urechile ciulite și mușcau nepăsători smocurile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mult, cerul era mohorât... si în orient, departe, răsărea o auroră murdară și somnoroasă [care] abia roșea cerul cel vînăt-sur. Îmi scuturai corpul cel plin de frig... îmi ridicai căciula de pe ochi, trezii calul care se trântise și el pe brânci la pământ și închisese ochii lui cei mari și cuminți. El sări de jos, eu îl încălicai și începui a traversa înainte munții. Cu cât mergeam înainte, calul îndoia pașii săi, căci mersul îi părea și lui o binefacere, pentru că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dorința și efortultc " Atunci când nu Înțelegi că factorii cei mai importanți ai succesului nu sunt talentul sau metoda, ci dorința și efortul" „Tot ce am realizat până acum a fost cu ajutorul antrenorilor și al voinței mele de a munci pe brânci.” Sadaharu Oh, jucător japonez de baseball și lider absolut la homerun Cu câțiva ani În urmă, o legendă a tenisului, Jimmy Connors, a captat atenția a milioane de oameni din toată lumea cu jocul său electrizant de la U.S. Open. Preț de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
degetul. Bătrânul se legăna în balansoar, dând deoparte, când și când, ca pe o muscă, vârful ciorapului de lână pe care și-l îndesase pe cap și care îi tot cădea peste ochi. — Cum merge, unchiule ? întrebă Maca, dând un brânci balansoarului. — Strașnic, nepoate. Până și moartea îmi plânge de milă. Ți-ai fi imaginat vreodată moartea plângând ? Stătea cu ochii larg deschiși, de parcă cineva îl trăgea în sus de sprâncenele groase, țuguiate pe margini. Nu clipea, așa că pomenirea morții căpăta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o face ― cu glasul nesigur, grăbit, pentru că are acea rușine juvenilă în fața produsului propriu ― este un gest de pietate, este o scurtă rugăciune culturală pe care unul dintre noi o murmură și ceilalți o ascultă în tăcere. Care a fost brânciul ontologic pe care i l-a dat Aristotel lui Heidegger? Răspunsul e neașteptat de simplu și greu de sesizat în amploarea consecințelor sale: ideea că sensul originar al ființei nu trebuie căutat în orice ființare de pe lumea asta, ci precumpănitor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
femininul din decență), de pildă „paste cu suc de roșii”, fie imposibil de atins, precum Luceafărul. De exemplu, pentru „cubulețe fragede cu mure” trebuie să ai în cămară cantități însemnate din 15 ingrediente diferite și să muncești o oră pe brânci. La sfârșit obții fix 18 cubulețe, dar e puțin probabil că-ți mai arde să le mănânci. Dacă ar fi să mă refer la limbajul și stilul revistelor pentru doamne ar trebui să izbucnesc într-un torent de imprecații. Dar
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
guvernului. Deci, ideea este fără echivoc următoarea: nu amestecați în zeama asta președintele, că oricum el o face și n-are nevoie de ajutor. Ce e atât de greu să înțelegeți? Ce atâtea acuze pentru un om care muncește pe brânci, de dimineața până seara pentru a moderniza România asta, care se lasă al dracului de greu modernizată în stil pedelist? Dar cumva tot a dat-o fiartă, fiindcă doar el știe cum, cu Blaga, din două vorbe, marinarul și-a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Viena lor proprie. Românii, fără a avea nevoie de nutriționiști, ar scăpa de burtă și de orice kilogram în plus, punând vârtos pe ei mușchi. Votanții PDL, spre deosebire de ceilalți votanți, se vor simți mai sănătoși și mai relaxați, muncind pe brânci pe bani puțini în continuare, pentru a-și menține condiția fizică. De abia atunci PDL se va fi dovedit, în fine, util societății și să rămână veșnic în istorie, drept partidul care a schimbat stilul de viață al națiunii, prin
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ca pe la noi la jumătatea anilor '90. Nu se mai inițiau mari lucrări publice și restaurări de clădiri istorice din anii '70, ca pe la noi. Exista ceva cheag la nivelul indivizilor care lucraseră în străinătate și adunaseră bani muncind pe brânci. În preajma orașelor și pe Coasta Dalmată se vedea fenomenu-l apărut mai târziu și la noi: construcția sălbatică de reședințe secundare. Dar se constata o altă patologie a dezvoltării, un fel de "construcție a subdezvoltării" ca să-l parafrazez pe Joseph Love
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cărții: pentru omul-om, pentru natura cea mare și cea mică, pentru arbori și păsări, și gîze... în cuvinte ce ating blestemul, autorii deplîng astfel soarta unui măr: Un topor plin de sîrg într-o noapte urîtă i-a dat brînci în rîpă de unde o mînă abrașă l-a tras și l-a dus la o casă doar numai ca să-l facă << picioare de sobă >> și alta nimic “. ,,Dăinuirile ... “ constituie o autentică izbîndă editorială - și cu atît ne bucură cu cît
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la București, pentru a-l aștepta pe președintele Ford. Acesta urma să-și petreacă doar o noapte în România și nu avea timp să viziteze și zonele rurale. Ceaușescu nu s-a supărat, mai ales că țăranii români munceau pe brînci pentru a se restabili după inundațiile din iulie, cele mai grave din 1970 încoace. Furia apei omorîse 60 de persoane, afectase 270 de fabrici, distrusese case și inundase 800.000 de hectare de teren arabil 1753. Ca urmare, pe la mijlocul lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le vedea exprimând esența ființei sale, fixând-o într-o tipologie (Episcopul din Balconul crede și el în forța de tipizare a costumului). Acesta este însă și momentul când Warda aspiră la statutul de manechin: „De-asta am muncit pe brânci, ca să ajung, în noaptea în care trăiesc, un fel de manechin aurit”. Sau: „Eu, Warda, eu ar fi trebuit să dispar încetul cu încetul pentru a-i lăsa locul unei prostituate perfecte, un simplu schelet pe care să atârne rochiile
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Doar trei secunde: un timp aproape imperceptibil. Haosul și regulile lui, ca să zicem așa, avuseseră șansa lor. Atunci el crezuse că era destul și deschisese gura să-i strige să se oprească. Dar auzise o detunătură, iar Olvido căzuse pe brânci. - Îți aduci aminte ultimele ei cuvinte? Nu te-a privit Înainte, nici nu ți-a spus nimic? - Nu. Mergea, s-a dus să fotografieze și a călcat pe mină. Asta-i tot. A murit străină de mine, fără să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pămînt. Ilie: (dispus să treacă cu vederea) Mina, nu te supăra, dar ești complet ruptă de realitate. Mai întîi, a da brînci să-ți faci o viață fericită nu înseamnă că ai și făeut-o. Mulți rămîn doar cu datul în brînci. Apoi, crede-mă pe mine: foarte multă lume își face azi cavou. Crede-mă! Vera: Epoca cavourilor! Moda cavourilor! Ștefan: (glumind) Ar trebui organizat un trust de construcții al cavourilor. Ilie: Exact cum spui. Și dacă nu există un trust
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
uiți și de cavou, și de toate aiurelile. Ilie: Mă, tu ești propagandist! Ștefan: Ba nu, mă Ilie, sînt un bărbat, și încă viu. Femeie, gata, mergem! Salutăm familia și pe curînd. Măi, Miniuță, mai dă-i și tu un brînci, acolo! Mina: Încotro? Ștefan: Păi... mai spre soare, cum ar spune buldozărașele mele de fete... Salut! (pleacă) Ilie: Salut! Mina: (cei doi pleacă: Mina îi conduce, după care intră din hol în bucătărie. Ilie se ridică de la masă, se duce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
noapte plîng, zicînd: „Vai de noi și de cine ne-a făcut pre noi!“ Cînd cineva trece vreun rîu pe punte, mai întîi să-și facă cruce, ca să piară diavolul dimprejurul acelei punți, apoi să treacă, ca să nu-i dea brînci în apă. Să nu stuchi* cînd vine vîrtejul spre tine, căci cu asta faci semn dracului și vine de te ia. Cînd vezi vîrtej, să nu stupești, ci să zici: „Huideo!“, că dracul este în vîrtej. El se apucă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
modificat sintaxa poetică; 4. Anii petrecuți în străinătate au contribuit la lărgirea orizontului său spiritual, trezindu-i interesul pentru experiențele moderniste. LEXICUL PITORESC. 1. Elemente ce semnifică urâtul și formele degradate ale naturii și ale existenței umane (bale, bube, bălos, brânci, noroi, scuipat); 2. Alți termeni aparțin limbajului familiar, fiind luați din mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poate fi asemănat textului stănescian Lecția despre cerc: Se desenează pe nisip un cerc/ după care se taie în două,/ cu acelasi băț de alun se taie în două./ După aceea se cade in genunchi,/ după aceea se cade în brânci./ După aceea se izbește cu fruntea nisipul/ și i se cere iertare cercului./ Atât". (Nichita Stănescu, Lecția despre cerc) Reinventarea noii lumi interioare poate reprezenta și reconstrucția unei noi case, care este însuși trupul poetei, și care, odată cu înaintarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
își inventează, încetul cu încetul, maniera de a picta. Într-o scrisoare din aprilie 1882, îi vorbește fratelui de "aparițiile de culoare care răsar" în mintea sa în timp ce pictează. "De cînd mi-am cumpărat culorile și pensulele am muncit pe brînci, pînă la epuizare totală, după ce am realizat șapte studii. Într-unul e o mică figură, o mamă cu un copil la umbra unui copac uriaș, într-o armonie de tonuri pe o dună luminată de soarele de vară. Efectul e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]