885 matches
-
de "Baroc brâncovenesc". Mișcarea cărturărească care ia ființă în Moldova secolului al XVII-lea, influențată prin intermediul polonez de umanismul european, este una din premizele apariției stilului brâncovenesc, caracterizat prin recepția barocului apusean și programe artistice unitare. Bazele înfloririi din epoca brâncovenească au fost puse în timpul celor două decenii de domnie a lui Matei Basarab (1632-1654), care asigurase Țării Românești o anumită stabilitate politică și favorizase dezvoltarea artelor. Printre cele mai importante edificii ale epocii lui Matei Basarab se numără biserica Mănăstirii
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
s-a orientat după modelul dat de biserica Mănăstirii Dealu, având drept caracteristici planul triconc și sistemul decorării fațadelor cu arcaturi. Deja acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru siluete elansate care va caracteriza apoi arta brâncovenească. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră. În timpul domniei lui Brâncoveanu activitatea de construcție s-a intensificat. Patronatul domnitorului nu s-a limitat doar la Țara Românească
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental. Palatele au fost ridicate în epoca brâncovenească mai ales în apropierea unor pânze de apă, în cadrul unor incinte rectangulare. Poarta și anexele gospodărești sunt îndeobște situate pe latura opusă reședinței, care este organizată pe două niveluri, deasupra unor pivnițe înalte. Soclul clădirilor include de obicei și parterul
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Dotate cu aducții de apă, cu băi și grupuri sanitare, reședințele domnești ofereau un confort nemaiîntâlnit până atunci. Exteriorul lăcașelor de cult corespunde prin decorul bogat iconostaselor din interior, împodobite dens cu reliefuri. Mănăstirile Horezu și Văcărești, tipice pentru ansamblurile brâncovenești, sunt orientate pe axa est-vest. În pictura epocii pătrund pentru prima oară subiecte laice, portretul de exemplu, reprezentat în serie în vaste galerii de caracter votiv, sau compoziții istorice precum "Călătoria lui Brâncoveanu la Constantinopol" din Palatul Mogoșoaia, în timp ce subiectele
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
și tendința spre un stil narativ, în pofida caracterului monumental-reprezentativ al picturilor. Aceasta se făcuse pentru prima oară simțită în pictura moldovenească, la Sucevița. Elementele decorative care abundă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. Școala principală de pictură brâncovenească este cea de la Mănăstirea Hurezi, reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată de către așa-numita Școală Italo-cretană. Temele iconografice sunt influențate și de pictura
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Hurezi, reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată de către așa-numita Școală Italo-cretană. Temele iconografice sunt influențate și de pictura apuseană. Capodopere ale stilului brâncovenesc în pictură sunt: Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativ-monumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe, de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699), Colțea (1700) și Stavropoleos (1724-1730), sau în cea a bisericii fostei mănăstiri Berca și a bisericii fostei mănăstiri Văcărești. În decursul secolului al XVIII
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699), Colțea (1700) și Stavropoleos (1724-1730), sau în cea a bisericii fostei mănăstiri Berca și a bisericii fostei mănăstiri Văcărești. În decursul secolului al XVIII-lea sculptura monumentală de tradiție brâncovenească a parcurs un proces continuu de bastardizare, evident de pildă în decorul bisericilor din Brădești, Dolj, și Baia de Fier, sau în cel al bisericii Schitului Balamuci. Influența barocă se manifestă și în decorul care se dezvoltă tot mai abundent
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
floral, de remarcat la ușile bisericii mănăstirii Horezu și la cele ale Bisericii Stavropoleos din București. În cazul iconostaselor sunt frecvente motivele fitomorfe, uneori cu figuri de animale, dar se întâlnește și reprezentarea lui Ieseu. Artele decorative înfloresc în epoca brâncovenească. Deosebite sunt realizările din domeniul argintăriei, din cel al lemnului sculptat și al broderiei.
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
ortodoxă din lume din afara Rusiei. Luând în considerare Rusia și Georgia, Catedrala din Timișoara ocupă locul opt în lume. În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influența stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez. Aleea personalităților este alcătuită din 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști, care au contribuit
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
România, la Iași, iar în ianuarie 1875 cei doi se stabilesc la București. Wilhelm și reușesc o integrare perfectă în societatea românească. Wilhelm Kremnitz își deschide un cabinet medical, devine medic secundar și apoi, din 1889, medic primar la Spitalul Brâncovenesc. În cursul Războiului de Independență doctorul Kremnitz coordoneză un spital militar instalat în Gara Cotroceni. Devine din ce în ce mai cunoscut și ajunge medic al familiei regale a României, urmând calea mentorului și socrului său care era foarte apreciat de Kaiserul Wilhelm I
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de cei doi pictori localnici este valoroasă nu numai prin desenul și culorile pline de strălucire , dar și prin faptul că demonstrează viabilitatea tradițiilor artei brâncovenești și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Faptul
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de cei doi pictori localnici este valoroasă nu numai prin desenul și culorile pline de strălucire , dar și prin faptul că demonstrează viabilitatea tradițiilor artei brâncovenești și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Faptul devine sesizabil atunci când este vorba de modul de compunere și înscriere în suprafață , dar mai ales prin repertoriul elementelor decorative , deosebit de sugestiv,între motive întâlnindu-se bandouri frecvent utilizate
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
jumătate a secolului al XIX-lea. Faptul devine sesizabil atunci când este vorba de modul de compunere și înscriere în suprafață , dar mai ales prin repertoriul elementelor decorative , deosebit de sugestiv,între motive întâlnindu-se bandouri frecvent utilizate de pictorii de școală brâncovenească , care le-au preluat de la monumentele noastre vechi. Decorația pictată de la Runc constituie cea mai palpitantă dovadă a vitalității acestei arte în Munții Apuseni unde, pe mai bine de un veac, s-au întâlnit slujitorii ei din toate provinciile românești
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
, comuna Brâncovenești, județul Mureș, cu hramul "Înălțarea Domnului" a fost ridicată in anul 1809. Dovada că a fost ridicată în acest an este consemnată pe inscripția aflată deasupra ușii de la intrare: "ANO 1809". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
de la intrare: "ANO 1809". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La nord de municipiul Reghin, la cca. 13 km distanță, se situează localitatea Săcalu de Pădure, veche așezare românească, azi făcând parte din comuna Brâncovenești. Documentar, așezarea este pomenită încă din jurul anului 1169, împreună cu alte localități, unele dispărute, sub denumirea de Zakalus, cuprinzând în acele timpuri, patru gospodării. O reîntâlnim amintită în anul 1228, într-o danie a regelui, sub denumirea de Zakal. În schimb
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
din satul Nazna, județul Mureș și a succesorului său Ioan Duma ca proaspăt hirotonit (1891-1919). Ca și pictura altor biserici de lemn din zona centrală a Transilvaniei, pictura de la Săcalu de Pădure este de factură populară, o colaterală a picturii brâncovenești transilvănene. Asemănător celorlalți pictori care au activat în Transilvania, precum Toader Zugravul, Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
a Transilvaniei, pictura de la Săcalu de Pădure este de factură populară, o colaterală a picturii brâncovenești transilvănene. Asemănător celorlalți pictori care au activat în Transilvania, precum Toader Zugravul, Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului, remarcabil prin compunerea și culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale patimilor apostolilor, ale căror scene sunt repartizate pe două registre suprapuse. Sunt înfățișate
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
a publicat un articol dedicat artei vechi românești din Basarabia și ilustrat cu propriile acuarele. Toma T. Socolescu a fost unul din reprezentanții stilului arhitectural național românesc și un entuziast promotor al acestuia, fiind în mod special inspirat de către stilul brâncovenesc, denumit și „stilul neo-brâncovenesc” sau „stilul neo-românesc”. A depus eforturi pentru îmbunătățirea aspectului orașului Ploiești și pentru construirea clădirilor publice în tot județul Prahova. Pasionat de arheologie, a studiat și s-a implicat în conservarea clădirilor vechi și a bisericilor
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
după anul 1800 toți preoții satului s-au format în acest centru cultural duhovnicesc. Nu este exclus ca cel puțin în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, o parte din preoții Racoviței să fi fost pregătiți și pe lângă mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, unde a ființat o școală de pregătire a preoților. Caracteristic pentru viața bisericească până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost numărul mare al preoților existenți în sat. Astfel, în 1721 în Racovița sunt conscriși
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
ediție a Festivalului Internațional de Film de la Moscova, iar Irina Petrescu a obținut Premiul pentru cea mai bună actriță. Într-o seară, la sfârșitul unui concert organizat la Ateneul Român, medicul Filip Palaloga (Iurie Darie), șef de secție la Spitalul Brâncovenesc, îl observă în mulțime și îl abordează pe medicul Laurențiu Nicola (Virgil Ogășanu), care-l vindecase în urmă cu doi ani de o boală grea. Cei doi merg împreună la un restaurant, iar tânărul medic, care avea o figură de
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
jumătate a secolului al XIX-lea cu „primitivi” ai artei românești și sfârșind cu lucrări din perioada interbelică. Arta veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios - realizată pe diferite suporturi - ilustrată aici cu frescă din perioada brâncovenească, dar și cu icoane din secolul al XVIII-lea și chiar mai târzii datate după 1800. Alături de aceste icoane sunt prezentate, ca o excepție și în același timp ca o evoluție firească a picturii religioase după contactul unor artiști cu
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
fasonată. Viața cetății înceteză la scurt timp după distrugerile produse de tătari, la năvălirea din 1241. De la vechea biserică de lemn -radical modificată- provin două frumoase icoane împărătești, aflate în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca. Pictate în stil tradițional brâncovenesc, aceste icoane sunt operele lui David Zugravul, artist ce își are obârșia la sudul Carpaților, la Curtea de Argeș. Icoana „Maria cu Pruncul” este semnată „David Zugraful”, iar pe cea cu „Isus Pantocrator” apare inscripția „Acestă icoană o au plătit Ionu, Tudoru
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
excepțional de controversat. Șantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei și relocația a peste 40.000 de oameni din această zonă. Între clădirile dispărute se numără Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republicii, etc. Lucrările s-au efectuat cu munca forțată a militarilor în termen și astfel costul a fost redus la minimum . Acest proiect de reconstruire a Bucureștiului, cuprindea o serie de clădiri cum ar fi: Palatul Parlamentului
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
de propuneri de finisare, acestea materializându-se prin prezentarea de machete de la scara 1/21 la mărime naturală în șantier. Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, având ca bază de inspirație elemente din arhitectura brâncovenească. Pardoseala din zona centrală este concepută în forma unui mare covor, cu marmură albă și Căprioara bej, și o bordură de elemente decorative, compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]