584 matches
-
o sanie zburătoare din care Moș Crăciun întinse o mână și cu putere, apucându-l de vârf, îl smulse din pământ cu rădăcini cu tot. Sania care nu se oprise decât o secundă își continuă zborul spre marea încântare a brăduțului, căruia, tolănit în ea, îi venea să chiuie de bucurie. Ce fericire! Va fi și el „pom de Crăciun”! Și lui i se va cânta: „O, brad frumos!” Dar mai ales, era înduioșat la gândul că va aduce fericire micului
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
ales, era înduioșat la gândul că va aduce fericire micului bolnav. Ajunși la casa sărăcăcioasă în care locuia acesta, bunul Moș Crăciun coborî cu sania în curte, luă din magazie o lopată și săpă o groapă în dreptul ferestrei, unde plantă brăduțul pe care-l găti cu cele mai frumoase podoabe: becuri, globulețe colorate, lumânări, artificii, dulciuri și multe, multe jucării. Brăduțul râdea de fericire, încât crengile i se scuturau, și odată cu ele și podoabele care scoteau un clinchet, ca de clopoței
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Moș Crăciun coborî cu sania în curte, luă din magazie o lopată și săpă o groapă în dreptul ferestrei, unde plantă brăduțul pe care-l găti cu cele mai frumoase podoabe: becuri, globulețe colorate, lumânări, artificii, dulciuri și multe, multe jucării. Brăduțul râdea de fericire, încât crengile i se scuturau, și odată cu ele și podoabele care scoteau un clinchet, ca de clopoței. Niciodată nu fusese atât de fericit ca acum! Abia aștepta să se trezească micul bolnav și să-l cunoască. Pe
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
fusese atât de fericit ca acum! Abia aștepta să se trezească micul bolnav și să-l cunoască. Pe uliță treceau colindătorii care vesteau că „Astăzi s-a născut Hristos!” Mama copilului, atrasă de vocile colindătorilor, merse la fereastră unde văzu brăduțul. Își trezi copilul și luându-l în brațe îl duse la geam, iar acesta văzând minunea de afară, începu să bată din pălmuțe de bucurie. Mama alergă afară de unde aduse hăinuțele și ghetuțele noi, jucăriile care mai de care mai
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
luându-l în brațe îl duse la geam, iar acesta văzând minunea de afară, începu să bată din pălmuțe de bucurie. Mama alergă afară de unde aduse hăinuțele și ghetuțele noi, jucăriile care mai de care mai frumoase și dulciurile. Sub brăduț mai găsise și o pungă cu bani cu care alergă la Magazin și la Farmacie, cumpărând alimente și medicamente pentru băiețel. Acesta o rugă pe măicuța lui să-i aducă brăduțul în casă, căci poate îi este frig. Dar ea
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
care mai de care mai frumoase și dulciurile. Sub brăduț mai găsise și o pungă cu bani cu care alergă la Magazin și la Farmacie, cumpărând alimente și medicamente pentru băiețel. Acesta o rugă pe măicuța lui să-i aducă brăduțul în casă, căci poate îi este frig. Dar ea îi spuse că bunul Moș Crăciun l-a plantat în curte și astfel, vor avea în fiecare an „pomul de Crăciun”, care va crește falnic și va trăi multți ani, pe când
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
casă, căci poate îi este frig. Dar ea îi spuse că bunul Moș Crăciun l-a plantat în curte și astfel, vor avea în fiecare an „pomul de Crăciun”, care va crește falnic și va trăi multți ani, pe când ceilalți brăduți care sunt aduși în case se usucă și după ce sunt despodobiți sunt aruncați pe foc. Și îmbrățișați, mama și copilul care simțea cum îi revine sănătatea, îi cântară brăduțului: „O, brad frumos!” spre bucuria acestuia, care-n semn de simpatie
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
care va crește falnic și va trăi multți ani, pe când ceilalți brăduți care sunt aduși în case se usucă și după ce sunt despodobiți sunt aruncați pe foc. Și îmbrățișați, mama și copilul care simțea cum îi revine sănătatea, îi cântară brăduțului: „O, brad frumos!” spre bucuria acestuia, care-n semn de simpatie, își scutură crenguțele, făcând să-i sune podoabele înghețate, la fel cu clinchetul clopoțeilor. Și toți trei: băiețelul, măicuța lui și brăduțul erau fericiți, căci era Noaptea Sfântă a
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
simțea cum îi revine sănătatea, îi cântară brăduțului: „O, brad frumos!” spre bucuria acestuia, care-n semn de simpatie, își scutură crenguțele, făcând să-i sune podoabele înghețate, la fel cu clinchetul clopoțeilor. Și toți trei: băiețelul, măicuța lui și brăduțul erau fericiți, căci era Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos! Sărăcuții Cu mulți ani în urmă, la marginea unui sat din Vrancea, sub poala unui deal împădurit, se găsea o căsuță umilă, făcută din lut și paie, un
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Cuvânt înainte ............................................... ................ 3 Gânduri la Nașterea Domnului...................................... 5 Nașterea Domnului ............................................... ... 9 Nașterea Domnului ............................................... ....... 11 Noaptea Sfântă ............................................... ............. 18 Cei trei crai de la răsărit .............................................. 27 Fuga în Egipt. Uciderea Pruncilor ............................... 33 Povestiri de Crăciun........................................ ....... 41 Noaptea de Crăciun ............................................... ...... 43 Crăciun fericit! Tristețea brăduțului ............................................... ...... 55 Sărăcuții ............................................... ........................ 63 Legende de Crăciun ............................................... 79 În Noaptea Sfântă și animalele vorbesc ...................... 81 Steaua Betleemului ............................................... ....... 88 Îngerul Crăciunului ............................................... ...... 92 Păianjenul ............................................... ..................... 97 </contents>
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
apare în cuvinte, liniștea verii e fierbinte, cerul iubirii e deschis. 2012 Crăciunul este aproape Ce emoții de neșters trăim la prima ninsoare!.. Suntem mai ușori la mers prin univers și visare. Trei fetițe - trei copii fredonează-ncet colinde, în brăduț o stea aprinde un întreg cer de făclii. Noaptea își subție plasa de fulgi mici și aurii, luminoasă este casa unde cântă trei copii. Aerul de sărbători are-un minunat efect; verbele la imperfect îți dau aripi ca să zbori. Timpul
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
vază; cât de mult ne luminează calendarele prezente! Numai aripi printre astre, trecem peste orice-abis cu tăria unui vis și emoțiile noastre. Bucuriile adânci unde-și află rost credința, ne veghează-n veci ființa cu-ale spiritului stânci. 2012 Cu brăduțul pe mașină Am pornit veseli la drum cu brăduțul pe mașină; Moș Crăciun umple de-acum toată casa de lumină. Datinile noastre poartă atâtea semnificații! Un izvor de inspirații pentru orice fel de artă. Ne-ncălzim la focul lor, de
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
aripi printre astre, trecem peste orice-abis cu tăria unui vis și emoțiile noastre. Bucuriile adânci unde-și află rost credința, ne veghează-n veci ființa cu-ale spiritului stânci. 2012 Cu brăduțul pe mașină Am pornit veseli la drum cu brăduțul pe mașină; Moș Crăciun umple de-acum toată casa de lumină. Datinile noastre poartă atâtea semnificații! Un izvor de inspirații pentru orice fel de artă. Ne-ncălzim la focul lor, de se-mbujorează-fața cu-acest minunat izvor; ce frumoasă este viața
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
tot albneîntinat iar stâlpii de susținere s-au ales cu câte o căciulă apreciabilă, la fel de albă. Bradul mare - cel mai înalt arbore, adus de Mariana din tabăra de la Homorod în 1957, este o altă frumusețe albă, încremenită în văzduhul liniștit. Brăduțul sădit de mine acum 10-12 ani pare un veritabil con alb, cu baza la sol. Chiar poarta și gardul verde de la stradă sunt de același alb pur fermecător. În această atmosferă fermecătoare am lucrat ceva mai mult de o oră
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în marginea nordică a satului, într-o vale, s-au descoperit fragmente de vase-borcan (secolele V-VI) modelate la mână ori la roată, unele cu buzele alveolate (secolele VI-VII), dar și de tipsii, care sunt decorate pe fund cu brăduți. Totodată, s-au găsit și fragmente de vase, cu aspect grosier, făcute la mână (secolele VIII-IX), precum și din pastă fină, cenușie (secolele VIII-IX și X-XI). Din această așezare, cu straturi succesive, provin și câteva cuptoare de copt, împungătoare din os
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
morții" este, de fapt, un "pom al vieții", mijlocind "trecerea din lumea aceasta în cealaltă" și oferind umbră "sufletului" care se rătăcește în drumul său spre rai 351. La Fundu Moldovei din județul Suceava, în trecut, se punea câte un brăduț împodobit cu lână albă, la cele patru colțuri ale carului în care era pus sicriul 352. La câtva timp după înmormântare, se plantează, la capul celui petrecut din lumea aceasta, un pom roditor, pentru a-i ușura "traiul" pe lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aflat, / S-au dus de i-au îngropat: / Pe fecior chiar lângă drum, / Iar pe fată peste drum. / Din fecior a răsărit / Un brad mândru aurit, / Iar din fată-a răsărit / Poamă verde aurită. / Poama tot în sus creștea, / Pe brăduț îl cuprindea. Cine pe-acolo trecea / Poamă vie tot mânca, / Iar din gură blestema: Ardă-i focul de părinți / C-au despărțit doi iubiți!"186 În ceremonialul de trecere, de la anul cel vechi la anul cel nou, omul este prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
20 de hectare fiind marcată la suprafața solului prin numeroase fragmente ceramice dacice și romane, fragmente de cărămizi și țigle, pietre de rîu folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea tradițională a motivelor folosite atît de des În ceramica dacică, meșterii olari fiind daci care au conviețuit cu soldații și coloniștii romani. Castrul nu a mai fost locuit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
verde, bradul semnifică viața și este un simbol al existenței, având valențe magice și rituale recunoscute. Bradul e prezent În ceremonii și rituri proprii vieții săteanului român Începând cu nașterea când Înfățișează o Înfrățire simbolică a noului născut cu un brăduț. Copilul era Închinat ritual, de mic, arborelui, crezându se că În vârful copacului este scrisă soarta copilului. Destinele copilului și al arborelui se Împleteau din acea clipă pe tot parcursul vieții, părinții având grijă și de arbore ca substitut al
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
țină loc de mire, până la nuntire că este de vârsta Împăratului nost. Era Împodobit cu panglici, beteală și flori de cumnatele de brad și cumnații de brad și purtat de brădar la casa miresei unde juca hora bradului, spunând: bradule brăduțule, te jucăm drăguțule, la casa miresii și-a Împărătesii, ca să ții tu parte mirelui de departe.” La nuntă, stâlpul de nuntă, simulacru al bradului, este folosit În ritul public al urcării pe stâlp pentru a lua din vârf Însemnele nunții
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
1567 și apoi 1786 se numea Kaluger. Deci vechiul toponim Călugăr provenit din slavonul Kalugeri călugăr, sihastru este tradus În maghiară devenind astfel Remetea. Și prin anul 1930 Theodor Chindea În lucrarea Contribuții la istoria românilor din Giurgeul Ciucului, Editura Brăduț, Tg. Mureș 1995, afirma că În Remetea, Înainte cu 1, 3 secole erau români ce purtau numele: Baci, Câmpean, Țepeluș, Ciubotar, Ciortan, Deac, Goga, Iacob, Chindea, Colcer, Cozma, Marc, Morar, Molnar, Olah, Român, Simion, Stan, Suciu, Sava, Stașca, Urzică, Vodă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]