747 matches
-
vol.1, Jean Baechler • Capitalismul, vol.2, Jean Baechler • Corupția politică, Robert Harris • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România și lumea contemporană, Dumitru M. Vintilă • Sate dispărute
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
serie). Publicație de interes local, F. își propune să demaște „abuzurile, fraudele și nedreptățile” și militează pentru „libertate, dreptate și pace”. Rubrica intitulată „Caiet artistic” conține note succinte despre Perpessicius și Camil Baltazar, epigrame inedite de Cincinat Pavelescu. Colaborează scriitori brăileni, dar și din alte orașe ale țării: Ilie Scarlat (R. I. Stelică), Vasile Urbanu, iar începând cu numărul 99/1945, în pagina de artă și literatură sunt prezenți Dimitrie Stelaru, Ion Th. Ilea, Const. Galitza, Petru Vintilă, Mihail Crama (La
FACLA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286931_a_288260]
-
După ce, la Iași, joacă în trupa lui Matei Millo, pleacă la București, unde, împreună cu alți actori moldoveni, înjghebează o „trupă națională extraordinară”. Reprezentațiile vor dura două luni, bucurându-se de o entuziastă primire din partea publicului. Personaj vanitos, dacă nu grandoman, brăileanul își va face un titlu de onoare din a fi adus aici pe scenă, pentru prima oară, vodevilul național. În 1850 și 1851 face parte din trupa lui Costache Caragiali. La Pitești, în stagiunea 1852-1853, se ocupă de regia unor
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
a petrecut restul vieții, a dus o viață de boem, fiind un nelipsit al cafenelei artistice și un conviv spumos. A lucrat sporadic în redacțiile câtorva publicații, mai mult timp la „Facla” (1934-1937). A debutat ca jurnalist în efemera publicație brăileană „Florile Dunării” (1927), unde a semnat cu pseudonimul Vasile Cărămidaru. Va continua să publice în „Cuvântul”, „Tribuna politică, parlamentară, economică, socială, culturală și artistică”, „Credința”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Azi”, „Lumea românească”, „Libertatea”, „Gazeta capitalei”, „Gazeta
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
în satul natal și în comuna Daia, județul Giurgiu, apoi Liceul „Titu Maiorescu” din Giurgiu (1954-1958) și studii superioare la secția de limba și literatura română a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1959-1964). A fost redactor la cotidienele brăilene „Înainte” (1964-1989) și „Libertatea” (1991-1992), a fondat și a condus, ca redactor-șef, revista literară și culturală „Dunărea” (Brăila, 1990-1991). Debutează editorial cu volumul de nuvele Moartea fântânii (1985), urmat de romanul Pământul de acasă (1989) și de povestirile din
RUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289401_a_290730]
-
Alexandru Vlahuță, I.C. Sava, Aportul Brăilei în literatură, amintirile despre Panait Cerna și Traian Demetrescu, un necrolog pentru C. Sandu-Aldea ș.a. Revista publică recenzii la cărțile autorilor din zonă, precum și informații culturale locale. Sunt de semnalat unele texte din folclorul brăilean. V.T.
LUCEAFARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
prozator Petru Dumitriu. Critica literară, din ce în ce mai politizată, rămâne reticentă. Cum arată scriitorul la douăzeci și cinci de ani? Iată un portret făcut de Paul Georgescu: „La 25 de ani, după cum se știe, era slăbuț, foarte brunet - pirpiriu; semăna leit cu Panait Istrati, brăileanul fiind mai năsos. Ceea ce izbea la el era fixitatea privirii, atenția nemaipomenită a privirii, care nu se îndrepta totdeauna către convorbitor sau spre ceea ce vedea; era o privire atentă, întoarsă asupra lui însuși, asupra senzațiilor lui, poate. Pare ciudat, și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
tipologii de aici se regăsesc, dezvoltate sau doar enunțate, în romanele următoare, procedeul temei cu variațiuni caracterizând proza lui S. Tratat despre oaspeți (1979) începe cu urmărirea de către Eugen Norșa a unui urs uriaș care ucide vitele dintr-o localitate brăileană. Un episod cu o vânătoare de mistreți, având ca protagonist pe același Norșa, exista și în romanul anterior. Acum vânătoarea ritualică, necesară unei întemeieri, este una din temele acestui roman care dezvoltă experiența a trei personaje-oaspeți. Narațiunea este stufoasă, interpretările
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Călinescu). În Duh de seară sau în Paludes versul este fracturat, iar sintaxa, aparent neglijată, valorizează observații pe cât de fine, pe atât de neașteptate, amintind de versul lui Ion Barbu. Un pseudopastel, Port, reface cu o tușă violentă atmosfera portului brăilean, pentru a transfigura esența unei stări sufletești: „Albe pietrele, oasele. / Schelete de cărbune în pomi. Adună dorurile, coase-le, / spânzură inima și dormi”. Aceasta este, de altfel, ținta demersului liric al lui T., în care, alături de reconstituirea din frânturi de
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
pomi. Adună dorurile, coase-le, / spânzură inima și dormi”. Aceasta este, de altfel, ținta demersului liric al lui T., în care, alături de reconstituirea din frânturi de amintire a unui climat erotic particular, pendulând între adorație și mâhnire, evocarea peisajului bălților brăilene, a aerului straniu, vag exotic al cheiului portuar încremenit în vipia unei amiezi de vară și meditația în jurul invenției poetice (,,Cine adulmecă pe ape cântul / cu rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu inflexiuni agonice („Din vreme clipele nu se mai
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
absolvind în 1934. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și, concomitent, la cea de Drept din cadrul Universității bucureștene, obținând licențele în sesiunile din iunie 1938 și din martie 1939. Pe când era încă elev, în 1931, debutează în publicația brăileană „Columna lui Traian” cu o traducere în franceză a poeziei Povestea teiului de Mihai Eminescu, urmată de tălmăciri din Friedrich Nietzsche și Contesa de Noailles. Câteva recenzii și un studiu îi apar, în 1933-1934, în revista „O geană de lumină
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Cezar Petrescu și Camil Petrescu, de Hortensia Papadat-Bengescu, I. M. Sadoveanu și G. Călinescu. „Centrul” supraviețuiește (mai bine zis renaște) prin scrierile prozatorilor „târgovișteni” (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George). O primă tentativă de „decuplare” se produce prin „anarhismul” brăilenilor (Nae Ionescu, Panait Istrati), fiind dublată de proiecția unor teritorii imaginare, cum ar fi spațiul levantin, definit în secvențele Arhipelagul Caragiale (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale, Paul Georgescu, Teodor Mazilu ș.a.) și Isarlâkul (Anton Pann, Ion Vinea, Ion Barbu
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
și în „Cruciada românismului” (1935) - unde concomitent semnează o serie de articole despre Panait Istrati, pe care le va reuni ulterior într-o încercare biografică -, în „Politica vremii, „Azi” ș.a. pagini de publicistică și fragmente din opera literară a scriitorului brăilean. În 1936 strânge în cartea Artele și umanitatea de azi, unde se află și un cuprinzător studiu analitic și biografic, articolele scrise de Panait Istrati în ultimele luni de viață. Apoi transpune în română alte scrieri, precum În lumea Mediteranei
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
în toamna aceluiași an înscriindu-se la Facultatea de Litere și Filosofie din București, la secția de filologie modernă. Debutează în anii de facultate, cu schița Omida. Din lumea celor care se târăsc, semnată Victor Pribeagu și apărută în revista brăileană „Flori de câmp” la 20 iulie 1911, urmată mai târziu de poezia Reminiscență, publicată în aprilie 1913, în „Versuri și proză”, unde pseudonimul folosit e D. Pandàra. Își ia licența în 1914 și obține un post de funcționar la Biblioteca Academiei Române
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Italo Svevo, E. A. Poe, Oscar Wilde. Numărul 7/1931 include însemnări sub titlul În intimitate cu Gabriele D’Annunzio, numărul 13/1932 conține pagini dedicate centenarului Goethe, iar din Pirandello e tradusă nuvela Râzi... Numărul 44/1931 reproduce din ziarul brăilean „Ancheta” un articol al lui Panait Istrati, De ce m-am retras la Brăila. D.B.
OGLINDA LUMII. WELTSPIEGEL. LE MIROIR DU MONDE. VILÁG TU˝KRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
de vedere estetic, are cea mai largă răspândire teritorială, a dat naștere celor mai numeroase interpretări și se dovedește a fi cel mai rezistent în timp. Alături de varianta-arhetip, au circulat și alte variante de mare valoare artistică. De la vestitul lăutar brăilean Petrea Crețul Șolcanu, G. Dem. Teodorescu a cules în 1884 varianta cunoscută sub numele Oaia năzdrăvană. Această baladă, ce se distinge printr-un viguros patos epic, este considerată reprezentativă pentru tipul muntenesc al Mioriței. Tot așa cum varianta culeasă de la cântărețul
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Brașov), poet și gazetar. Bunicul, avocatul Ioan Bran-Pop de Lemeny, fusese revoluționar pașoptist și tribun al românilor transilvăneni, iar tatăl, Nicolae de Lemeny, doctor în drept, studiase la Viena. Mama, Minerva Bran-Lemeny (n. Caravia), provenea dintr-o familie de comercianți brăileni. B.-L. urmează Liceul „Andrei Șaguna” și Liceul german „Honterus” din Brașov, apoi face studii juridice la Budapesta și Cluj. Doi ani audiază cursuri de filosofie la Viena. Din 1911, practică avocatura în orașul natal. În 1908 debutase în literatură
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
cu insistență figuri spirituale determinante pentru evoluția modernă a culturii noastre (T. Maiorescu, Spiru Haret, C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, V. Pârvan, N. Iorga, L. Blaga ș.a.). Studiul Literatura lui Panait Istrati, tipărit integral abia postum, descoperă antinomii din opera scriitorului brăilean („un sentiment tutelar al destinului” întâlnindu-se cu „sentimentul aproape sălbatic [...] al libertății”), predominante fiind în arta literară istratiană puterea imaginativă și biruința asupra convenționalului. B. este și autor de aforisme și cugetări, scrise de-a lungul a zeci de
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Ardealului, București, 1944; Portrete și semnificații, îngr. Ileana Băncilă, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1987; Aforisme și para-aforisme, I-II, îngr. Ileana Băncilă, Timișoara, 1993-1994; Inițierea religioasă a copilului, îngr. Ileana Băncilă, Brăila, 1994; Duhul sărbătorii, București, 1996; Copilărie și miracol brăilean, Brăila, 1996; Corespondență Vasile Băncilă-Basil Munteanu, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1997; C. Rădulescu-Motru, îngr. Ileana Băncilă, Constanța, 1997; Filosofia vârstelor, îngr. și introd. Ileana Băncilă, București, 1997; Spațiul Bărăganului, îngr. Dora Mezdrea, București, 2000; Vasile Băncilă-Lucian Blaga. Corespondență, îngr. Dora
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
BACALBAȘA, Ion (Iancu) C. (24.VII. 1863, Brăila - 10.VI.1918, București), ziarist, cronicar dramatic și dramaturg. Este fiul Anetei (n. Bobescu) și al lui Costache Telescu, gazetar și polițist, șef al poliției brăilene. După studii liceale făcute la Brăila și București, a urmat cursurile Facultății bucureștene de Litere. În anul 1886 a început activitatea jurnalistică la gazeta „Lupta” a lui G. Panu. A colaborat, deseori sub pseudonimele Memphis, Moșu, Tel, la diverse periodice
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
baștină. El nu are însă nici forța, nici lirismul maestrului de sub tutela căruia a făcut, de-a lungul anilor, evidente eforturi de a se emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe drumuri), specifică și marelui brăilean, excelând în descrieri de natură halucinante (A răsărit luna) sau exotice (Un cort pe malul Dunării). Eroul povestirilor din volumul Pâinea și bicicleta, peregrin prin țară, cu fesul turcesc pe creștet, are și el ceva din destinul rătăcitor al personajelor
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
toate zilele și va fi măreț ca acest colind îmbrăcat în tine Trandafir SÎMPETRU <biography> S-a născut la 19 aprilie 1962 în comuna Jirlău,Jud Braila. Este prezent în dicționarul ligii scriitorilor din România. Este pezent în dicționarul scriitorilor brăileni. Membru al ligii scriitorilor din România A lucrat în cadrul Direcției Publice Făurei(1982),redactor la revista Ecran Magazin,Brașov(1998), Director Executiv la ziarul Viața Făureiului (2000),Director la ziarul Orizonturi,Făurei (2003), Redactor la ziarul Monitorul de Brăila,subredacția
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
să se dezlipească de scaun. Pe Viner trebuie să-l întâlnesc iarna. Vara parcă murea, ca o ciudățenie a naturii, numai ca să învie în sezonul rece, dându-mi de fiecare dată emoții: dacă iarna asta nu va mai?... Omul e brăilean prin adopție, din mamă moldoveancă de dincolo și tată bulgar - neam de grădinari sau de cuțitari. În seara când l-am prins cu chef de vorbă, stătea să-și usuce la soba electrică scurta din blană artificială, de un verde-smarald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
lasă să stea drept. În barba ondulată de mizerie, ca de Neptun din cărțile copilăriei, Viner vorbește deloc mormăit, surprinzător de clar: Ați fost la Tulcea vreodată?... E ca o grădină, de-o mie de ori mai frumos ca Bucureștiul! Brăilenii, o să-l voteze pe Lungu până la sfârșitul zilelor lui, vă spun. Bine, zic, da’ ăsta n-a fost primar și pe timpul lui Ceaușescu? Da’ de ce-a fost, domnule? A fost fiindcă era bun, de-aia l-au pus!!) După-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]