769 matches
-
primit denumirea de Ecaterina. În 1559 a fost ridicat și turnul porții, care se vede și astăzi. De formă pătrată, pe trei nivele, construcția are în partea superioară patru turnulețe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor brașoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă. Bolta turnului e pictată în stilul Renașterii, iar arhitectura acestuia este unică în lume, făcând din el o prețioasă bijuterie artistică. Documentele menționează că pentru fiecare din cele opt guri de tragere ale turnului
Poarta Ecaterinei din Brașov () [Corola-website/Science/303963_a_305292]
-
răsunet pe valea Streiului. În anul 1760 localitatea purta numele de Puszta Kalan. În acest hotar s-a construit societatea metalurgică și în jurul ei pe un teren în parte mlăștinos, primele case de colonii muncitorești. În anul 1860, administrația Societății Brașovene de Mine și Metalurgie, avînd în frunte, ca președinte, pe Max Egon, principe de Furstenberg, iar ca vicepreședinte, pe baronul Ludwig von Habersen, a cumpărat în anul 1867 pentru uzină din Călan, un teren de cca.180 de iugăre, în
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
prin care i se cerea dreptatea într-o chestiune litiginoasă. Ulterior anului 1474, când abația cisterciană de la Cârța este desființată, capela Sf. Ecaterina trece sub administrația prepoziturii de Sibiu. Trei ani mai târziu, în 1477, regele Matias Corvinul acordă magistraturii brașovene privilegiul de a numi rectorul capelei. În acest document se arată faptul că lăcașul aparținuse abației de Kerz (Cârța), lucru regăsit și într-un document din anul 1497. Ulterior acestui an este ales drept administrator Pater Paulus, care în 1509
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
Urlați (același de mai sus), Șoplea și Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
al Reuniunii a fost “Ajutorul creșterii fetițelor române mai sărace, rămase orfane după Revoluția din 1848-1849”, prin tot ce întreprindea, se integra, de fapt, în programul politic al mișcării de eliberare națională a românilor din Imperiul Habsburgic. După modelul Reuniunii brașovene, au fost constituite asociații de femei în peste 60 de localități din Transilvania și Banat, la: Lugoj (1863); Mediaș (1870); Făgăraș (1876); Turda-Abrud (1884); Sibiu (1881); Arad (1884); Hunedoara (1886); Cluj (1888); Blaj (1890); Timișoara (1891); Oradea (1908); etc (XXV
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena, născută Pulpaș. In trecut Junii Dorobanti organizau si un maial la Crucea Dreptății. Complementar grupului Junilor Dorobanți, funcționa în Șchei „Societatea Pajiștenilor — Crucea Dreptății” al cărui statut a fost publicat în tipografia brașoveană a lui Iohann Göth, care avea ca scop „cultivarea spiritului de societate în tinerime, nobilimea moravurilor și dezvoltarea inteligenței, îndemnul la muncă și economie”. La ora actuală Junii Dorobanți au 65 de membri, dintre care 17 junițe, înscrise în grup
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
financiar la construcția "Casei Culturale Brașovul Vechi", clădire aflată azi pe strada Bisericii Române, fiind actuala Opera Brașov. Recent în curtea Bisericii Sfânta Adormire din Brașovul Vechi s-a ridicat o troiță păstrând următoarea inscripție: „Glorie eternă Junilor și credincioșilor brașoveni, care s-au jertfit pe altarul neamului și bisericii strămoșești. Brașov, 15 august 1995” Steagul lor de astăzi păstrează chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și un june brașovechean călare, reconstituit în anul 2007 după modelul celui din 1977 făcut cu
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în condițiile celor trei popasuri brașovene a avut bune legături cu românii din Șcheii Brașovului. (Oferă Bisericii Sfântul Nicolae un „valtrap” — covoraș, aflat astăzi în proprietatea Bisericii Negre; este pictat de Nicolae Cretanul în tinda Bisericii din Șcheii Brașovului, pictură refăcută de Costin Petrescu la 1946
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Cretanul în tinda Bisericii din Șcheii Brașovului, pictură refăcută de Costin Petrescu la 1946; lasă drept danie pentru Biserică, moșia Micșunești-Ilfov; solicită ajutor junilor din Șcheii Brașovului pentru a forța porțile cetății, după ce acestea au fost închise abuziv de judele brașovean, după întoarcerea lui Mihai Viteazul din Moldova.) Nu întâmplător toate grupurile de juni poartă pe steagurile lor chipul marelui voievod. La brâu, Junii Naționali Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
prins comunismul (râde). Mă rog, tata a zis că mergem la Brașov, că e un oraș industrial și copiii au să Învețe meserie, să aibă viitorul asigurat. Și așa am ajuns la Brașov, unde ne-am stabilit: din ’46 suntem brașoveni. Poate că vă mai amintiți cazuri din lagăr ieșite din comun. Ce v-a frapat, momente pe care nu le puteți uita? — Primul moment e boala, tifosul pe care l-am avut. Eu deja visam, aiuream, temperatură mare, fără medicamente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
345. Pledoaria pentru îmbrățișarea realului într-o viziune obsedată de autenticitate apare și la Alexandru Mușina. Deși, inițial, nu acceptă termenul postmodernism și propune un altul - antropocentrism (care ar marca trecerea de la mai mult literar, la mai mult existențial), poetul brașovean vorbește, în linii mari, de aceleași lucruri, diferența situându-se mai curând la nivel terminologic: Ceea ce distinge (cel puțin la început), poezia generației ’80 de poezia care o precedă, este un anumit angajament existențial față de realitate. Chiar dacă pentru acești poeți
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Găvanul-Rîmnicu Sărat și Cheile Prahovei, 10 economiști și oameni de afaceri, 10 agricultori, 13 studenți și 24 de femei, soții ale bărbaților arestați sau urmăriți, de toate profesiile, printre care și doamna Elena Cursaru, care a avortat în celulele Securității brașovene, ca urmare a bătăilor și torturilor la care a fost supusă în timpul anchetelor". Această simplă trecere în revistă, a celor pe care i-a cunoscut un singur codeținut, într-un interval relativ scurt, evidențiază amploarea fenomenului și nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deținuților de alți deținuți a fost extinsă în multe închisori din România. Ucis în bătăi la Securitatea din Rahovei, Gheorghe Ursu este schingiuit și în celulă de un deținut de drept comun, care trebuia să își asume întreaga culpă. Muncitorii brașoveni au descoperit, după anchetele tot din Rahovei, pe un coleg de-al lor că lovise, la ordinul ofițerului politic, pe unul dintre ei. L-au identificat mult mai tîrziu, după 1989. Piteștiul a continuat ca axă a degradării omului în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de cancelarie cuvântul status era folosit în mod curent, dar în înțelesul de stare socială. Un astfel de document a fost dat de Vladislav, domnitorul Țării Românești la 20 ianuarie 1368, prin care a instituit o serie de privilegii negustorilor brașoveni. Machiavelli atribuie termenului de stat și accepția de organizare a unui teritoriu dobândit de un principe cuceritor, pe care îl alipește unui principat preexistent. Noțiunea de stat, ca formă instituțională de organizare și exercitare a puterii politice, s-a desprins
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Cântarea României", completate de dezbaterile tot mai formale și seci din atotcuprinzătorul "învățământ ideologic". Treptat, crisparea și teama de pedepsele aspre din anii terorii au fost depășite prin înmulțirea stărilor de opoziție precum greve ale minerilor din Valea Jiului, ale muncitorilor brașoveni, demonstrații ale studenților ieșeni și multe altele. O formă mai subtilă de exprimare a opozițiilor față de regim a fost și rămâne umorul popular. Prin tot felul de "perle verbale", farse spontane sau organizate persoanelor cu purtări incomode, glume, maxime, caricaturi
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
numărându-se atașamentul partinic, lupta de clasă, prietenia și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină în cea mai mare parte pe forțe locale, colaboratorii fiind scriitori brașoveni sau din zonă. Semnează versuri D. Gherghinescu-Vania, Darie Magheru, Ștefan Stănescu, Petru Homoceanul, Ion Potopin, Daniel Drăgan, I. Sassu-Ducșoară, Victor Calmuc, George Popa, Ion Lupu, Constantin Olteanu, Mircea Avram, Șt. A. Banaru, V. Copilu-Cheatră, V. Diaconescu, Lidia Magheru ș.a. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
AST, 1995, 2-3; George Zori, Tragicul Domn al Poeziei, AST, 1995, 2-3; Mihaela Malea Stroe, Al patrulea perete, AST, 1995, 2-3; Corneliu Merlău, Conștiința de sine a scriitorului, AST, 1995, 2-3; Munteanu, Jurnal, VI, 185-190; Grigore Cojan, Amintiri cu scriitori brașoveni, I, Brașov, 2000, 94-103; Dicț. scriit. rom., III, 15-16; Mihaela Malea Stroe, Darie Magheru. Trasee tragice de la Sisif la Pygmalion, Brașov, 2002. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
Simona Vasilache Cu cartea asta, din '82, m-am întîlnit într-un anticariat brașovean. De care n-am dat ușor. Nici el, volumul, desen abstract de negru și griuri, nu se zărește la prima, grăbită, privire. Mergînd mai departe, nici autorul... Vorbesc de Meteorologia lecturii, Radu Petrescu. Un compendiu, s-ar zice, de literatură
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
putea citi, peste două săptămâni, Într-un Diario din Piața San Marco... - Poate chiar mai repede, signore, depinde de importanța faptelor relatate. După cum ați constatat, isprăvile voievodului Vlad Dracula, zis Țepeș, au ajuns destul de rapid În foile editate de sașii brașoveni și, de acolo, În cele vieneze. - Numai că acelea nu sunt isprăvi văzute, ci isprăvi imaginate de dușmanii voievodului Vlad, spuse, calm, Oană. - Cum? se miră Gianluca. Vreți să spuneți că... - Că acele foi sunt cel puțin trei pătrimi false
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
notoriu. Vlad Dracula și-a adunat Întreaga putere pentru a ține piept oștilor lui Mahomed al II-lea, și, deocamdată, a reușit. Este de așteptat Însă un atac masiv al otomanilor la nordul Dunării. În ceea ce-i privește pe sașii brașoveni, aceștia au oprit comerțul Țării Românești, au arestat și chiar au ucis neguțătorii munteni, firește, sub discreta protecție a craiului Matei Corvinul. Care nu intervine În nici un fel În lupta țărilor române Împotriva amenințării Islamului. - Aveți un fel ciudat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de a ralia boierimea la noua domnie, documentele emise de cancelaria voievodului, între 1457 - 59, ni-l înfățișează pe Ștefan ca bun gospodar al țării sale. Încă din primul an de domnie - prin octombrie-noiembrie 1457 - Ștefan îi încunoștințează pe negustorii brașoveni că vor putea veni cu mărfurile lor în Moldova. În martie 1458, el întărea acestor negustori privilegiul pe care îl aveau de la Alexandru cel Bun. Acest document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Moldova. În martie 1458, el întărea acestor negustori privilegiul pe care îl aveau de la Alexandru cel Bun. Acest document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își continuau ofensiva în Serbia, cucerind în anul 1458 Golubațul, iar în anul următor Semendria, una dintre cele mai importante cetăți de pe Dunăre. La începutul domniei, Moldova a avut relații bune cu regatul ungar, așa cum o arată privilegiile date negustorilor brașoveni, în 1457 și 1458. La 27 mai 1460, se mențineau aceleași relații. După tratatele încheiate de Ștefan cu Polonia, relațiile cu regatul ungar se înrăutățesc subit. O cauză a constituit-o refugierea lui Petru Aron în Transilvania. În cursul anului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
17 sate și 2 iezere, iar la 15 septembrie 1447, dă un alt privilegiu aceleiași mânăstiri. În cele două privilegii nu apare Sfatul Domnesc. Roman, care se afla la Brașov, dă și el, la 4 august 1447, un privilegiu negustorilor brașoveni, pe care îi anunța că “ne-a ajutat Dumnezeu și am dobândit moșia noastră adevărată”. Roman devine stăpân pe întreaga țară la 18 februarie 1448, când dă din Suceava un privilegiu prin care îi întărea unui boier satul Storojineț. De
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]