1,560 matches
-
Tei, Herăstrăul, Floreasca și altele pentru bucureșteni, apoi că și atunci, dacă nu munceai nu puteai să le descurci, așa cum este probabil în fiecare țară care se respectă. Acum „fabuloasa și fascinanta Românie”, cum îi e brandul parcă, intrată în bravul „capitalism anarhic” nu-ți dă dreptul nici să ajungi la Obor dacă n-ai un sfanț...Și mai mult, guvernele care se succed la putere o fac pentru propria propășire, cum și parlamentul ai cărui membri se poartă ca și cum ar
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_vi_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
cu-àripi tăiate din sfadă cu târtița îmbuibată de se târâie-n privată... Basarabia ne roagă în șoaptă - căci este roabă priponită-n lanț cazac ...ce ne pasă! - tot un drac! ...plânge sora glonți amari... ...toți - la masă - sub stejari cândva - bravi mămăligari: tăiam stâncă de amnari! ...acum - soro - 'geaba strigi: noi ajuns-am...mămăligi! SYBARIȚILOR CONTEMPORANI voi - sybariți - s-aveți cu toții-un singur cap pe cari eu să-l retez dintr-o furtună prunci voi - eu bonă - din poală să vă
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
școala unde avea ca învățător pe Bazil Drăgoșescu, dascălul a cărui nuia restabilea ordinea gramaticală și punctuația în compozițiile elevilor, pleacă viitorul scriitor cu un deosebit respect pentru limba română, fiindu-i veșnic recunoscător: „Să-i dea Dumnezeu odihnă bună bravului nostru dascăl, neuitatului meu Domnul Basile Drăgoșescu! În trei ani m-a învățat cu litere străbune, româneasca toată câtă o știu până în ziua de azi, că mai mult, după el, nici n-am avut unde-nvăța!” În amintirile sale, Ioan
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496474450.html [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
că de fapt au fost multe urâte... Că invidioșii (fruntașii) ce vroiau să ne despartă vrând să ne uram, ne puneau să facem kumite amândoi? Îți mai aduci aminte de ochiul umflat și vânat? ha, ha, regretam amarnic..dar tu brav și rațional că întotdeauna spuneai că acesta-i sensul luptei. Oh, nu mă gândeam, să-mi amintesc... de acel cerc de răi și hidoși din jurul nostru... dar, le văd atât de bine ca și când au fost ieri. abia aștept să intri
GANDURI EVOCATE DE REINTALNIREA CU TINE, CAMARADE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_evocate_de_reintalnire_valerian_mihoc_1376837421.html [Corola-blog/BlogPost/364418_a_365747]
-
gândeam, să-mi amintesc... de acel cerc de răi și hidoși din jurul nostru... dar, le văd atât de bine ca și când au fost ieri. abia aștept să intri să mai vorbim, să-mi spui ce-ai mai făcut de atunci. Erai brav și poate mai ești după cum citesc din atitudinea pe care o ai în poza și din versurile tale, cu care sunt total de acord...numai că aceste despărțiri dintre prieteni este marea cauza.. căci, în această țară se adună numai
GANDURI EVOCATE DE REINTALNIREA CU TINE, CAMARADE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_evocate_de_reintalnire_valerian_mihoc_1376837421.html [Corola-blog/BlogPost/364418_a_365747]
-
ce mai intrăm acolo, părea că tot timpul cărțile sunt singure... triste, fără de menirea pentru care fuseseră creiate! Tu citeai mai repede, poate din aceeași inerție de a fi primul? Eu trebuia să înțeleg orice sens, nu ma grăbeam... Erai brav, însă pe cat mi te-ai mai plâns și încă cât ai jelit că te-a părăsit iubita când îți era mai greu - în timpul centrului de instrucție. Sper că n-ai mai plâns după alta așa cum ai făcut-o după aia
GANDURI EVOCATE DE REINTALNIREA CU TINE, CAMARADE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_evocate_de_reintalnire_valerian_mihoc_1376837421.html [Corola-blog/BlogPost/364418_a_365747]
-
de pungași Ce țin lumea-n colivie, O mână de actorași Manevrați de o regie De demenți bătrâni și grași... Ce vă țin în sărăcie Să le fiți, români, codași, Carne tunurilor vie, Planetarii cercetași Ce muri-vor în urgie, Bravi necunoscuți ostași Lăsând lumea-n veci pustie Ca pe un tărâm incaș Cotropit cu barbarie De un Dumnezeu iabraș Lăcomit la avuție... Avuție face-le-aș Și mormânt dintr-o cutie! Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rom_anie_cui_ma_lasi_romeo_tarhon_1353478286.html [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
construit în condițiile neprielnice ale dictaturii comuniste -, a înălțat, la intrarea în sat, un binemeritat monument creștinesc (o Troiță), întru cinstirea acelor eroi dezvăluiți prezentului atât de târziu. În vara hărăzită jertjei lor adusă Țării, mulți dinte acei tineri și bravi ostași căzuți pe câmpul de luptă erau artileriști, ceea ce l-a determinat pe părintele Siminciuc să se facă luntre și punte pentru a adăuga monumentului și două tunuri, simbolul armei prin care Armata ridicase atunci scut Patriei pe ogoarele și
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
metalice de la o unitate militară din Sibiu. Inițiatorul și înfăptuitorul acestui gest de înaltă atitudine civică și creștinească, părintele R. Siminciuc, și-a impus și un proiect de reamenajare a Cimitirului în care odihnesc, întru glorie eternă, acei tineri și bravi jertfitori. O năzuință care va absolvi și obștea de păcatul uitării. Părintele Romică Siminciuc a preluat parohia Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavriildin Soci în 1992, reușind să se facă repede demn de predecesorului său, preotul vrednic de pomenire Gheorghe
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
al nostru să mai fie batjocorit într-un asemenea hal? Până când? Eu cred că a sosit timpul să ne venim în fire, să prețuim, să slăvim și să sfințim și noi - generația de azi -, Istoria Eroilor Neamului nostru și a bravilor noștri Domnitori și Regi, să le prindem și noi înțelepciunea și memoria într-o Carte de Căpătâi Sfântă pentru generațiile viitoare.. Maricuța Manciuc-Toma NOTĂ: *-„care pe-aici n-o să triumfe niciodată!” *** Referință Bibliografică: Bătrânețe, haine grele!... / Alexandru și Maricuța Manciuc
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Batranete_haine_grele_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1332358250.html [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
tot felul, se îndreptau spre capătul cel mai adânc al galeriilor, spre a pușca peretele frontului de exploatare, prin care exploziile rupeau pereții de minereu, împrăștiind prafuri grele și fumuri înecăcioase în galeriile deja foarte îmbâcsite de noxe. Apoi, acești bravi oameni ai subteranelor, cu ajutorul uneltelor primitive, încărcau vagonetele cu minereu, ce porneau de-a lungul galeriilor spre stațiile de suprafață. Acel material dislocat din stâncă, era privit cu sfințenie, ca rod al muncii normate, nădăjduind ca acea muncă să fie
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aurul_din_scrierile_lui_mihai_viorel_darie_1387600092.html [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
nu pentru vre-un fapt penal, Ci pentru gândul ne-iertării Jafului Național ! Noi nu furăm că e păcat! (dar nici nu am avea de unde) Că Baronul județean, ce vede, prinde și ascunde ! Nu am crezut că vom iubi pe bravii noștri Procurori Pe Polițiștii ce-și fac treaba, alături de Judecători ! La Cer ne-a mai rămas Nădejdea !(de adevăr și de dreptate) Pe Terra, doar în Instituții, și-n funcțiile-abilitate... Prof. Paulian Buicescu, membru L.S.R. filiala Olt și U.Z
NOI NU CEREM AMNISTII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1408891550.html [Corola-blog/BlogPost/376416_a_377745]
-
copil. Dar... a avut loc revoluția și... s-a pus hotarul la Nistru, care a despărțit-o pentru mult timp pe bunica de casa unde s-a născut, de părinții de pe malul drept al acestui râu nefericit. Sârma ghimpată și ,,bravii” grăniceri nu-i permiteau măcar să asculte vocile rudelor de pe malul opus, să afle dacă sunt sănătoși și dacă mai sunt în viață. Doar vântul hoinar, ca un trădător, împrăștia vocile pe fășia neutră a bietului Nistru, ale cărui ape se
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
știm” - oftează tristă o cochetă - „Că ursul brun, chiar de iubește-o blondă, Se va-nsura-n final doar c-o brunetă!” IMPOSIBILA IUBIRE Un peștișor iubea cu frenezie O lebădă ce înota pe-un lac; Ceru deci sfatul unui brav brotac, Maestru și-n amor și-n strategie. Acesta, consultând și un gânsac, Decise că-i o pură erezie, Având și-un grad sporit de ... Citește mai mult URSUL BRUNSe spune că-ntr-o vară ursul brunCe se-ndulcise mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/eugen_deutsch/canal [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
amară!„Căci știm” - oftează tristă o cochetă -„Că ursul brun, chiar de iubește-o blondă,Se va-nsura-n final doar c-o brunetă!”IMPOSIBILA IUBIREUn peștișor iubea cu frenezieO lebădă ce înota pe-un lac;Ceru deci sfatul unui brav brotac,Maestru și-n amor și-n strategie.Acesta, consultând și un gânsac,Decise că-i o pură erezie,Având și-un grad sporit de ...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/eugen_deutsch/canal [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
vorba de o sete de înavuțire? Sau de putere? Cum ne manifestăm superioritatea? Strivind valoarea?! Încerc să fiu originală. Să spun răspicat, chiar dacă deranjez, ceea ce cred. Nu-mi place ce văd acum, Emilia! Nu pentru micimea unora s-au jertfit bravii eroi ai neamului. Oare nu se tem de justiția divină? - Ce virtute umană apreciezi cel mai mult? - Virtutea creștină, ea fiind hrana sufletului! - Societatea românească s-a schimbat mult în ultimii ani. Ținem cu greu piept sentimentului de invidie. Un
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
Bisericii Ortodoxe, cu acordul tacit al marilor ofițeri ai Armatei Române, cu indiferența altor Lideri religioși-confesionali sau a oamenilor de cultură, cu pasivitatea Dascălilor și cu muțenia quasigenerală a poporului, au pornit prigoana tocmai împotriva celor mai Aleși și mai Bravi Fii ai Neamului Dacoromân: Eroi, Dascăli, Clerici, Genii, Martiri, Mărturisitori, Cuvioși și Sfinți. Mercenarii Apocalipsei, politicienii puterii uită că toate persecuțiile pornite împotriva celor drepți sfarmă temelia urii pe care se sprijină ei, călăii, declanșând efectul invers, de bumerang, cel
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
cuvinte, Dar fără reguli n-ai să poți, Să duci limba înainte Tot frumoasă spre nepoți . Ca dovadă azi privește, Cu această nebunie Nimeni nici nu mai citește , Nici asculta poezie . Deci priveste-n față soarta , Ca un bun și brav părinte, Poți să-ți scoți în lume artă, Dar boteaz-o înainte. Chiar sunând a nucă spartă, Fă-i și reguli să conteze Când în colțul tău de artă Unii-ncep să delireze . București Ian. 2013 Referință Bibliografica: Prea ai hâr
PREA AI HAR ? de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1398883978.html [Corola-blog/BlogPost/341800_a_343129]
-
celebri precum Ferrari, Maserăți, Aston Martin, Rolls Royce, Porsche și așa mai departe dar nici că unul din el ar trage niște șfori și pentru binele orașului nostru și a mașinilor ce le dețin iei și noi restul locuitori ai bravului nostru oraș. Cântă, Silvestru, Gară arată de parcă ar fi trecut armata și tancuri pe acolo, străzile alea nu au fost reparate de ani buni deși sunt foarte circulate. Porțiunile Bacinschi - Arcu abia au fost asfaltate asta vară și de bine
Avem strazi faine, bine alese pentru ARO, Dacia 1300 si asa mai departe by http://www.iasi4u.ro/avem-strazi-faine-bine-alese-pentru-aro-dacia-1300-si-asa-mai-departe/ [Corola-blog/BlogPost/95501_a_96793]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ODĂ BREZOIULUI - DE CRISTINA NĂLBITORU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului În vremuri îndepărtate undeva-ntre munți Trăia un neam de daci cu-naltele lor frunți. Urmă un brav cneaz pe nume Litovoi Ce-și apăra hotarul la vreme de război. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Și Basarab și Mircea cu-ale lor legende vii Rămân peste meleaguri eterne mărturii. Plutașii
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396027654.html [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
ghiocelului o mulțumi pe Zâna Iarna. Suflă un vânt puternic pentru a o purta pe Miruna acasă lângă mama și surioara ei, altul pentru a trimite vulpea argintie să păzească în continuare treptele care duc spre cer, iar ea, împreună cu bravul Ghiocel, se întoarseră în castel. Soarele se înzdrăveni pe loc, adună toate zânele și le liniști, după care, îl ridică pe Ghiocel la rang de cavaler. Doar Luna rămase în partea ei de castel, mulțumită să stăpânească noaptea și nedorind
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424918262.html [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
cuante reci / din rouă curg / (s-au desprins de pe smicele) / bem din ele / eu și-un murg // [...] / verde crud / verde sălbatic / drumul soarelui prin crâng / s-a zburlit coama pe murgu / fornăie pe nas prelung // ochi căprui și coamă deasă / brav îi murgul / nu mă plâng / eu nu-l las / el nu mă lasă / drumul pân' la mândra-i lung» (doină, p. 17). Pe valea „bucuriei cuantice“ a textelor achimesciene, liricul Eu / Eroul poematic mai trece prin gări (danubiene, desigur, unde
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Ciocoiu și trei voinici așteptau ordinul căpitanului Arnăutu. Acesta se plimba îngândurat cu mâinile la spate. Căpitanul Sasu le urmărea dintr-un colț întunecat cea mai mică mișcare. Ceilalți doi boieri erau tolăniți pe câte un jilț lângă un perete. - Bravi oșteni, rosti deodată cu vocea joasă și prietenoasă căpitanul Arnăutu, din acest moment pe umerii voștri apasă o mare răspundere în fața acestui popor!... Dintre toți v-am ales pe voi trei, fiindcă m-ați convins că aveți calități de oșteni
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420818765.html [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
Cancerul e boala ei: Diabetul și cârcei, Leucemii, ciroze, Cardiace și viroze, Avem boale fel de fel, Dar nu asta, nu e, Doamne, Boala noastră cea mai gravă; Țara asta încă doarme Și poporul e mișel, Nu mai e nația bravă, Asta-i boala cea mai gravă! De aceia, te rog, scoală! Scoală-te, Măria Ta! Generația-i pierdută, Obosită și ciufută, Nu mai are zvâc de luptă. Dă-mi copiii pe la școale, Dar nu au nici manuale Și dăscălii, da
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_maria_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
Tot ce aveți este inteligența voastră, mergeți la școală cât mai departe, studiați, învățați, pregătiți-vă...” Afirmă cu tărie: „Trebuia ca în școli să ne fi învățat adevărul despre tot ce ține de neamul nostru românesc, care este un neam brav, cu rădăcini puternice și origini străvechi, iar despre România noastră trebuia să ne fi învățat că este o țară mică, că avem și noi ce avem”, și era tare indignat că s-au scris pe vremea comunismului atâtea poezii patriotice
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]