3,579 matches
-
se participa, de cele mai multe ori, în echipe. Andrei Avram, Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Ion Gheție, Theodor Hristea, slavistul Gheorghe Mihăilă, I. Fischer, Lucia Wald, Emanuel Vasiliu, colegi la Universitate, la Institutul de Lingvistică, participanți la diferite reuniuni de breaslă toți aceștia și încă mulți alții au capitole în cartea lui Sala. Ca și foștii profesori, desigur, Al. Graur, D. Macrea, Ion Coteanu, spre a nu mai vorbi de cei doi mentori spirituali deja amintiți: Iorgu Iordan și Al. Rosetti
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
Joyce), care să conțină crezul generației ei. Cum va fi fost realizabil un atare proiect e greu de bănuit. Cu aceste premise (mai curând dezamăgitoare pentru amatorii de „viață literară”) e firesc ca, în primă fază, trimiterile la atmosfera de breaslă să fie de tot sporadice. Dintre prietenii scriitori sunt pomeniți (pe lângă Stancu) Ștefan Baciu, Octav Șuluțiu și, cu un statut aparte, Henry C. Ionescu Gulian (pe care-l alintă, până târziu, Richi). În rest, tânăra Maria Banuș pare să respire
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
cel al BBC, care să-i ghideze pe jurnaliști. "Nasul" se lungește Totuși, Christian Mititelu, membru al CNA, a spus că la emisiunea "Nașul", realizată la B1, Radu Moraru nu respecta întotdeauna legislația audiovizualului, atacându-i pe unii "colegi de breaslă"."La emisiunile pe care le făceați la B1 aveați tendința de a defăima colegi de breaslă. Dacă veniți cu emisiuni de două ore pe zi în care se repetă treburile astea, nu știu dacă să dau crezare că vă veți
Băse Tv a primit licenţă. Radu Moraru, acuzat că a minţit poporul cu televizorul () [Corola-journal/Journalistic/27533_a_28858]
-
al CNA, a spus că la emisiunea "Nașul", realizată la B1, Radu Moraru nu respecta întotdeauna legislația audiovizualului, atacându-i pe unii "colegi de breaslă"."La emisiunile pe care le făceați la B1 aveați tendința de a defăima colegi de breaslă. Dacă veniți cu emisiuni de două ore pe zi în care se repetă treburile astea, nu știu dacă să dau crezare că vă veți inspira din carta BBC", a spus Christian Mititelu, făcând referire la faptul că principala emisiune din
Băse Tv a primit licenţă. Radu Moraru, acuzat că a minţit poporul cu televizorul () [Corola-journal/Journalistic/27533_a_28858]
-
va fi mărită. "Principalul merit al acestei televiziuni este acum să-l spele pe domnul Radu Moraru", a spus, la rândul său, Dan Grigore, membru CNA. Pe de altă parte, Radu Moraru a spus că nu a atacat colegi de breaslă, ci oameni care înainte să se "vopsească ziariști" au lucrat pentru statul român, în zona "privatizării", a "șpăgilor" și "furturilor", pe lângă miniștrii care au fost acuzați de astfel de lucruri. "La 10 TV, «Nașul» va fi puțin mai lung. Va
Băse Tv a primit licenţă. Radu Moraru, acuzat că a minţit poporul cu televizorul () [Corola-journal/Journalistic/27533_a_28858]
-
rigorile profesiei de bibliotecar, la un concurs pentru ocuparea postului de manager al unei biblioteci, este absolut obligatoriu ca minimum jumătate din membrii comisiei să fie specialiști din Sistemul Național de Biblioteci, susțin bibliotecarii. Este inacceptabil și umilitor pentru întreaga breaslă a bibliotecarilor ca asupra unui concurs de o asemenea importanță să existe îndoieli și suspiciuni de incorectitudine, spun ei, cerând totodată anularea concursului și organizarea unui nou concurs care să respecte principiile competenței profesionale specifice domeniului biblioteconomiei și științei informării
Bibliotecarii cer anularea concursului pentru postul de conducere a Bibliotecii Centrale Universitare () [Corola-journal/Journalistic/27615_a_28940]
-
în Craiova Societatea „Prietenii științei“. A murit prematur, la 55 de ani, fiind înmormîntat în cimitirul catolic din Craiova. Ce-l distinge pe acest doctor oltean cu rădăcini franceze nu e nici oficiul de ctitor și nici cariera făcută în mijlocul breslei medicale, ci concepția „deviaționistă“ pe care a căpătat-o în privința bolilor. Deși format în tiparul pragmatic al școlii alopate de la București, Charles Laugier nu a închis ochii la variantele alternative de terapie pe care lea întîlnit în populația oltenească. Așa
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
Matache, Palatul CFR și strada Buzești, ori în zona Universitate - Romană. Aici traseistele sunt dispuse să meargă cu tine la un hotel din apropiere, pentru a-și onora serviciile. Rămân “curvele de lux”, așa cum le numesc colegele mai ieftine din breaslă, ele duc prețul la un alt nivel, ajungându-se la 500 de euro “partida”. Pentru cei interesați, curvele de lux se găsesc în cluburile din centrul Bucureștiului, cazinouri sau saloane de masaj erotic. O altă modalitate de a le contacta
Harta prostituției din București. Vezi și prețurile practicate () [Corola-journal/Journalistic/22451_a_23776]
-
a spus deseori că episodul plagiatului său din 1975 nu a fost altceva decît o « înscenare » menită să-l compromită : „Prețul pe care l-am plătit eu s-a redus la condamnări în ședințe publice, la articole de demascare în breasla filozofică, la înscenari (exact ca azi!) de plagiat (însă atunci, în 1974, nu-l plagiam pe Heidegger, ci Biblia), la dat afară, în două rînduri, din institutele în care lucram (o dată, în 1974, ca "necorespunzator ideologic", altă dată, în 1975
Posibil plagiat al lui Liiceanu, din arhivele CNSAS () [Corola-journal/Journalistic/22462_a_23787]
-
obiect, mai de fiecare dată. De acum, Cornel Ungureanu se arată doritor de a fi un model de cercetător academic! Ca și în alte lucrări ale sale, istoria cunoaște vizibile deschideri spre valorile europene, cum nu procedează mulți colegi de breaslă, din alte centre universitare ale țării. Informația oferită te copleșește, intrând în consonanță atât pe orizontală (tematic, ideatic), dar și pe verticală (urmărind dinamica apariției și devenirii unui motiv, a unui principiu sau chiar a unor stări de fapte). De
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
acest lucru pentru că publicul l-a părăsit, iar gazeta pe care o conducea a dat faliment. Până la urmă, "Un show păcătos" este lider de piață", a declarat Dan Capatos pentru Evz. Soluția ar fi fost, atunci când se putea, autoreglementarea în interiorul breslei, eliminarea acestor persoane din categoria jurnaliștilor și să li se interzică să mai practice această meserie", a declarat Cristian Tudor Popescu, la România TV. Citește și:
Capatos îi răspunde lui Cristian Tudor Popescu. Vezi ce a spus () [Corola-journal/Journalistic/23580_a_24905]
-
Eugen Barbu din Incognito, și, iată, un caz asemănător tulbura viața literară românească. Se știe că plagiatul lui Barbu fusese condamnat întrun comunicat al Consiliului USR. Plagiatul lui Ion Gheorghe n-a avut neșansa unei condamnări publice de către organizația de breaslă a scriitorilor. Nu mai știu de ce. Poate pentru că dezvăluirea venise cu întârziere și nu în publicațiile din țară. Reacții au existat totuși și până la urmă, ele tot la USR au condus, cum se va vedea mai departe. Pionier a fost
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
urmări eliminarea din literatură a scriitorilor devotați comunismului, precum Barbu, Gheorghe și alții, astăzi, nomina odiosa. Peste o săptămână și tot în SLAST, Dinu Săraru preia ștafeta: USR ar fi „străină de spiritul românesc”. Cum citiți! Și încă: organizația de breaslă n-ar încuraja literatura comunistă, al cărei erou principal trebuie să fie, firește, activistul de partid. Dragostea și revoluția, nu e așa? A face din martirii „obsedantului deceniu” protagoniști ai romanului actual înseamnă a ține partea unor „mici burghezi călcați
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
2013 îl putem caracteriza ca fiind anul multor provocări pe mai multe planuri pentru ca organizația noastră să câștige încrederea colegilor din breaslă, dar și a opiniei publice. În primul rând trebuie amintită atragerea de noi membri din presa culturală, militară, creștină și de știință. Eforturile au fost răsplătite cu intrarea în Uniune a unui număr mare de jurnaliști, dar și de revenirea
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
de internet, care în 2013 a cunoscut o îmbunătățire a formelor de prezentare, a conținutului și consistenței informațiilor, într-un regim de lucru permanent, 7 zile din 7, cu postări pe fluxul întregii zile, în funcție de necesități. Sunt prezentate informații din breaslă, utile și necesare, știri, reportaje, interviuri din țară și din Diaspora, precum și informații de interes general. Anul 2013 consemnează peste 33.500 de vizitatori unici și peste 46.000 de vizite. Filele paginilor noastre au fost afișate de 96.000
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
Numărul 3/2016 al Revistei UZPR este un nou prilej de a aborda unele dintre cele mai arzătoare chestiuni de pe ordinea de zi a breslei, de a face apel la reperele trecute ale profesiei, de a puncta importanța publică a acestei munci și de a trage cuvenitele semnale de alarmă vizavi de condiția jurnalistului profesionist într-o epocă în care prea mulți amatori se autoconsideră
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
tema workshop-ului organizat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, din municipiul Curtea de Argeș. A fost momentul în care UZPR le-a acordat elevilor participanți Diploma „Sapienția — 2016”. Detalii despre recenta apariție a legii care face dreptate breslei jurnalistice sunt prezente în texte semnate de susținătorul legii, senatorul Haralambie Vochițoiu, de prof. univ. dr. Ion Marin, decan al Facultății de Jurnalism din cadrul Universității „Hyperion”, de jurnalistele Brândușa Armanca și Roxana Istudor. Despre „Condiția jurnalistului” vorbește reputatul ziarist Cornel
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
ca oricine care produce și distribuie conținut media să se autointituleze sau să fie considerat jurnalist. Ziariștilor profesioniști, celor care practică jurnalismul responsabil, ce le rămâne de făcut în fața acestui curent? În România, nu excelăm în a gândi împreună, în cadrul breslei, politici, strategii și tactici care să ducă la însănătoșirea comunității mediatice. Jurnaliștii din România s-au lăsat împinși de conjuncturi și crize după principiul „Salvează-ți pielea, acceptă orice compromis ca să nu cazi!”. Iar companiile media s-au afiliat politic
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
e. Ceea ce se poate face, din acest punct de vedere, este recalificarea acestor metode de măsurare care au influență în publicitatea pe care o atrage un site sau altul. Al doilea lucru care s-ar putea face ar fi ca breasla să impună mai multe reguli - care există, nu trebuie inventate -, ce țin de etica, de responsabilitatea profesiei. E vorba de autoreglementarea care, din păcate, nu a avut un ecou prea intens, deși s-a adoptat, încă din 2000, Codul Deontologic
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
nici sindicalizarea nu este suficient de puternică, jurnalistul se găsește ca profesionist într-o poziție vulnerabilă: patronul face ce vrea cu el, iar dacă e concediat, e „fiul ploii”. Deci, sindicalizarea ar fi o soluție, fie și târzie. -Avem în breaslă jurnaliști acoperiți, jurnaliști corupți, șantajiști și instituții media viciate. O lege a presei, făcută de reprezentanți ai instituțiilor media, ar putea rezolva problema? -Cunosc toată istoria legislației presei din România și am fost parte la opoziția pe care presa din
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
deghizează să cumpere companii de presă sau să-și inventeze companii de presă care să-i deservească, nu cred că s-ar jena să facă harceaparcea o potențială lege a presei. -În condițiile date, cum ne putem însănătoși noi, ca breaslă? -Spre rușinea noastră, această breaslă a rămas singura care nu are niciun fel de umbrelă profesională deasupra ei. Are doar protecția asta foarte frumoasă, dar vagă, a libertății de exprimare. Care nu ajunge. Nu există protecție socială pentru jurnaliști - ziariștii
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
presă sau să-și inventeze companii de presă care să-i deservească, nu cred că s-ar jena să facă harceaparcea o potențială lege a presei. -În condițiile date, cum ne putem însănătoși noi, ca breaslă? -Spre rușinea noastră, această breaslă a rămas singura care nu are niciun fel de umbrelă profesională deasupra ei. Are doar protecția asta foarte frumoasă, dar vagă, a libertății de exprimare. Care nu ajunge. Nu există protecție socială pentru jurnaliști - ziariștii nu sunt protejați nici ca
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
indemnizație la pensie care le sporește venitul, lucru pe care încercăm să-l impunem și pentru jurnaliști, care sunt recunoscuți prin Legea dreptului de autor ca fiind creatori. Așadar, încercările pe care aceste câteva organizații le fac pentru a unifica breasla sunt un lucru bun, vezi reînvierea Convenției Organizațiilor de Media-COM, dar se fac pe proiecte și, dacă nu finanțează cineva punerea laolaltă a jurnaliștilor din diverse colțuri ale țării, rămâne o luptă surdă. Brîndușa Armanca este licențiată în filologie la
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
Breasla jurnaliștilor îl cunoaște și îl apreciază pe Ion Marin dintotdeauna. Pe drept, este considerat a fi unul dintre ziariștii importanți ai presei post-decembriste din România, la edificiul căreia a contribuit masiv în ultimii 25 de ani, după ce își construise un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
din România, la edificiul căreia a contribuit masiv în ultimii 25 de ani, după ce își construise un anumit renume de “incomod” încă înainte de 1989. Ion Marin care în aceste zile împlinește 60 de ani de viață. Este, pentru colegii de breaslă, dovada faptului că pentru a fi ziarist nu este suficient să scrii un text, să-l lași la redacție și apoi să pleci. El mai știe să pună alături de talent și o părticică din umanitatea sa, pe care o apără
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]