667 matches
-
de la alta un blid de cușcuș cald și se întoarse la locul său, să mănânce în tăcere, privind noaptea ce cădea, peisajul nins ce dispărea înghițit de umbre și peretele de lemn al vagonului, pe care pasageri plictisiți săpaseră cu briceagul tot soiul de inscripții ca să-și omoare timpul. Acolo, în gară, în picioare pe zăpadă, Gacel Sayah descoperise dintr-o dată că prezicerea bătrânei Khaltoum părea că avea să se împlinească. Deșertul, iubitul deșert unde se născuse, rămânea în urmă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și poate vrea și banii înapoi... Io unu’ nu pot să vă încurc. N-am nici un amestec în afacerea asta. Ai face bine să nu mă mai pui la socoteală... Observă cu oarecare întârziere ce scosese omul din buzunar. Un briceag, deh, pe care-l agita cu o mișcare sincopată din cot. Lama subțire, lungă de-o jumătate de palmă, se bălăngănea dându-se peste cap. După cum arăta briceagul ăla dimpreună cu stăpânul lui, n-ar fi reușit să-i ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la socoteală... Observă cu oarecare întârziere ce scosese omul din buzunar. Un briceag, deh, pe care-l agita cu o mișcare sincopată din cot. Lama subțire, lungă de-o jumătate de palmă, se bălăngănea dându-se peste cap. După cum arăta briceagul ăla dimpreună cu stăpânul lui, n-ar fi reușit să-i ia gâtul nici măcar unei găini. Amenința totuși, deși n-arăta c-ar avea sânge-n instalație pentru a trece la fapte. — Bagă-ți dracului la loc, în buzunar, porcăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pensionari insomniaci făcându-și de lucru cu undițele, doar ei ce se mai freacă pe aici la ora asta: Rafael și paznicul ăsta piscicol pârât, travestit în costum de camuflaj, care uite-l cum se gudură, după ce săptămâna trecută scosese briceagul ăla șantaliu și că să n-o dai cu mine pe prieteneală, și acum, tot el leșinat după prieteneală. Norocul lui că nu e Rafael ăla care să răspundă cu aceeași monedă. Dintotdeauna a lăsat să treacă de la el, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aceeași monedă. Dintotdeauna a lăsat să treacă de la el, cât de mult, da, cât ar fi în stare să suporte, agonisindu-și în felul ăsta înțelepciunea. Adevărul e că se cam pierduse cu firea din nimic, simțindu-se amenințat cu briceagul, gonit de pe tocătura de paie, iarba verde de acasă, ce tâmpenie, drept pentru care amenințase și el. Acum n-are decât să se arate îndatorat față de jivina asta scheletică, Mărgărit. Ba nicidecum jivină, ci prietenul, fratele pe care-l asculți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
intre... Păi, cu cine dracu’, Doamne iartă-mă, dacă nu cu un creștin de bărbat? Păi, de bună seamă că nu-i ceea ce pare, ba-ntotdeauna-i așa, și uite că Mărgărit îi spune verde-n față c-a scos briceagul ăla fiindcă i s-a făcut frică văzându-l că se școală de pe iarbă și se răstește cu uitătura aia zbanghie și ca scăpat de la ocnă cu căpățâna aia rasă, dar mai apoi s-a căit, i-a părut rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
din țară.” În încăpere s-a auzit zumzetul muștelor. Doamna a vrut să spună ceva, dar s-a răzgândit. Noi, copiii, nu ne dădeam niciodată mâna, deși ar fi existat motive întemeiate. Căci mâinile noastre erau mereu pline de arme: bricege, pietre, ace și cioburi de sticlă. Precis că am fi băgat în sperieți tot Evul Mediu. Într-o zi, spre sfârșitul anului școlar, tata a intrat în clasă. I-a șoptit ceva la ureche profesorului, după care eu am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
privea pe tata și pe mama, și continua să mănânce ca și cum n-ar fi avut nimic de-a face cu ceea ce se petrecea. Până ce, Într-o după-amiază, când se Întoarse de la muncă, tatăl Îl văzu pe fiu meșterind cu un briceag o bucată de lemn și crezu că, așa cum era normal și obișnuit În acele vremuri Îndepărtate, Își construia o jucărie cu mâinile lui. A doua zi, Însă, Își dădu seama că nu era vorba de un cărucior, cel puțin nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
nu era vorba de un cărucior, cel puțin nu se vedea vreun loc unde i s-ar fi putut monta roți, și atunci Întrebă, Ce faci. Băiatul se prefăcu că nu auzise și continuă să scobească În lemn cu vârful briceagului, asta s-a Întâmplat În vremea când părinții se speriau mai puțin și nu alergau să ia din mâna copiilor un instrument atât de util pentru confecționarea jucăriilor. N-ai auzit, ce faci cu bățul acela, Întrebă din nou tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Pe masă, lîngă mașina mea de scris, acoperită pe jumătate cu o foiță de celofan, era o bucată uriașă de șuncă rozalie cu margini albe și, din cînd În cînd, cîte un tovarăș se-ntindea Își tăia o felie cu briceagul, după care se-ntorcea la barbut. Îmi tăiai și eu o felie. — Tu urmezi la baie, i-am spus lui Al, care pînĂ atunci se uitase prin cameră. — E drăguț aici, la tine, spuse. Șunca aia de unde-a mai apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Onie. Pas de pistol, pas de binoculaire. Rien, pe mă-sa. — Assez de sous, spuse Onèsime. Ne merge bine cu banii. — N-am unde dracu’ să-i cheltuiesc. — Altădată. — Je veux cheltuiesc maintenant. Claude deschise o sticlă, folosing tirbușonul de la briceagul său nemțesc de cercetaș. O mirosi și mi-o Întinse: — C’est du gnôle. Cealaltă echipă Își Împărțise deja partea. Erau prietenii noștri, Însă de Îndată ce ne despărțeam deveneau ceilalți și parcă te Înțepau În spate. „VĂ despărțiți prea ușor“, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
trandafirii. Cu securea în mâna e sclipitor. Fără ea rămâne maroniu-roșcat și neras. Fără pușca de lemn, crăpată și lucioasă de mângâieri, e un lăcătuș oarecare, gîrbov și deșirat. Cu ea însă făptura îi miroase a iscusință și strategie. Coiful briceagului de vânătoare și binoclul. Cadența nocturnă îl strecoară nebănuit până la poartă. O cadență dusă la perfecțiune. La parola de ieșire, însă, sprâncenele negre-stufoase i se încruntă, acoperind tăișul ochilor. Sub ele, în bătaia lunii, mai sticlește doar vinețiul adâncit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
e încă viu, rânji Leonard. La noapte o să atac de trei ori mai repede. Poate mă rog și de maistru să mă lase ceva mai devreme.... Incetul cu încetul, cadența tărăgănată îl aduse la baza colinei. Acolo sări tranșeul, însă briceagul îi alunecă în groapă. Sprâncenele negre stufoase i se încruntară peste tăișul ochilor: semn rău, al naibii de rău. L XVIII În apartamentul de trei camere din Drumul Taberei noi o dețineam pe cea din spate, de lângă baie. De pe balcon se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
are probleme, Caritasul a destabilzat economia națională. Colac peste pupăză, un neg dobândit în urma unei bălăceli în lacul Băneasa, pe care-l arsesem în urmă cu un an, izbucnește din nou De data aceasta la cealaltă mână. Încălzesc lama unui briceag la flacăra de aragaz și-o aplic pe fața grămezii de piele de forma unui coral. Bucătăria se umple de miros de carne arsă. Vecinii se bucură că au scăpat de duhoarea de varză fiartă. Degeaba, însă, peste două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
coral. Bucătăria se umple de miros de carne arsă. Vecinii se bucură că au scăpat de duhoarea de varză fiartă. Degeaba, însă, peste două săptămâni negul sare din nou din organism, acum în vârful degetului mare de la piciorul drept. Înfierbânt briceagul. Poți, îmi spun, ești un soldat în tranșeele capitalei. Carnea sfârâie, un junghi îmi străpunge inima. Peste două zile, cucuiul din piele îmi împopoțonează alt deget. Îi zic Sabinei să vină cu mine la doctor. Zace în pat, îi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ție, Prințăso, i-l pune în poala fetei, Izaura. — Și eu îți dau un ou, îi oferea Păun. — Eu n-am cum să-i dau. Cum n-ai, hapleo? Îi tai o bucată dă slănină, săreau ceilalți la Rozmarin. Scoate briceagul și taie și pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau vreo bucată de pâine ce se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fost! confirmă Vierme. Măi, măi, să vedeți ce-o să vă mai topiți voi, după zăbrele, la pușcărie, fluturașilor! Ori ați băut, ori ați fumat sau ați prizat porcării, până n-ați mai știut ce faceți și v-ați jucat cu bricegele, mama voastră, ca să rămână doi dintre voi, lați! Da', cu copilu'? Cu copilașu'...? Cu el, ce-ați avut? Nu sunteți teferi! Șefu', totul e limpede, mie-n sută și se coroborează și cu rapoartele de eveniment! Una din două: Sau
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
gramofon nu s-ar fi produs deodată din trei puncte ale magazinului. Nory își astupă urechile și începu a țipa în neștire: - Știi că Mika-Le trăia cu unul! Tipul s-a însurat și ea a vrut să-1 omoare. Purta un briceag în poșetă, dar nu 1-a ucis. în schimb, a chelălăit, a făcut scandal. . . Atelierul lui Greg era teatrul. . . Greg, cum știi, avea slăbiciune pentru mumia mică și tolera tot în speranță că va lua succesiunea actorașului, care nu i
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu i le descoperi vânătorii de români și pentru a ascunde, cu foșnetul lor, bătaia ca de ciocan a inimii lui Constantin Beccin...’’... Zadarnic! Când i-a simțit aproape, Beccin, preferând să moară pe pământul său străbun, și-a scos briceagul cu care curăța livada și via - mai mic ceva decât al înaintașului milenar, Decebal cât ai clipi, și-a tăiat beregata’’...’’Nu a reușit să o taie complet căci custura i- a căzut din hotărârea mâinii. Sângele a început a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-mi amintesc vreodată. Privind cu mai multă atenție, primul secretar particular, observă,în scrijelitură, o culoare care-l făcu să tresară. Brusc, se aplecă,în genunchi.îi descleștă gura, dinții, de aurul volanului, dete acolo cu unghia, mai scoase un briceag ordinar, și scrijeli, cu el, un pic mai sus, un pic mai jos, un pic mai către dreapta, un pic mai către stânga...rosti, apoi, căzând, lat, peste decedat: AUR! Cuprinzând cu ambele mâini, și apăsându-și cu putere, trupul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
treci podul peste Șomuz, apoi să ocolești casa lui Păduraru și să intri în poteca care dă pe suhat... Baba Mărioara îl amăgise odată că pe cărare te poți întâlni cu lupoaica care fătase în zăvoi. Dar Lică avea un briceag foarte bine ascuțit și cu el nu-i mai era teamă. Copilul vroia de mult să se ducă cu cârligul în singurătățile pe care le știa el din spusele celor doi jandarmi, Vasile Crețu și Vasile Cojoc. Și-ar fi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
te miri ce. Făcuse tot neamul de râs. - Îl împușc, răcni el cu gândul la copil. Ieșind s-aducă mâncarea, plutoniereasa era galbenă ca turta Iosifan ordonă dezechiparea. Se așezară la masă iar când trecu la digestie, se scobi cu briceagul în dinți. Copilăros, obrazul lui Avram se rotunjea rumen ; arăta fudul, ca omul tânăr care se crede deștept și frumos. Al treilea jandarm era un biet nerod pentru care fusese mituit comandantul legiunii să nu-l trimită pe front. În
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
jocurilor în praful din uliță ― bineînțeles, pe Delături ― începea puțin mai târziu, când zilele deveneau mai calde. Atunci, îmi diversificam activitatea. Ciopleam bețe de alun pe care le ornamentam cu desene geometrice, fugind în grădină după "foaia tăieturii" de câte ori lama briceagului scăpa din lemn în carnea degetelor. Luam parte la "meciuri" de "de-a lunga", o formă primitivă de "baseball" în care, în loc de crose, se foloseau crengi groase de salcie. Sau mă strecuram, de unul singur, în cimitirul de la Progade pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
el, ca să poată rămîne la fel de bine conservat. Dar momentul În care Juhus a reușit să se stăpînească depășind momentul acela dificil semăna mai curînd cu o situație În care, de exemplu un om care și-a tăiat venele Îți Încredințează briceagul zi-Îndu-ți: „ține-mi-l puțin, te rog, mă Întorc Îndată după el“. Și mai semăna foarte mult și cu o altă situație. În care un tip care fuge Își dă seama deodată ca fuge și nu-și poate explica de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
în creier. Mai mult decât să descriu banalizatele de-acum, prin abuz cinematografic, viață și transfigurare a Cydoniei, craniul ei alungit și colierul ei din măsele de om, sau viclenia lui Vordenbliss, „săpă torul de canale prin hipotalamus“, sau căutarea briceagului cu șapte lame de aur cu care Orolio scrie numele a șapte reptile pe șapte spinări de fecioară, sau atâtea și-atâtea mii de detalii care fac din această nesfâr șită carte - 1140 de pagini în ediția mea cea veche
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]