748 matches
-
mi-a spus că are impresia că se întâmplă ceva cu creierul lui. — E de bine atunci. Nu poate să fie foarte grav. — Nu pot să îndur asta, Laurence. Pare încă atât de tânăr și a avut întotdeauna o minte brici. O să se agraveze? — E greu de spus cât de rapidă va fi evoluția bolii. O să discut cu un prieten de-al meu care e specialist în geriatrie. Cred sincer că ar trebui să-l duci pe tatăl tău la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un copil. De ăla-mi pare rău, pentru că aia am făcut-o mai mult împins. Deci am fost cu ăștia doi. Ei au fost capul. Ei erau din Câmpia Turzii, erau cunoscuți și, normal, ăia mi-au pus cuțitul în mână. Briciul, nu cuțitul. Ei au văzut că nu era nici o șansă, deci, să plecăm așa din casă. Ei erau de-acolo, îi cunoștea și i-ar fi găsit. Puține momente sunt care să nu mi le amintesc, așa. Ăla era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Tu i-ai omorât! Pe mine nu mă prostești...“ - „Da, domnule, uite-așa, uite-așa, uite-așa. Am făcut-o. Normal, am vrut să fac altceva și uite ce-a ieșit.“ Mai dădeam un pumn, mai tăiam pe unul cu briciul, mai nu știu ce. Mai închidea ochii... Acuma, că m-am spurcat la fier... Deja se vedea și ea victimă. Acuma, femeia probabil că știa ce are la ușă. A văzut ea ceea ce trebuia să vadă și bine-a făcut. Ei, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ale mele. Erau mototolite, așa că le-am întins pe masă, netezindu-le cu mâinile. - Mai e o traistă sub pat, a adăugat. Am scos-o afară. Într-un săculeț de piele erau cărțile și cele trebuincioase scrisului. Aruncaseră acolo vraiște briciul, două perechi de încălțări și o pungă cu fibule și curele. - Lipsesc armele, haina de blană și uleiul parfumat, m-am plâns. - Haine de piele și arme ai aici din belșug, restul e lucru muieresc, a comentat Rotari. Am scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care secera grâul pe un ogor. La fiecare șuierat de coasă, din tulpinile tăiate ieșeau urlete sfâșietoare, și din lan țâșnea sânge. La un moment dat țăranul mi-a întins coasa, care s-a prefăcut în mâna mea într-un brici de ras. M-am trezit foarte indispus, ca și cum s-ar fi întâmplat ceva ireparabil. Întreaga dimineață s-a muncit pe brânci la moșie. S-a făcut curățenie în case, s-a măturat curtea, și turnul a fost împodobit cu iederă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
el stătea neclintit Andras, cu mâinile încrucișate la piept. Privirea lui mă țintuia, având pe față o expresie ce continuu mă îngrozea din ce în ce mai tare. Un om cu desăvârșire lipsit de emoții. Ultimul lucru pe care l-am văzut a fost briciul care reteza barba blondă a lui Taso, în timp ce călăul îi ținea capul neclintit. Din pricina lacrimilor, n-am mai putut să văd nimic, sau poate că am leșinat. Nu-mi mai amintesc. Știu doar că m-am trezit pe când eram tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a deschis ușa și Ioniță Eliberatoru s-a strecurat înăuntru, îmbrăcat cu straie preoțești. Era zâmbitor și cu obrazul stâng ridicat artistic, în poza specifică a Ioniților. L-a dezlegat pe Stroe Leurdeanu, l-a-nvelit într-o rasă, apoi a scos briciul și i-a dat barba jos într-o clipită. Când au ieșit afară, era încă lumină. Soarele bătea pe buza pământului și călugării se pregăteau de vecernie. În urma lui Ioniță plutea un abur subțire, mov și risipit. La poartă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
capăt nu un ac cu gămălie, ci otravă pentru broaște, iar războiul este unul adevărat, pe viață și pe moarte, apoi mi-am scos și cuțitul, gândindu-mă că e unul de luat scalpul, a cărui lamă ascuțită ca un brici se plimbă pe pielea capului, urmărind linia căștii capilare, apoi cu o mișcare bruscă se trage scalpul de pe osul craniului, însă cuțitul meu de tinichea n-avea tăiș, îmi părea rău că nu mai am briceagul cu mâner în formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se apucase deja să tragă de peliculă cu mâna, zicând că puțin îi pasă, acum chiar că vrea să știe ce e sub chiloții femeii ăsteia, și l-am văzut băgându-și mâna în buzunar și scoțând de acolo un brici, atunci l-am întrebat ce vrea să facă, e nebun la cap, iar el a zis că femeia se dezbracă uite-acuși și că puțin îi pasă, va tăia cei câțiva metri de peliculă, și eu i-am spus să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
femeia se dezbracă uite-acuși și că puțin îi pasă, va tăia cei câțiva metri de peliculă, și eu i-am spus să nu se atingă de ea, că nu avem voie să lăsăm urme după noi, dar Feri deschisese deja briciul, gata-gata să taie pelicula, și atunci l-am prins de braț, întrebându-l că ce l-a apucat, i s-a urât de viață, vrea să ajungă la școala de corecție?, dar el mi-a zis numai să-i dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
loc pe sol cînd remarcă minuscula bucățică de hîrtie lipită la colțurile gurii cadavrului, ca o bucățică de hîrtie absorbantă pe care un bătrîn și-ar fi pus-o pe obraz să curme curgerea sîngelui după o tăietură produsă de brici, și care ar fi alunecat. O prinse delicat cu vîrful unghiei, simți rezistență și, Îndepărtînd buzele victimei, apoi maxilarele, extirpă treptat tot petecul, făcut ghemotoc. Desfăcu hîrtia umedă de salivă cu multă precauție. Pentru Marie, Cel de Sus va judeca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o sugă, apoi să-i lingă curul; În seara asta, nu are chef. „Clément, ai o puță cheală, spune el, zeflemitor; trebuie ajutat părul să crească...” La un semn, ceilalți Îi ung sexul cu spumă de ras. Brasseur deschide un brici, apropie lama. De frică, Bruno se scapă pe el. Într-o noapte de martie a anului 1968, un pedagog l-a găsit dezbrăcat, plin de rahat, ghemuit În closetul din fundul curții. I-a dat o pijama și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
structuri metalice mâncate de rugină. Michel Înainta printre barăci vopsite În culori terne și totodată țipătoare; ploaia și un vânt glacial Îi biciuiau fața. Ajungând la ieșirea din parc, era atacat de niște tineri În haine de piele, Înarmați cu brice. Îl loveau cu Înverșunare timp de câteva minute, apoi Îl lăsau să plece. Ochii Îi sângerau, știa că va rămâne orb pentru totdeauna, iar mâna dreaptă Îi era pe jumătate secționată; dar mai știa că, În ciuda sângelui și a suferinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ori? Câte urechi avea? GARDIANUL: Dar nu vă fie frică, eu am sa fiu lângă dumneavoastră. Am să vă țin de picioare, ca să nu vă zvârcoliți. Cu dumneavoastră n-o să se repete. Îi ung eu gâtlejul la fix. O să meargă brici. Ne apucăm? ARTUR: Mă plictisești. Eu trebuie să mă reculeg, nu să spăl pe jos. GARDIANUL: Cum vreți. Dumneavoastră urmați să fiți executat aici. Pentru dumneavoastră o faceți, nu pentru mine. ARTUR: Nu, nu-mi place. Altfel visam eu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
l-au băgat pe gât, deși aș fi putut sta singur, măcar să fi înțeles repede, din primele zile, că eu am un statut superior, iar el e un tolerat. Toate trucurile pentru a-mi demonstra superioritatea, reminiscențele liceului, iscuțimea de brici a minții... le puteam da deoparte. El nu trăia în conflict, ci mai degrabă în împăciuire. Se îndrăgostise de ceva timp de coleoptere - sunt cărăbușii colepotere? nu știu, parcă mi-a explicat, dar am uitat - și de câte ori avea ocazia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
din fața mea, la masă. Ei, salut, Sam! spuse, observându-mă. M-a surprins plăcerea adevărată din vocea ei. De obicei, Helen mă întâmpina cu la fel de multă căldură ca un sloi de gheață venit de pe coasta Groenlandei. Cu mintea mea cea brici, îmi dădui seama că se simțea nesigură în mijlocul atâtor oameni care păreau să se cunoască de când lumea și că era atât de fericită că vede un chip cunoscut încât nu-i mai păsa al cui era acel chip. —E toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
alții din opoziție. Acțiunea, cu pricepere și măiestrie artistică, cu mult aplomb, elaborată, Îl făcea să se simtă tot mai aproape de un mare răsunet editorial, cu fiecare capitol pe care-l grafia. Ce, mai, treaba mergea, mai mult decât strună. Brici! Stilul cărții - polițisto-mafiot. Era tocmai ce mergea, cel mai bine, pe piața lecturilor particulare ale societății sale contemporane. Mai cu seamă, că, politicienii acționau de așa manieră, Încât, mai, fiecare cetățean, având În vedere nenorocile prin care trecea, fără să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
lumini ce se revărsa din burta etajului unu, că, într-adevăr, acolo trebuia să se afle neapărat și îngrozitor de multă băutură. Din căptușelile țoalelor rufoase produseră fiecare afară câte un rablament de cuțit. Confecționat din pânză de bomfaier. Ascuțit ca briciul. Și cu care deșiratul tăie sfoara, eliberîndu-se de sacoșa aninată de șold. Piti plasa cu bunătăți sub o grămăjoară de găteje și se îndreptă, jucîndu-și șmecherește șuriul, către curtea interioară a Casei de Cultură studențești. Negriciosul chiar purta haină de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să se aglomereze pe policlinică... Cordoaico, te mănâncă mai tare și vrei să ți-o fac ție prima pe operație?!... Și, profitând de pasivitatea desăvârșită a trupei IF-ului, grăsanul introduse laba în buzunarul sacoului, extrase cu două degete un brici de bărbier, îi crăcănă lama. Și haț! cu cîte-o unduire fulgerătoare a brațului drept îi văduvi, pe fiecare dintre cei patru, de sfârcul urechii stângi. Ca și cum ar fi retezat, în joacă, patru codițe de măr. Adună sfârcurile urechilor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
găitane de mătase, prinse în față printr-o pafta de aur, lăcuită în nestemate, ce aparținuse, pe vremuri, rafinatului domnitor Matei Basarab. Paftaua doar. Borțosul își degajă cureaua din cataramă. Își lăsă nădragii să alunece armonică pe ciment. Meșteri cu briciul cu care bărbierise și urechea Ierbii Fiarelor, la găitanele ce aveau un sistem complicat de petrecere pe sub bijuterie. Retezând legăturile, Genel își trase înapoi pantalonii peste buci, strîngîndu-și cureaua până la refuz, cât mai jos pe șolduri, pentru a nu-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și-a mers la biserică. Stere sosise la casa dogarului în haine noi. Până atunci îl zorise Aglaia să. termine mai repede cu bărbieritul, dar chip de scapă de țiganii care-i cântau cu arcușul în timp ce frizerul 0 potrivea din brici, să fie frumos! Le-a dat balaoacheșilor bacșiș, aceștia s-au suit pe capra trăsurii și au pornit grămadă spre casa miresei. Lina nu terminase cu spălatul și dichisitul. În jur, numai fete, prietene de-ale ei, unele cârne, trecute
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le sânt naș. Numai dumneavoastră să-i țineți în șișuri dacă s-or întinde la vorbă. - Treanță! strigă Bozoncea la cel bătrân. Auzi' ce spune dumnealui... Hoții râseră cu înțelegere. Spre seară, o promoroacă aurie scălda fundul gropii. Vântul, ca briciul. Au plecat câte unul. În urmă rămăseseră Gheorghe cu ucenicul. Noaptea veni repede, umedă și senină. Își împărțiră locurile. Paraschiv ținea tira la un dâmb, în drumul căruțelor, lângă rampă. Sub ei se vedea lumina bordeiului și în țarcul întunecat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Când zeama albă dădu în clocot, zulitorul așternu pe rând țolul pe spinarea iepelor. Nevasta luase animalele de gât. Gazda turnă varul fierbinte în găurile păturii. Pielea cailor sfârâi, arsă. Părul lor frumos și des se curăța ca luat cu briciul. În locurile goale, rămăseseră câteva buboaie albe, din care mustea sângele. Iepele se smuceau nechezând, dar mâna puternică a femeii le stăpânea. Când scăpară, se întinseră rănite la soare, așezîndu-se pe picioarele dinainte. Aveau în ochi o suferință tăcută și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pe spinarea amanților, unii se pricopseau. Și pentru că se auzise că spre Cuțarida se vând loturi mai ieftine, dădeau care mai de care năvală. La buza gropii se adunaseră alți ceferiști, lucrători, zidari și gunoieri, ba și un meseriaș cu briciul, Tilică, om necăjit, ridicat din nimic. Era un ăla pipernicit și janghinos, numai sufletu-n el. Avea o traistă cu scule și hârtia primăriei că a plătit în bună regulă lotul, un dos plin de tinichele, tare ca piatra, în spatele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pelin de mai, bere la orice oră. Între bodegi, parcă despărțindu-le, ca să nu fie prea aproape una de alta, erau alte prăvălii: "La balon" a unuia Marin Bălună, pălărier care călca cravate, manșete artistice și gulere de domni, " La briciul vesel" sau "La minut", cum scria pe a doua firmă, frizerie de lux, tuns, ras și frezat, "La șicul elegant", croitorie, pardesie, paltoane, fracuri, nunti,-botezuri, "Tricolorul", ceaprazărie, șepci, uniforme pentru C.F.R., Poștă, vin și acasă, "La italianu", tocilărie, ascutim
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]