875 matches
-
înfățișării satelor au contribuit electrificarea din anii 1964 - 1976, asfaltarea drumului județean în 1968, sistematizarea și pietruirea ulițelor, rețeaua de apă potabilă, extinderea iluminatului public, precum și construirea unor clădiri de interes public (4 școli, o grădiniță, căminul cultural, magazinele sătești, brutăria, biserica din satul Tarnița) și renovarea celor existente. SATELE RĂZĂȘEȘTI Până către sfârșitul secolului al XVIII-lea, peisajul geografic rural era acela al unei mase imense de păduri și islazuri, cu poieni mai mult sau mai puțin întinse, cu terenuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de el este prezentat cu precizie și laconism. În acest fel, perimetrul lagărului poate fi vizualizat cu ușurință. Traseul matinal pe care este obligat să-l parcurgă Șuhov presupune ieșirea din baraca sa, a noua, trecerea pe lângă închisoarea lagărului, pe lângă brutărie și intrarea în baraca comandamentului, unde i se cere să spele podeaua. De aici, Ivan Denisovici traversează perimetrul pentru a merge la sala de mese, trecând pe lângă baie și pe lângă clădirea clubului. Imediat după ce termină de mâncat, Șuhov aleargă la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Continental și alte cîteva grînare. Într-un singur an, Uniunea Sovietică a cumpărat cereale în valoare de aproape 1 miliard de dolari, care reprezentau aproape totalul proviziilor excedentare ale Americii. Reducîndu-se resursele cerealiere americane, prețurile la alimente au crescut. Unele brutării au fost forțate să-și închidă porțile din cauza prețului prea mare al făinii. Ca urmare a scumpirii alimentelor, consumatorii americani plăteau acum pentru cereale mai mult decît sovieticii. În esență, contribuabilii americani finanțaseră achizițiile sovieticilor în momentul cînd Moscova ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe subdiviziuni, alegerile din „meniul deschis” de proiecte se structurează astfel: Mică infrastructură (MI) Activități generatoare de venit (AGV) Servicii sociale comunitare (SSC) Reabilitare drum 66% Prelucrare/comercializare materii prime locale 68% Centre de zi 30% Alimentare cu apă 17% Brutării 9% Proiecte pentru vârstnici 15% Centru comunitar 4% Artizanat, meșteșuguri 6% Adăposturi temporare 11% Reparație pod 1,5% Solarii, sere 5% Promovarea sănătății 9% Canalizare 1% Reabilitare piețe locale 3% Alte lucrări 10,5% Alte proiecte 9% Alte proiecte 35
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Dezvoltare Rurală, menționat deja în acest volum. Obiectivul cercetării era acela de a înțelege condițiile participării comunitare, factorii de favorizare și de descurajare a inițiativelor comunitare. La Socetu era în curs de finalizare un proiect FRDS de construire a unei brutării, proiect din seria celor generatoare de venituri. Firesc, am stat de vorbă cu „grupul productiv din comunitatea rurală săracă”, am discutat cu autoritățile locale, prietenii și adversarii proiectului. Am urmărit atent toată controversa comunitară asociată proiectului în discuție. Pe ansamblu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proiect din seria celor generatoare de venituri. Firesc, am stat de vorbă cu „grupul productiv din comunitatea rurală săracă”, am discutat cu autoritățile locale, prietenii și adversarii proiectului. Am urmărit atent toată controversa comunitară asociată proiectului în discuție. Pe ansamblu, brutăria avea o bună percepție de utilitate socială în comunitate. Am spus în repetate rânduri că „sunt profesor la Universitate”, „scriu o carte”, merg în mai multe sate pentru a vedea cum își rezolvă oamenii problemele etc. Au fost suficient să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Europei avea, pentru fericitul care se întâmpla să călătorească spre Vest, inevitabile conotații comice. La primele mele contacte cu piața „capitalistă”, am stîrnit perplexitatea multor negustori punând întrebări de neînțeles pentru modul lor de viață. Intram, de pildă, într-o brutărie și întrebam: „Aveți pâine?”. În prima clipă, cel întrebat amuțea. Glumeam? Eram idiot? Îl luam peste picior? „Bineînțeles că avem pâine! Ce altceva credeți că vindem?”. Omul n-avea de unde să știe că, în limitele experienței mele, existența pâinii într-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
întrebam: „Aveți pâine?”. În prima clipă, cel întrebat amuțea. Glumeam? Eram idiot? Îl luam peste picior? „Bineînțeles că avem pâine! Ce altceva credeți că vindem?”. Omul n-avea de unde să știe că, în limitele experienței mele, existența pâinii într-o brutărie nu era deloc de la sine înțeleasă. Când l-am întrebat ce anume din cotidianul occidental îl impresiona mai mult, un amic care reușise să fugă din țară și se stabilise la Paris mi-a răspuns fără să clipească: „Lucrul cel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
coaptă (13); aliment (12); masă (12); proaspătă (11); bogăție (10); moale (10); sare (10); viață (10); neagră (9); aluat (7); bună (6); casă (5); colac (5); mama (5); cald (4); cuptor (4); cuțit (4); pită (4); prăjită (4); secară (4); brutărie (3); bunica (3); franzelă (3); gustoasă (3); gustos (3); mămăligă (3); miez (3); sătul (3); unt (3); uscată (3); vatră (3); zi (3); bază (2); belșug (2); bun (2); de casă (2); cereale (2); chiflă (2); coajă (2); cocă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; g) livrarea următoarelor bunuri (în vigoare de la 1 septembrie 2013): toate sortimentele de pâine, precum și următoarele specialități de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071; făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu și făină de secară, care se încadrează la codul CAEN/CPSA 1061; triticum spelta, grâu de comun și meslin, care se încadrează la
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
poporului), o cultură a muncii (îndrumarea către o mai bună producție), o cultură a minții, sufletului și educației naționale. Clădirea căminului cultural, se mai prevedea, va adăposti, în despărțiri distincte, cele trei secții: sanitară (dispensar, farmacie, baie, maternitate), economică (cooperative, brutărie, remiză de unelte agricole), culturală (sală de festivități, conferințe, radio etc., biblioteci cu săli de lectură, muzeu, ateliere meșteșugărești, sală pentru școli țărănești). Comunele vor pune la dispoziție terenul corespunzător pentru aceste construcții, iar cadrele didactice, preoții, funcționarii administrativi din
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
organizație și - mai ales - să deschidă drumul pentru „ridicarea culturală a țărănimii”. Devenind o puternică forță economică (putându-se cumpăra semințe, mașini, unelte agricole), practicând o agricultură rațională (prin amenajarea de câmpuri experimentale, pepiniere, ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
așa cum numai el știa să ofere. Nu vă pot spune ce nebunie a fost acolo. I-am iertat rătăcirea, ce să fac... Pentru primele meniuri simple din viața voastră de gospodină am câteva sfaturi importante: - când gătiți pâine cumpărată de la brutărie, nu trebuie să porniți hota; - în funcție de dimensiune, pâinea se servește întreagă ori fragmentată (în feliisau bucăți); la început ar fi bine să rupeți pâinea - bucățile nu sunt chiar aspectuoase, dar operațiunea nu necesită precauții speciale; felierea presupune o acțiune periculoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
e politica orașului dacă nu arta de a face să funcționeze împreună întărirea sistemului școlar, renovarea HLM-urilor (Habita-tion à Loyer Modéré locuință cu chirie moderată), politicile de formare profesională, cele ale camerelor de comerț și industrie (pentru implantarea de brutării, de mici magazine artizanale, de foarte mici întreprinderi în zonele periculoase), directorii de studii de la liceele de băieți, judecătorii de la tribunalele de minori, procurorii, comisarii de poliție, responsabilii asociațiilor sportive, culturale și cei ai asociațiilor care se ocupă de inserția
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fidelitate, chiar dacă la persoana a III-a, zbuciumul conștiinței și explicând, într-o bună măsură, pagofobia de care suferă femeia: "odată... ningea... pe-atunci n-avea șoșoni... era în vremuri de război și trebuia să aștepte la șir dinaintea unei brutării. [...] degetele de la picioare parcă nu erau ale ei și parcă se înfipseseră în picioare ca niște cuțite". Rapid, se încatenează o altă scenă, de dată mai recentă, consumată într-un tren. Peisajul, înregistrat cu acuitate maladivă de eroină, pare desprins
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se distribue la liber, fără cartelă, datorită bunei aprovizionări a orașului. Toate morile orașului lucrează din plin la fabricarea făinii pentru front, dar ne rămâne și nouă în cantități îndestulătoare”. Ca o completare adeveritoare, nemții consumau pâine fabricată numai în brutăriile lor de campanie (două dintre acestea au funcționat în localul școlii primare din satul Ștefan cel Mare), iar carnea și-o preparau în carmangeriile și mezelăriile proprii, tot de campanie. Dar, noi credem că trebuie să continuăm cu fabulațiile tov-ei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
căruțele Serviciului de Salubritate sunt evacuate”. Într adevăr, situația era dezolantă și în același timp sinistră, așa cum a notat în continuare noul primar: „...toate prăvăliile închise, nici un birt, nici o ceainărie. Farmaciile evacuate și lipsite de medicamente, morile închise, măcelăriile părăsite, brutăriile de asemenea, nu există carne, pâine, zarzavat. Nu era lumină electrică”. b. „S’au dat lupte pe străzile Bârladului și au fost dueluri de artilerie” În a doua secțiune a raportului său, Bontaș a descris evenimentele de război ce s-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce cuprindea, Orfelinatul ortodox „Olga Sturza” începutul anului 1940, pe 3 ianuarie, șeful Infanterie cu garnizoana la Chișinău probabil S XV-a fusese atașat vreunui regiment staț practic, o cerere: „...Domnul General Comandant (probabil comandantul diviziei, n.n.) a aprobat ca Brutăria din str. Lascăr Catargiu, nr.20. Huși, proprietatea dlui Haim Sneer, să rămână rechiziționată la dispoziția Brutăriei de Campanie nr.15, pentru a fabrica pâinea necesară nevoilor unităților militare”. Atât maiorul Negrea, cât și slt. Nicolae Pârvu, administratorul-șef al
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Chișinău probabil S XV-a fusese atașat vreunui regiment staț practic, o cerere: „...Domnul General Comandant (probabil comandantul diviziei, n.n.) a aprobat ca Brutăria din str. Lascăr Catargiu, nr.20. Huși, proprietatea dlui Haim Sneer, să rămână rechiziționată la dispoziția Brutăriei de Campanie nr.15, pentru a fabrica pâinea necesară nevoilor unităților militare”. Atât maiorul Negrea, cât și slt. Nicolae Pârvu, administratorul-șef al Biroului 2 Subzistențe (care semnaseră acest document), subliniau și motivele luării acestei decizii de forță majoră: „...a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Negrea, cât și slt. Nicolae Pârvu, administratorul-șef al Biroului 2 Subzistențe (care semnaseră acest document), subliniau și motivele luării acestei decizii de forță majoră: „...a) Nu este absolut indispensabilă pentru satisfacerea nevoilor de pâine a populației civile din Huși, Brutăria d-lui Haim Sneer; b) Armata nu poate împrăștia personalul și materia primă de fabricare a pâinei la toate brutăriile mici din oraș”. Primarul Grigore Andriescu nu și-a asumat de unul singur responsabilitatea luării unei decizii, așa că a trimis
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acestei decizii de forță majoră: „...a) Nu este absolut indispensabilă pentru satisfacerea nevoilor de pâine a populației civile din Huși, Brutăria d-lui Haim Sneer; b) Armata nu poate împrăștia personalul și materia primă de fabricare a pâinei la toate brutăriile mici din oraș”. Primarul Grigore Andriescu nu și-a asumat de unul singur responsabilitatea luării unei decizii, așa că a trimis această adresă comandantului Garnizoanei Huși, colonelul Gheorghe Andrian, ce mai târziu va fi numit de către Ion Antonescu comanfant al Cercului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ocazie, pentru a întări irevocabil decizia luată în comun. Iată câteva fraze din acest document: „Astăzi, 10 ianuarie 1940. Noi, colonel Andrian Gheorghe, Comandantul Garnizoanei Huși, în unire cu Gr. Andriescu, Primarul orașului Huși și Administrator Căpitan Bujor Ion, Comandantul Brutăriei nr.15 (...). Fiind întruniți azi în localul Primăriei Huși și brutarii din Orașul Huși, am stabilit de comun acord că, în cazul când Brutăria nr.15 va avea nevoie de un număr mai mare de pâini decât cel de azi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Garnizoanei Huși, în unire cu Gr. Andriescu, Primarul orașului Huși și Administrator Căpitan Bujor Ion, Comandantul Brutăriei nr.15 (...). Fiind întruniți azi în localul Primăriei Huși și brutarii din Orașul Huși, am stabilit de comun acord că, în cazul când Brutăria nr.15 va avea nevoie de un număr mai mare de pâini decât cel de azi, brutăriile mai jos notate au consimțit ca să contribue fiecare cu cantitățile de pâini arătate în dreptul fiecăreia, care se vor fabrica în cuptoarele și cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nr.15 (...). Fiind întruniți azi în localul Primăriei Huși și brutarii din Orașul Huși, am stabilit de comun acord că, în cazul când Brutăria nr.15 va avea nevoie de un număr mai mare de pâini decât cel de azi, brutăriile mai jos notate au consimțit ca să contribue fiecare cu cantitățile de pâini arătate în dreptul fiecăreia, care se vor fabrica în cuptoarele și cu personalul lor, urmând ca Brutăria nr.15 să dea numai materialele de fabricație și câte doi soldați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nevoie de un număr mai mare de pâini decât cel de azi, brutăriile mai jos notate au consimțit ca să contribue fiecare cu cantitățile de pâini arătate în dreptul fiecăreia, care se vor fabrica în cuptoarele și cu personalul lor, urmând ca Brutăria nr.15 să dea numai materialele de fabricație și câte doi soldați de ajutor”. Imediat după acest text, urma lista cu brutăriile contribuitoare: „Wolf Herșcu - 18% din cantitatea necesară; Cligher Rachmil - 18% din cantitatea necesară; Isac Schneer, Vasile Neculcea și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]