1,311 matches
-
dese ce se scurg În ploaia caldă, -mbietoare... Doar pescărușii parcă plâng. Citește mai mult Poeme pe nisip...Am acostat la poarta viselor, iubiteAm obosit de- atât amarnic zbucium,Vreau șoapte- n calea mea, abia -iviteDoar dintr- al valurilor , înspumate, bucium.Nu știu să fi luat cu noi, pe maluriMai mult de o dorință, veșnic vieDe- a ne- aruncă nebuni în valuriDe- a locui aici, o vreme, cu chirie.Pe plajă rumena -n crepuscul,Agonizând în dulcea dezmierdare, În timp ce doar un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige Cu datini din străbuni vin să alunge răul. Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu și-s obosiți de drum, Dar n-au uitat bădiță să treacă pe la ține. Din an în an se-opresc la casa cu-amintiri Unde săpată-n ziduri
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
trebuiau să facă și rate pentru mobilă și electronice. Luând magazinele de specialitate la rând, hotărându-se destul de greu asupra celor ce vor cumpăra, până la urmă s-au hotărât și au încărcat camionul cu mobilă, aragaz, frigider, un radio marca Bucium cu pick-up, fabricat la Electronica București, și un TV alb-negru. Restul vor mai lua și de la Mangalia pe parcurs. Pretențioasă cum era asupra lucrurilor nou achiziționate, Ramona căuta nu numai optimizarea raportului calitate-preț pentru obiectele cumpărate ci și aspectul acestora
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374373_a_375702]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > PE ÎNGER - GRUPAJ CU POEZII RECENTE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1318 din 10 august 2014 Toate Articolele Autorului Sară eminesciană Urcă steaua căzătoare La apus, în zbuciumul Unei clipe trecătoare Lăcrimând-o buciumul... Dincolo de deal și ramuri Ce cu frunza bolta-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
Semne > CU ULTIMELE PUTERI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce vârtej e-n sens, ce liniște-n zbucium! Nefiresc colinzi ciudata-ți amiază nesuflând în nai, ci într-un vechi bucium ce-abia vibrează. Parcă-ai fi un arc a cărui săgeată caută mereu doritele ținte care-atinse par păsări ce speriate zboară-n cuvinte. Orice început nu mai are zare. Clipele ce vin tremură-n derută și parcă auzi cum a
CU ULTIMELE PUTERI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373838_a_375167]
-
pe hârtie, Prin rugăciuni mă leg de veșnicie. Pe taler grele toamnele îmi par Mă pierd prin codrii de cleștar, Ninsorile de crin sărută tâmpla, Feciori voioși cutreieră iar lunca. Copacii dezgoliți sfidează zarea În iarnă își semnează resemnarea, Un bucium cântă de plecare Tristețea mușcă iar din fiecare. Iarna sfioasă colindă printre brazi, În fiecare bucurie tu să arzi Lumini aprinse la geamul înserării Poteci să legi la porțile iertării. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Înserare / Camelia Cristea : Confluențe
ÎNSERARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371950_a_373279]
-
au asumat transportul următoarei recuzite, pentru colindatul de Anul Nou însă colindatul era un ritual al cărui moment de maximă concentrare se afla în noaptea de Crăciun: • dintre instrumente folosite în trecut pentru comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite instrumente care dădeau senzația efectuării muncii agricole; • simulau senzația prezenței plugului cu: fiare de plug, bucăți și capete de lanț; • foloseau instrumente împrumutate din recuzita manifestărilor carnavalești; • și nu în ultimul rând, în locul lăutarilor
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev, la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura sa ne este
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
din ea și aruncat sus, de unde s-a zămislit picurul acela de iubire care a crescut ca un bulgăre de zăpadă ce se rostogolește și devine avalanșă. Atunci oamenii au învățat să asculte și au aflat că Seara pe deal, buciumul sună cu jale, că peste codru trece vremea și uneori se pleacă cu ramurile grele la pământ de tristețe și de dor , că vara a trecut și rămâne amintirea unei nunți de poveste , tot acolo, la mijloc de codru, unde
EMINESCU DIN LACRIMĂ de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344957_a_346286]
-
o dragoste preschimbată în fericire sau o dragoste preschimbată în rană a inimii. De pe urma niciuneia nu rămâne netedă viața sufletească. S-ar schimba lumea așteptând din partea dragostei doar fericire. Pentru că numai plinurile dragostei creează balada, doina, jocul, adierea tulnicelor, suspinul buciumelor. Doar plinul dragostei statornicește farmecul și țelul creației populare. Viața artistei Vasilica Tătaru e o oglindă cu două părți ale dragostei, reflectând unul și același chip cu una și aceeași frumusețe, luminat de surâs sau umbrit de supărare, dar niciodată
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
Texas, Dallas) S.U.A. REVISTE DIN ȚARĂ: Este prezent în revistele de cultură și spiritualitate din România: „Acropolis” (București); „Adversă Res” (Brașov); „Archeus” (Baia Mare); ,,Art-Emis"; „Alo Plus” (Cluj Napoca);Armonii Culturale(Adjud); ,,Ag Pe Rime”(Pitești); „Astra” (Baia Mare); „Blanca” (Oradea); ,,Boema"(Galați); „Buciumul”; „Caiete Silvane” (Zalău); „Clopotul” (București); „Condeiul ardelean” (Covasna); „Credință Ortodoxă” (Român); „Cruce și Înviere” (București); „Dacoromania” (Albă Iulia); „Dor de Dor” (Călărași); „Ecoul”; „Lumea credinței” (București); „Familia Română” (Baia Mare); „Foaia Govândarului” (Reșița); „Lumea oamenilor de afaceri creștini din România” (Oradea
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
judecătorească de obște, Viena, 1787, este o traducere, Codul penal,Liov, 1807, Codul civil, Liov, 1812.Pedagogice: Carte trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos, probabil scrisă la Viena în 1786. Literare: Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apărută la Iași în revista “Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875 și partea a II-a apărută în 1877 și Trei viteji, poem satiric, București, Editura Ancora, 1928. Am enumerate aici o parte din scrierile lui Budai-Deleanu pentru a ilustra evantaiul de preocupări. Însă
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
filosofice, istorice,filologice și gramatice de către Mitru Perea și alții mai mulți. “Țiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date diferite. Prima începută pe la 1792-1795 și terminată în jurul anului 1800 a fost publicată pentru întâia oară în revista ieșeană “Buciumul Român “ la 1875 și 1877, cum spuneam mai sus, și reprodusă în serie de ediții care s-au îndepărtat de text. Această variantă cuprinde episodul nemeșului Beeicherec Iștoc și dă o mare întindere părții relative la răpirea Romicăi și la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CASA BUNICILOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului CASA BUNICILOR De ce-mi stăruie în minte, Vechiul bucium de la stână, Prins de cureaua cu albe ținte, Lângă ușa scârțâind, bătrână? De ce mi se pare frumoasă, Acea construcție simplă de lemn, A bunicilor veche casă? Cred că e al amintirilor semn. Odăile cu dușumele de pământ, Ferestre mici, tăiate
CASA BUNICILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346792_a_348121]
-
Ursului Am ajuns la mina Leșul Ursului datorită acestei detașări ,,spontane” asta însemnând că dacă nu mergeai unde erai trimis ți se desfăcea contractul de muncă. Eram două brigăzi complete de mineri una din Baia de Arieș, cealaltă de la mina Bucium de lângă Abrud. Auzisem că mina are mult siliciu și nu voiam să intrăm la abatajele productive. Discutând cu șeful minei acesta avea nevoie stringentă de două suitoare de legătură între orizonturile de la galeria 28. Am încheiat un contract de acord
DETAŞAŢI LA LEŞUL URSULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346440_a_347769]
-
în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER RURAL În fiecare seară la Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De atunci trecut-au ani, De pământ m-apuca dorul. Horele din sat la noi, Jucau după banda lui Jumară
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
brânză, urdă și tot ce ne putea oferi dumnealui. Vărul meu Mihai TĂNASĂ ori de câte ori mergeam la stâna lui moș Lixandru, adică bunicul său, nu scăpa ocazia să-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
său, nu scăpa ocazia să-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
nu scăpa ocazia să-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
cu neputință, - dar să o vindecăm cu cât mai curând." Fragment din viitoarea mea carte "Rom sau Țigan" Contact naayram@gmail.com. Facebook ID> Baro Rom (Ulise) Bibliografie 1-Theodor Codrescu, Uricariul Tomul al 10-lea, pag. 86 Iassi, 1888 Tipo-litografia Buciumului Roman. Referință Bibliografică: Eliberarea țiganilor din robie se datorează generalului austriac Paar- schingiuirea țiganului Lupu / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
de temelie versurile „Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim din poartă-n poartă”, Muzeul Buciumanilor. Înainte, însă, de a prezenta povestea acestui templu din Munții Apuseni, trebuie să vă spun câteva cuvinte despre buciumani. Aceștia sunt locuitori ai bimilenarei comune Bucium, o așezare care cuprinde, pe o lungime de aproximativ 15 kilometri între orașele Abrud și Zlatna, șase sate în care principala îndeletnicire a fost dintotdeauna mineritul și nu orice minerit, căci în Comitatul Alba, cel mai vechi comitat al Transilvaniei
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
bogate și mai prolifice din România secolului XlX . Chiar răzlețiți prin țară sau prin lume, urmașii buciumanilor aurari nu și-au rupt niciodată cu desăvârșire rădăcinile și au simțit nevoia de a deschide un muzeu care să vorbească singur despre Bucium și locuitorii săi, despre ceea ce a însemnat pentru România secolului XlX civilizația construită de către aceștia la poalele Detunatei (versant bazaltic unic în Europa). Ideea muzeului a pornit, ca și cum divinitatea și-ar fi dat concursul, de la stricăciunile provocate de inundații în
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
a însemnat pentru România secolului XlX civilizația construită de către aceștia la poalele Detunatei (versant bazaltic unic în Europa). Ideea muzeului a pornit, ca și cum divinitatea și-ar fi dat concursul, de la stricăciunile provocate de inundații în 1982 în zona târgului din Bucium, inundații cărora le-au căzut pradă o cruce și o măcelărie. Atunci, trei localnici, Colda Petru, Crâsnic Eugen și Popa Mircea, au făcut demersuri de a solicita sprijin pentru reparațiile necesare. Sprijinul a venit din partea d-lui Nicolae Țandrău, în
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
cruce și o măcelărie. Atunci, trei localnici, Colda Petru, Crâsnic Eugen și Popa Mircea, au făcut demersuri de a solicita sprijin pentru reparațiile necesare. Sprijinul a venit din partea d-lui Nicolae Țandrău, în prezent președinte al Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, care, prin prisma influenței de care se bucura în zonă și nu numai, datorită unei funcții pe care, cu modestie, se ferește să o amintească, a propus o soluție tehnică de durată, în care betonul să înlocuiască lemnul folosit la
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
cărora se realizau umpluturi cu pământ și pietriș. Dorința domnului Țandrău era ca, întru recompensarea eforturilor depuse pentru reparații, să se construiască un muzeu al buciumanilor. Construcția acestuia a început în anul 1985, cu acordul și sprijinul majorității cetățenilor din Bucium Poieni. A fost colectată o donație inițială de 100.000 lei, în timp ce proiectului s-au alăturat cu materiale de construcție firme de prestigiu precum IPEG Deva, Combinatul Minier din Abrud Roșia Poieni, Întreprinderea Forestieră din Câmpeni și altele. Cu o
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]