2,036 matches
-
și nu participam la Festivalul național „Isanos-Camilar”. M-am scuzat că nu voiam să profit de pe urma asta, dar ... prin ei și mai ales prin fratele de suflet C.Blănaru am „revenit” pe meleagurile natale, am fost primit în Societatea Scriitorilor Bucovineni, am publicat în „Bucovina literară” ... Primirea în U.S.R. îmi lasă un gust amar, deși George Muntean mi-a dat prima recomandare. Alți amici au ezitat: cred că merită să reproduc motive: „N-am avut timp să te citesc. Ce-ar
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
nu ținea minte să fi avut probleme cu legea sau să fi făcut vreun împrumut pe la vreo bancă sau altundeva pentru ca vreo firmă de avocatură să-i trimită vreo scrisoare. Și de ce Timișoara? Ce legătură avea Iașiul sau Doroteia - satul bucovinean unde fusese născut - cu Timișoara? Mai privi odată adresa și o reciti. Într-un sfârșit se decise să deschidă plicul. "Ce-o fi, o fi!" se gândi el." Și așa trebuie să-l deschid." Citi. Scrisoarea îl înștiința de moartea
MOŞTENIREA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341371_a_342700]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > - COMUNICAT DE PRESĂ Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În perioada 14-16 decembrie 2013, în Nordul Bucovinei, la Cernăuți, a șasea oară consecutiv, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina din Suceava, Liga tineretului român „Junimea” din regiunea Cernăuți și Asociațiunea ASTRA Mihail Kogălniceanu Iași, a organizat Zilele Culturii Tradiționale Române. Acțiunile au fost
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), comunicarea „Credințele populare în contextul urbanizării - elemente comune din România și Ucraina”; Cristian Chițu (Universitatea de Arte ”George Enescu”, Iași) „Constantin Brăiloiu - personalitate complexă a folcloristicii românești și europene”; Iurie Levcic (Centrul Bucovinean de Artă, Cernăuți) ”Cultura tradițională românească în Nordul Bucovinei”; Antonii Moisei (Universitatea Națională Iurii Fedkovici, Cernăuți) ”Tradiție și obiceiuri din Nordul Bucovinei”. - Lansare de carte ( Dinu Săraru „Ciocoii noi cu bodigard”, versiunea în limba rusă Красная змея , în traducere de
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
bodigard”, versiunea în limba rusă Красная змея , în traducere de Corneliu Ionel; Ștefan Plugaru „Ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică” și „Două de suferință Basarabia, 1812-2012”; Alexandru Ștefan Băișanu, Carmen Veronica Steiciuc ”Sol omnibus lucet”; Mihai Camilar ”Calendarul popular bucovinean”; Călin Brăteanu, Constanța Cristescu ”Ghidul Iubitorilor de folclor”, 2 volume; Vasile Posteuca ”Poeme prigonite”, îngrijită Ion Crețu; Constanța Cristescu ”Ciprian Porumbescu necunoscut”, Constanța Cristescu „Chemări de toacă”); - Spectacolul de Gală al ediției a VI-a a Festivalului Internațional de Folclor
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
Chișinău • Ansamblul ''Teodor Burada'', de la Universitatea de muzică G. Enescu din Iași • Grupul folcloric și Taraful ”Bujorii Volocii”, s. Voloca, raionul Hliboca Tinerii soliști Ana-Maria Calancea, Cezarina Ștefanesa, Frații Mihai și Gheorghe Gostiuc educați în studioul vocal - folcloric al Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți, au evoluat alături de consacrații artiști Călin Brăteanu, Natalia Andrieș, Ionuț Urdeș, Ancuța Carp Pulhac, Veaceslav Bînzari. Din cauza lipsei de fonduri, numărul acțiunilor acestei manifestări a fost mai mic. Totuși am fost auziți și sprijiniți și de romani
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
mesajul cântecului și dansului tradițional, zăpada mare și viscolul făcând aproape imposibilă desfășurarea Spectacolului de Gală, acest eveniment s-a dovedit a fi o reușită a organizatorilor, și o sărbătoare de suflet a tuturor românilor din ținut. Surprize pentru publicul bucovinean la sărbătoarea cântecului românesc de la Cernăuți a fost prezența pe scenă a oaspeților dragi din România, Republica Moldova, și cu precădere - a celor din dulcea noastră Bucovină. Organizatorii au mulțumit acestor purtători de folclor românesc, interpreți de folclor și muzică populară
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
deosebită a Centrului la Proiectul transfrontalier ”Turismul de eveniment în Bucovina” a înmânat Ansamblului ”Perla” o diplomă și mențiune. Spectacolul de Gală va fi difuzat de Posturile de Televiziune TV PLUS, Suceava și TRK Cernăuți, media partenerii acestei acțiuni. Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți 58000, str. 28 IUNIE, nr. 7 Cernăuți, Ucraina centrcultperla@yahoo.com; centrcultperla@gmail.com www.artbuc.cv.ua Referință Bibliografică: Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
și TRK Cernăuți, media partenerii acestei acțiuni. Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți 58000, str. 28 IUNIE, nr. 7 Cernăuți, Ucraina centrcultperla@yahoo.com; centrcultperla@gmail.com www.artbuc.cv.ua Referință Bibliografică: Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți - COMUNICAT DE PRESĂ / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul II, 18 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Roca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
din Vama (1670, cioplită în piatră de Grigore și Vasile Badale). A mai avut, ca obiectiv turistic, Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, care a fost construită în anul 1783, dar a fost transferată în 2001 la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Din jurnalul de călătorie al împăratului Francisc I, din 1817, aflăm că aici, la Vama, un mare proprietar de terenuri silvice și patron industrial din vremea stăpânirii habsburgice, pe nume Manz, avea o „uzină” metalurgică, o forjă cu
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia-sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același timp, le îmbogățește. Muzeul domniei-sale este plin de inedit. Cuprinde peste
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
a stabilit la Vatra Dornei Suceava, unde lucrează ca învățător de peste 40 de ani. Scrie literatură pentru copii. A colaborat cu diverse reviste de literatură, a apărut în antologii literare din țară dar și din Ucraina. Este membru al S. S. Bucovineni și al L. S. din România. A publicat 28 de cărți, de proză și poezie, motiv pentru care a primit numeroase diplome și premii. S-a bucurat de aprecierile critice ale unor scriitori importanți: Radu Cîrneci, Emil Satco, Emilian Marcu
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului (4/17 sep. 1896- 15 febr. 1992) Fiu al Moldovei, născut la Dorohoi, la 4/17 septembrie 1896. Tatăl său, Teofil Olinescu, profesor de limba germană, bucovinean din Adâncata, mama, Terezia, născută Kernbach, dintr-o familie de medici germani. Face școala primară la Dorohoi, gimnaziul la Pomârla (1907-1911), liceul la Botoșani (1911-1915, Școala de Arte Frumoase la Iași, (1919-1921), unde îl are ca profesor la clasa de
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
la TREN, Mai compun câte-un, CATREN! . . . Sunt fudul printre . . . ARTIȘTI, De. . . joc cu . . . PROFESIONIȘTI ! Maestrul Al. G CROITORU, mi-a reactivat umorul . . . Iar, pe scenă-am revenit și sunt, Foarte fericit!! . . . CAP DE-AFIȘ, iar la Suceava, la TEATRUL BUCOVINEAN, Excelent își face treaba: PĂDURARU ADRIAN ! . . . Aș mai spune. . . nu știu CE. Îi declarăm: DRAGOSTE! Iar cum PLICUL ,,prinde viață”MIRCEA ANCA ne învață ! Cum te descurcă femeia, IULIA MOISE, are cheia !. Iar HOSTIUC și. . .ȘERBĂNESCU, Șeful meu, pardon. . .GEORGESCU, Captivează-n
O PĂRERE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341963_a_343292]
-
mintea mea. Cei 30 de kilometri dintre casele noastre, începuseră să nu mai fie pentru mine chiar „o nimica toată”... Într-o frumoasă zi de vară, abia terminasem de cinat la un binecunoscut han, situat la poalele frumoaselor noastre dealuri bucovinene. Voia bună domnea între noi. Deodată, Gelu, se posomorî puțin, pătruns, probabil, de cauza reținerilor mele, cauză ce el nu mi-a putut-o desluși niciodată. L-am văzu că se schimbă la față și, neștiind cum să înceapă - poate
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
Ștefan cel Ma-re” Suceava, a deschis, marți, 3 mai 2011, ora 18:00, în Galeria de artă a Auditoriumului „Joseph Schmidt” (Corpul F, USV) expoziția de pictură și grafică „Static & Dinamic”. Tonitza Art Group a pătruns frenetic în urbea bucovineană, fiind o mișcare de artiști plastici ce oscilează productiv între naivismul epic și impresionismul liric, cu ușoare tendințe moderniste, transformând jocul artistic într-un veritabil spectacol vizual. Evantaiul expozanților este alcătuit de astă dată din 18 artiști: Angelica-Mirela PAGU, Alina-Elena
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
străini care au venit și au expus ca oaspeți în arealul sucevean, se află în programul editorial 2011 al Centrului Cultural Bucovina din Suceava, pentru a fi publicat pe data de 30 ianuarie 2012, cu prilejul aniversării Zilei Artelor Plastice Bucovinene. • În lucru - volumul “Mistagogia penumbrei” (exerciții de memorie retro-nostalgice), o monografie sentimentală a Sucevei. • Colaborări la publicații din țară și din străinătate (“Plus SV”, „Ararat”, „Gazeta de Herța”, „Curierul ucrainean”, “Agero-Stuttgart”, “Romanian Vip”, “Starpress”, “Noi Nu”, Revista „Singur”...) • Pasionat de
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
și documente de la Muzeul Bucovinei, Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților...conțin o bogăție de informații inestimabilă. Acestor documente, care datează cu precădere din perioada Bucovinei habsburgice (cele mai multe sunt în limba germană) li se adaugă colecțiile de publicații bucovinene care s-au păstrat în anumite colecții (în cea mai mare parte private), încă din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Referință Bibliografică: Tiberiu Cosovan - profil de jurnalist / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
Mioara, era inspector școlar și cunoscută prin năbădăile care o apucau în timpul controalelor curente. Firește, tânărul se dedică total poeziei, fără să mai acorde nici o atenție celorlalte discipline, unde, fără să vrea, obținea note maxime. În scurt timp liniștitul oraș bucovinean intră în frisoane, bulversat de arta poetică a tânărului ce semna cu pseudonim M. Emincu - așa, ca să vadă urbea cam cine e el - și înflăcăra imaginația, dacă putem vorbi de așa ceva, tinerelor romanțioase dornice de nemurire în versuri și care
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
Mioara, era inspector școlar și cunoscută prin năbădăile care o apucau în timpul controalelor curente. Firește, tânărul se dedică total poeziei, fără să mai acorde nici o atenție celorlalte discipline, unde, fără să vrea, obținea note maxime. În scurt timp liniștitul oraș bucovinean intră în frisoane, bulversat de arta poetică a tânărului ce semna cu pseudonim M. Emincu - așa, ca să vadă urbea cam cine e el - și înflăcăra imaginația, dacă putem vorbi de așa ceva, tinerelor romanțioase dornice de nemurire în versuri și care
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri, prof. Culiță Ioan Ușurelu, Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău - 2012, ș.a. Participă în calitate de membru al juriului la : ■ Festivalul Național de Creație Literară „Visul” - Orăștie, 2011; ■ Anul 80 al artelor plastice bucovinene - Muzeul Bucovinei, Suceava, 2012 (invitat special - în calitate de critic de artă, prezintă activitatea pictorilor Radu Bercea și Constantin Severin, alături de Mircea Pânzaru PIM); ■ Festivalul Concurs Național de Creație Literară „Bogdania” - Focșani, 2012; ■ Concursul Național de Creație Artistică „Univers XXL” Ediția I
PROFIL DE AUTOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340615_a_341944]
-
niște ochiuri de păun. Imensitate, nesfârșire, dar și intimitate domestică. Sate ce închistresc priveliștile, deșirându-se pe văi, cuibărindu-se prin luminișuri, risipindu-se într-o puzderie viu colorată pe coaste. Așezări omenești ieșite din mantaua peisajului cântător de obcine bucovinene... După deschiderile fără capăt, pe unde-ai plutit ca într-un miraculos zbor, urmează, într-un capăt de osie polară, o culme, dincolo de care nu se mai poate trece. E Mănăstirea Putna. Cu piatra ei untoasă, în striații aurii, Putna
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
fost alta. Așa s-a ajuns la supoziții, confirmate parțial și în laborator, că delicioasa băutură era folosită la tencuiala pereților și în amestecul culorilor. De fapt nu este singura taină despre care s-a vorbit mult în legătură cu bisericile mănăstirilor bucovinene despre care mi-am permis să vă rețin atenția. O alta, comună celor pe care le-am vizitat, este aceea că personajele biblice sunt îmbrăcate în portul localnicilor și au îndeletnicirile tradiționale ale acestora, deși tipicul religios al vremii era
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
niciodată sensul real al acelor cuvinte. Totul a căptat sens când Discover Bucovina a luat viață, prima dată ca un dar în memoria bunicii mele și, în al doilea rând, ca o soluție la nevoia de a-mi promova rădăcinile bucovinene, despre care nu foarte mulți oameni din afara României știau. M-am născut în Fălticeni, un orășel din județul Suceava, dar am fost crescută în Siret, un oraș aflat la granița cu Ucraina, unde părinții mei au decis să locuiască după ce
Ce poate face o tânără din Editura Bucovina cu un simplu cont de Facebook. „Am un vis, îl puteți numi unul mare...” () [Corola-blog/BlogPost/337777_a_339106]
-
unde părinții mei au decis să locuiască după ce s-au căsătorit. Am crescut având șansa de avea cei mai iubitori părinți și bunici pe care și i-ar putea dori cineva, sărbătorind Paștele și sărbătorile de iarnă după toate tradițiile bucovinene. Acum aș putea spune că am fost cu adevărat binecuvântată să trăiesc o copilărie de basm despre care poți citi doar în cărți. Sunt atâtea amintiri dulci pe care le am din copilărie, încât poate ar trebui să încep să
Ce poate face o tânără din Editura Bucovina cu un simplu cont de Facebook. „Am un vis, îl puteți numi unul mare...” () [Corola-blog/BlogPost/337777_a_339106]