690 matches
-
nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar în zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt Sînzienele, Sînpetru, Sîntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care „au jucat un rol aparte, specific în formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina“ (p. 42), dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
comunitățile umane sînt rezultatul amestecului de elemente foarte diferite care caută în mod firesc să-și armonizeze viața, căutîndu-l pe împreună. A face istoria comunității e foarte necesar, dar istoria aceasta trebuie să ajute comunitatea să se armonizeze. Istoria folclorului bucovinean, parte integrantă a personalității celor ce trăiesc astăzi pe teritoriul fostei Bucovine, solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, în care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
totul era un imens pustiu!... Nu mi-am cântat prea mult iubirea vieții mele, dar acum venise timpul să-mi plâng iubirea pierdută! La împlinirea unui an de la decesul lui Constantin Clisu, prieten din Edmonton Canada, într-un articol intitulat „Bucovineanul Vasile Posteucă și bârlădeanul Constantin Clisu în Canada”, publicat la o rubrică nouă, „Cuvinte din cioburi adunate”, în prestigioasa și de noi iubita revistă de cultură ELANUL editată de „Asociația culturală Academia rurală Elanul” din Giurcani, comuna Găgești, Județul VASLUI
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în valoare la Edmonton - Alberta, Canada, opera artistică a profesorului român Gh. Alupoaei, vasluian, bustul lui Mihai Eminescu, într-un fel, îngemănat în destin cu Vasile Posteucă. La Câmpul Românesc din Hamilton - Vasile Posteucă - asemenea la Capul Satului din Câmpulungul bucovinean - Constantin Clisu - la Edmonton ori Bârlad ... mereu la ei acasă... poate se pregătesc să întâmpine Crăciunul, acolo în Eternitatea lor, cântând împreună cu îngerii: „Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire”... După Crăciunul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Codexul Bratul. Muzeul Casa Dosoftei din Iași și profesorul Grigore Crețu de la Seminarul din Huși, nr. 128, octombrie 2012, p. 18-19; La Târgul-Mureș și în Harghita despre Vasile Voiculesct, nr. 129, noiembrie 2012, p. 15 16. *Cuvinte din cioburi adunate: Bucovineanul Vasile Posteucă și bârlădeanul Constantin Clisu în Canada, nr. 130, p. 15-16. 7.LOHANUL - revistă cultural-științifică. *Fii ai satului Dolhești, în Lohanul nr. 2, 2008. *Lohanul nr.2 (8), aprilie 2009, p.17 18, Pagină de istorie redeschisă. *Ei au
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
diversificat asupra zonelor Ploiești-Buzău și Fălticeni-Dorohoi, lucrările de fortificații, concentrările de trupe române și germane ș.a. Elementele utilizate au fost atât agenți coordonați de rezidentul G.P.U. aflat la București ca funcționar al Legației U.R.S.S., dar și basarabeni și bucovineni repatriați, cărora nu li s-a dat drumul decât după ce au semnat, sub diverse presiuni, angajamente că „vor sluji” interesele sovietice. Aceeași notă a arătat și interesul serviciului de spionaj ungar în România, focalizat pe dislocarea unităților de aviație și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un șantier care se întindea pe o lungime de peste 70 de km în condiții de relief deosebite. De multe ori, trecând cu el, pe drumul de lângă prima sa linie de înaltă tensiune spre Iași, povestea hâtru, cu umorul sau de bucovinean, aratandu-ne pe la Trei Iazuri, o casă cu o intrare boltita de la șosea ce ducea către o pivniță cândva plină: aici era o cârciuma, pe a cărei firma veche scria încă prin anul 1956: “Dai trei lei și bei cât
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
celor drepți în anul 1991, la vârsta de numai 60 de ani, fiind regretat nu numai de familie ci și de foarte mulți colaboratori, prieteni și colegi, care l-au iubit și apreciat mult. În urmă inginerului specialist Ionesi Gheorghe, bucovineanul dârz de la Fratautii Vechi, în țară au rămas magistralele electrice ale Dobrogei, Moldovei și Bucovinei, de la marea cea mare până sus pe Obcinile Bucovinei sale dragi, iar în depărtări, pe îndepărtatele pustiuri sau în oazele înfloritoare ale orientului, alte magistrale
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
înspre omogenizarea lingvistico-culturală a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
MIHAIȘTEFAN CEAUȘU UN ILUMINIST BUCOVINEAN: BOIERUL VASILE BALȘ. 1756-1832 JUNIMEA IAȘI 2007 Coordonatorii colecției: DR. DUMITRU IVĂNESCU DR. DUMITRU VITCU Tehnoredactare și coperta: MIHAELA RĂDUCĂ Coperta I: Imagine din Viena la sfârșitul secolului XVIII Coperta IV: Secțiune din harta Bucovinei (1791) Carte editată cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
coperta: MIHAELA RĂDUCĂ Coperta I: Imagine din Viena la sfârșitul secolului XVIII Coperta IV: Secțiune din harta Bucovinei (1791) Carte editată cu sprijinul financiar al MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CEAUȘU, MIHAI-ȘTEFAN Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Balș. 1756-1832 / Mihai-Ștefan Ceaușu; Iași: Junimea, 2007 ISBN CUPRINS Cuvânt înainte 5 I. Familia, ascendența, orizontul intelectual și politic I.1. Familia Balș 9 I.2. Ascendența, orizontul intelectual și politic 19 II. Începuturile stăpânirii habsburgice în Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și participant la organizarea episcopiei Bucovinei 113 III.4. Neînțelegerile cu generalul Enzenberg 122 III.5. Concepist al Consiliului Aulic de Război din Viena 130 III.6. Implicarea în reorganizarea bisericii ortodoxe din Bucovina 137 III.7. Sprijinitor al învățământului bucovinean 148 III.8. Susținerea dezvoltării economico-sociale a Bucovinei 161 III.9. Incidentul Lupul Balș și suspiciunea de trădare 173 III.10. Legăturile cu masoneria 179 III.11. În slujba Cancelariei Aulice Unite Austriaco-Boemiene 186 III.12. Boala și dizgrația 197
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cele mai curate și după cum prin aceasta le este împărtășită puterea de judecată rafinată, care întărește sprijinul societății și fericirea vieții omenești", l-a determinat pe tânărul boier iluminist bucovinean, animat "de un imbold intern", să întocmească memoriul cu doleanțele bucovinenilor și să înainteze autorităților vieneze, "pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei"128. Totodată, "perspectiva fericită a unui viitor plin de bucurie" îl determina pe Balș, în numele "bunăstării patriei" sale și a supușilor ei, să descrie "adevărata stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fenomenul frecvent al tăierii abuzive a pădurilor, care risca să ducă la o totală despădurire a provinciei 154. Prezența lui Vasile Balș, în noiembrie 1780, în capitala Imperiului Habsburgic a avut și alte rosturi, pe lângă acela de a prezenta doleanțele bucovinenilor Curții din Viena. Într-un context internațional al "problemei orientale" ce lăsa să se întrevadă posibilitatea ieșirii Principatelor Române din înapoiatul sistem al dominației otomane, prin înglobarea lor fie de Rusia, fie de Austria, boierul român venea aici și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
taler pe zi și decontarea cheltuielilor de călătorie 171. Pe lângă cei menționați, datorită faptului că moldovenii aveau posesiuni în Bucovina și era necesară aducerea de informații privitoare la dreptul acestora de proprietate de la principii Moldovei, Caramelli considera necesară folosirea boierului bucovinean Balș, aflat de mai multe luni la Viena, care deja se dovedise folositor prin aducerea unor știri privitoare la alcătuirea stării nobiliare, se arătase devotat împăratului și își însușise în timpul șederii sale frumoase cunoștințe științifice și ceea ce se cerea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
principele Kaunitz, se declara de acord cu propunerea făcută ca lui Balș să i se refuze permisiunea de a veni la Viena, ca și cu trimiterea unei misiuni militare la Iași20. Ca urmare, Consiliul Aulic de Război îi comunica boierului bucovinean că nu era momentul oportun pentru a veni în capitala imperiului și că necesitățile acelui timp impuneau folosirea sa în Bucovina, în acțiunea de reorganizare a provinciei, unde era așteptat să colaboreze cu Administrația militară a provinciei 21. Dificultățile misiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
instalarea noului episcop ortodox în Cernăuți avea să mai dureze până la începutul anului următor. Pentru a impulsiona lucrurile, în noiembrie 1781, generalul Enzenberg îl asigura pe episcopul Dosoftei Herescul că împăratul nu intenționează o schimbare a religiei ortodoxe și că bucovinenii își vor putea practica liber confesiunea lor pe viitor 39. Una din probleme era cea privitoare la înființarea consistoriului episcopal. După cum scria generalul Enzenberg episcopului Dosoftei, într-o scrisoare trimisă prin intermediul boierului Vasile Balș, contele Hadik, în numele Consiliului Aulic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
-se repunerea celor doi boieri în dreptul lor de proprietate asupra terenurilor revendicate și efectuarea unei noi delimitări hotarnice între satele Ruși, Reuseni și Uidești 85. În cadrul Consiliului Aulic de Război, sub a cărui dependență administrativă se afla provincia, tânărul boier bucovinean a fost repartizat pe lângă consilierul von Turckheim, care răspundea de administrația Bucovinei. Ca expresie a încrederii pe care autoritățile vieneze o aveau în patriotismul și cunoștințele sale, în toate chestiunile importante privitoare la măsurile ce urmau a fi luate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
locuințe pe care le-a închiriat a fost în casa consilierului municipal, von Koffler, pentru care a plătit o chirie de 70 de florini, pentru intervalul cuprins între sărbătoarea Sfântului Gheorghe și a Sfântului Mihail 88. În capitala imperiului, concepistul bucovinean a fost nevoit să se adapteze realităților vieții cotidiene vieneze și să se conformeze cerințelor și etichetei existente în rândul înalților funcționari de stat. Spirit emancipat, boierul Vasile Balș a renunțat definitiv la moda orientală specifică, purtată de boierimea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
preluare a tuturor bunurilor mănăstirești și bisericești, ce urmau să fie reunite într-un Fond bisericesc, aflat sub administrarea Consistoriului și a autorităților de stat, concepistul Vasile Balș a alcătuit o descriere detaliată privitoare la organizarea clerului monahal și laic bucovinean, la obiceiurile și educația acestuia. În aceeași calitate, el a făcut propuneri privitoare la gospodărirea bunurilor mănăstirești și a celor lumești ale preoților din Bucovina, la modul cum ar trebui acestea organizate, potrivit condițiilor locale, astfel încât să fie introdusă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lui Vasile Balș, în Bucovina au fost expediate 275 de catehisme româno-germane, "pentru a se realiza cât mai sigur răspândirea limbii moldovenești și germane", împreună cu 25 de exemplare tipărite în rusă și germană, pentru a se îndepărta "eventualele bănuieli ale bucovinenilor, încă existenți, ce nu cunosc decât limba rusă", precum și a 1.000 de exemplare din manualul româno-german pentru directori și învățători 132. Numărul mare de exemplare ale tirajului acestei prime metodici moderne cunoscute în literatura noastră pedagogică, ce au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Zur wahren Eintracht", după mai puțin de o lună, pe 20 martie 1784, fiind promovat mason de gradul al doilea, iar două luni mai târziu, la gradul al treilea 221. Cât a făcut parte din rândurile acestui ordin masonic, concepistul bucovinean a participat la aproape toate manifestările și ședințele acestei loje masonice vieneze. Sperăm că investigații viitoare în arhivele vieneze vor putea contura mai bine participarea boierului Vasile Balș la activitatea acestei loje masonice. În urma patentei imperiale de reglementare a masoneriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de împăratul Franz I al Austriei, s-a hotărât înființarea Gimnaziului din Cernăuți, prima instituție de învățământ de nivel mediu din Bucovina 138, ce urma să fie întreținută, la fel ca și în restul școlilor, din veniturile Fondului bisericesc ortodox bucovinean. Autoritățile vieneze decideau astfel, în pofida opoziției Guberniului din Lemberg, că în orașul capitală a provinciei urma să fie înființat un Gimnaziu al țării, cu cinci clase și un curs de învățământ filozofic, de doi ani, care putea fi baza instituirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
noul căpitan al Bucovinei dorea s-o administreze ca pe o provincie autonomă, fără un amestec prea mare din partea Guberniului Galiției. IV.4. Ancheta și pensionarea Odată cu numirea baronului Vasile Balș în funcția de căpitan al Bucovinei, mulți din nobilii bucovineni ce își exprimaseră și în trecut, în perioada iosefină, dorința de a participa la actul de conducere a provinciei, au considerat acum că noul administrator, ca un conațional al lor, va da satisfacție, fie și parțială, acestei doleanțe a lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din chestiunile cele mai dificile cu care s-au confruntat factorii politici responsabili centrali și locali, precum și ierarhia bisericească ortodoxă din Bucovina, ce se încadra în domeniul relațiilor politice internaționale, a fost rezolvarea situației juridice a moșiilor Fondului bisericesc greco-neunit bucovinean, aflate în afara provinciei și a hotarelor Monarhiei de Habsburg. Aceste moșii, care aparținuseră odinioară mănăstirilor bucovinene 245, se aflau, parte în raiaua otomană a Hotinului, parte pe teritoriul Principatului Moldovei 246. Chiar după constituirea Fondului bisericesc 247, autoritățile politice din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]