50,919 matches
-
păstrător al comorii piticilor din The Hobbit or There and Back Again (1937) sau despre peripețiile unui hobbit curajos (Frodo Baggins) în lupta cu Sauron, ultimul Stăpîn al Întunericului din The Lord of the Rings (1954-1955), romanele lui Tolkien se bucură astăzi de o popularitate și o atenție critică demnă de seriozitatea și prestigiul unor elfi. Cum aceștia din urmă apar "încă înainte de începuturile Istoriei" și, fiind nemuritori, trăiesc și vor mai trăi multă vreme de acum încolo, e de presupus
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
singurele din Europa Centrală și de Est - s-a raliat în chip fericit acestei inspirate inițiative, sărbătorind Zilele Cervantes, între 20 și 26 aprilie, printr-o serie de varii evenimente culturale care, prin interesul și succesul de care s-au bucurat, au propulsat această săptămînă în topul acțiunilor, oricum numeroase și de calitate, organizate de competenta și entuziasta sa directoare, Juana Zlotescu Simatu, însuflețită desigur și de condiția ideală pentru cineva aflat la conducerea unei instituții cu asemenea profil - aceea de
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
unui cercetător împătimit al BA, care a găsit (deci era! - asta este o altă "poveste"), în depozitul bibliotecii, numărul, "rătăcit"! Dar cu prilejul recentei căutări exasperate, am mai aflat cum poate muri, șí în alt mod, chiar BA. Ne-am bucurat să aflăm, că noul local al BA, a fost "inaugurat" (deci, credeam: a fost terminat). Au trecut anii postrevoluționari, de eforturi și speranțe: Ne mutăm, în doi ani" - repetau funcționarii, când le arătam sălile devenite insalubru de întunecate, culoarele igrasioase
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
triumf!) - și, desigur, în funcție de "fonduri". Însă până una alta, o măsură aflată de mine acum (dar, se pare, mai veche) este aceea de a nu se da prea ușor permise de frecventare a BA pentru "copii", respectiv (să nu ne bucurăm că șí preșcolarii ar dori să aibă acces la BA!) tinerii, chiar șí "doctoranzi": se pare că ei ar deteriora cărțile. Și m-am gândit cât efort depuneam noi, dascălii de la Filologie, pentru a-i deprinde pe tineri să citească
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
Dan Stanciu și Sasha Vlad, a scos o carte-hibrid extrem de interesantă, un album suprarealist de fotografie și versuri în grup intitulat Înainte/După - 52 de apariții trans-vizuale generate de hazard (Ed. Icare, 2003). Atenția și recunoașterea de care s-a bucurat Gellu Naum în ultimul deceniu, atât din partea criticii cât și din partea celorlalți poeți, a revitalizat interesul pentru (neo)suprarealism într-o perioadă în care se caută febril o formulă poetică cât mai potrivită timpului. De aceea, cartea lui Iulian Tănase
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
Cristian Teodorescu Tot povestind cum s-a opus el regimului Ceaușescu, CV Tudor a început să creadă și el aceste ficțiuni. Și cum o vreme s-a bucurat de protecția SRI-ului unde are și în prezent amici devotați, a ajuns probabil să-și închipuie că prin arhive nu e nimic compromițător în ceea ce îl privește. Curiozitatea, ceasul rău îl împing să ceară la CNSAS dosarele în care
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
Constantin Țoiu Țiganiada sau epopeea eroi-comică a lui Ion Budai- Deleanu, una din operele de bază ale literaturii noastre de care parcă ne rușinăm, pe măsură ce ne țigănim în vorbire și apucături, nu se „bucură” de interesul pe care îl merită cu prisosință. Anii trecând, această jenă națională a crescut în timp ce, ca o previziune a autorului însuși, țiganii se integrară pe nesimțite în restul națiunii, - realizându-se un fel de cafea cu lapte, - dobândind ranguri
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
condamnatul pe viață n-are talent de poet ori de cantautor, ci de romancier? O umbră de discriminare plutește peste concursul din juriul căruia a făcut parte, între alte somități, însuși P.F. Patriarh Alexei. Scandaluri de imagine Cînd să se bucure și președintele Iliescu de vizita sa oficială în Statele Unite, marile cotidiane de la București au publicat o poză de la întîlnirea sa cu Donald Rumsfeld, secretarul american al Apărării. Între cei doi, pe masă, înfipte într-un suport, un steguleț american și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
la emisiunea „Vrei să fii milionar?”, un tînăr care știa multe a ezitat o vreme înainte de a spune de ce origine poate fi cuvîntul samizdat. Are vreun impact munca dvs. asupra marelui public? R. Anul trecut, cel puțin, biblioteca s-a bucurat de o atenție constantă din partea presei cehe și străine, s-au scris articole, s-au făcut emisiuni de radio și televiziune, atît aici cît și în străinătate. Primim zilnic vizitatori, dăm consultații prin telefon și e-mail, reproducem și copiem pentru
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
care e creația lui Emil Brumaru, din substanța căreia copilăria ludică și libovul exacerbat ne măsoară cu ochi gravi, aproximînd figura unei ființe ce ezită, din sfială, a se mărturisi, proiectată însă pe transcenderea acestei ezitări în spațiul artei. Ne bucurăm de actuala acreditare a opiniei noastre, exprimate înaintea altora, că Emil Brumaru e unul din marii noștri poeți contemporani.
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
demonstrativă și tezistă etc. Materia epică fiind amplă - în cazul prozei scurte -, Antonio Patraș este nevoit să-și rezume abordarea critică la câteva contururi “în cărbune” pentru a facilita comprehensiunea și accesul cititorilor la microuniversurile ficționale. Romanele, în schimb, se bucură de un spațiu mai larg, dar și de un loc mai înalt în ierarhia valorică a operei lui Sârbu. Lupu și Catedrala și Adio, Europa!, sub lupa criticului, își relevă multiple chei de lectură, toate la fel de justificate. În privința epistolerului și
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
o jumătate de secol, a acestor forme? Dintre cele deja înregistrate, pare să persiste, chiar în scris, a îmbucura: cuprins de altfel și în DEX, ca regionalism, după ce dicționarul academic ( DA) îl tratase deja ca un cuvînt diferit de a bucura. Forma este probabil sprijinită și de derivatul său impus în limba literară - îmbucurător - , ca și de o anume presiune analogică, în măsura în care principalele sale antonime sînt prefixate: a întrista, a îndurera. E posibil ca unele apariții actuale ale cuvîntului să fie
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
seară caniculară plină de stele, am văzut la Bulandra “Căsătoria” de Nikolai Gogol, în regia lui Yuriy Kordonskiy. Același regizor rus care a pus și “Unchiul Vanea”, tot aici, acum doi ani. La “Căsătoria” am rîs cu lacrimi, m-am bucurat pentru plăcerea formidabilă a actorilor de a juca spumos și, în același timp, incredibil de riguros. Am văzut cu ochii mei, iarăși, miracolul coexistenței unui regizor cu o trupă într-un interval binecuvîntat. Am simțit cum legătura aceasta, între Yuriy
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
Știri sportive Dumitru Hurubă Am vizionat meciul de tenis Ecuador-România, m-am bucurat pentru fiecare din ghemele (las’că știu eu ce zic*) câștigate de-ai noștri, l-am urât cu patimă ardelenească și cu drăcuieli regățenești pe Nicolas Lapenti în timp ce bătea exasperant mingiuca de pământ, pentru a-l enerva pe Victor Hănescu
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
din punct de vedere cantitativ), plin de șarm ca și la emisiunea „Chestiunea zilei”; doar în timpul câte unui respiro * călinescian (*v. Ion Ghițulescu, alt mare și regretat de mine crainic sportiv) au voie și invitații să vorbească... Apoi, m-am bucurat că - virgulă, nu? - cu desăvârșită timiditate și vinovăție feciorelnică, în una din emisiuni, F. C. s-a autodenunțat ca fiind jurnalist satiric. I-auzi! Îmi pare rău - n-am observat. Pe viitor trebuie să fim mai atenți cu valorile satirico-umoristice ale
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
Telefil Când a scris Cornel Nistorescu o „Cântarea Americii” de i-a făcut pe americani să lăcrimeze, s-a revoltat cineva că titlul aducea a vestitul festival din vremea socialism-ceaușismului? Nu, nu-mi amintesc, iar autorul s-a bucurat de o seamă de onoruri... Dar, dacă eu zic acum că în ziua deschiderii anului școlar 2003/2004, plaiul mioritico-pauperic duhnea a festivism și a propagandă electorală de mi-a străpuns, (para)normal, nu? până și ecranul MegaVision-ului meu
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
o tensiune și să scoată la iveală un adevăr, își asuma, indiferent de ce parte era interlocutorul, rolul de avocat al diavolului (pentru acest mandat îl ajuta și vocea), avea mirări jucate și indignări impersonale. Era de fapt primul care se bucura de interlocutor și de discuție, era de-a dreptul fericit, iar bucuria care i se vedea pe chip era transmisibilă. Știa să-l asculte pe celălalt și să-l stîrnească și să-l ajute să “treacă ecranul”. Din cîte îmi
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
să bată”), preluată și de Cărtărescu (“N-aș vrea ca nime-n ușa mea să bată”), pare mai aproape de oboseala cioraniană (Cioran care dorea să-și pună pe ușă un anunț pentru descurajarea vizitatorilor, Cioran care spunea că s-ar bucura de un echilibru perfect dacă ar avea curajul să urle zilnic un sfert de oră sau că ar ieși cu plăcere pe stradă dacă ar fi permis sa tragi palme). Iată tot acest fond, tot acest “Hinterland” cultural la Alexandru
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
și valoarea ca argument istoric. Tema centrală a cărții o constituie, dincolo de toate acestea, activitatea lui Alexandru Danielopol în Comisia Română pentru Aplicarea Armistițiului cu Aliații. În 1944, Danielopol are numai 28 de ani. Dar, prin încrederea de care se bucură din partea lui Savel Rădulescu, fost adjunct al lui Titulescu la Externe, prin formația sa de jurist și în febra momentului, este însărcinat cu punctul 5 al Armistițiului, probabil cel mai ingrat, întrucât se referă la “repatrierea” în URSS a nord-bucovinenilor
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
care a urmat dramei umane, provocată de-a lungul anilor de mai multe cauze: ideologice, pecuniare, pofta de îmbogățire... Coincidența mai multor împrejurări, așa cum bine ați observat, duce la o modificare a peisajului în sens „totalitar”. RB: Albania, care se bucură de proximitatea Mediteranei, a cunoscut și ea mutilări peisagistice... IK: Din păcate, da. Numai că o parte a litoralului albanez era interzisă accesului public din teama obsesivă a puterii că oamenii ar putea fugi. Așa încît o considerabilă porțiune a
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
beton și a unor edificii sinistre. După căderea comunismului, oamenii s-au repezit să clădească la întîmplare, dar au fost aplicate reglementări și astfel dezastrul a fost oprit. RB: În drum spre Neptun vorbeam și de prestigiul de care se bucură încă scriitorii, așa cum și dumneavoastră ați remarcat, în Albania ca și în restul fostelor țări comuniste. Cazul lui Vaclav Havel rămîne pe mai departe exemplar, iar acest prestigiu moral și intelectual se pare că este invidiat de unii scriitori occidentali
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
aflat și așa în mare suferință. Dar poate că nu se va întîmpla nimic.” Asta e într-adevăr culmea. Cel care a descoperit plagiatul demisionează, iar cel care plagiază nu numai că e bine mersi în funcție dar se mai bucură și de protecția prim ministrului care în loc să-l demită pe Mircea Beuran e de părere că plagiatorul e victima atacurilor unor grupuri de interese. În condițiile astea, să tot plagiezi în România condusă de PSD. Tot din EVENIMENTUL ZILEI: „Afacerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
culturale „CLUB 8”, O.(vidiu) Nimigean este unul dintre acei scriitori mereu săriți din sintezele literare care se respectă (de tipul: „generația X”, „postmodernismul literar românesc”, „poezia anilor...”), dar ale căror intervenții publice foarte acide și mereu la subiect se bucură de atenția respectuoasă și adesea temătoare a colegilor de breaslă. Este un scriitor anti-establishment, inteligent, lucid, novator stilistic și tematic, fără odihnă, mereu în răspăr cu locurile comune și ideile de-a gata care bîntuie prin viața literară a timpului
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
Ghica) nu a mai răzbătut suficient de pregnant chiar dacă scriitoarea a adăugat multiplelor sale chipuri publice și pe acela, foarte la modă, de militant în plan civic. Am sentimentul că volumele sale apărute în anii din urmă nu s-au bucurat din partea criticii de atenția pe care ar fi meritat-o, iar doctele sale articole publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate au fost și ele înconjurate de o respectuoasă tăcere. Și este păcat pentru că scrisul de azi al
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
Luceafărul, este calificat când de om de nimic, când de om mare, cu precizarea că Hitler și Stalin n-au dispus de un asemenea poet: „Ce, e puțin asta?” monologhează dl. Marian Popa. Iar Ceaușescu, adăugăm noi, care s-a bucurat de acest noroc, și l-a spurcat singur, către sfârșit. Suflet încăpător, Adrian Păunescu l-a iertat. Școli, spitale, stadioane, comune care nu mai pot împrumuta numele lui Ceaușescu îl iau pe al său. À la bonne heure! Să ne
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]