3,188 matches
-
își pregăti devreme calul și sania pentru plecare, apoi se îngriji bine și el și, spre seară, porni la drum, în căutarea aceleia care urma să-i fie iubita sa soție, pentru tot restul vieții. Părinții fetei îl primiră foarte bucuroși, îl invitară în casă, unde gospodina umpluse masa cu bucate și vin din cel mai gustos. Stând toți la masă, moș Ion o ceru pe Ileana de la părinți și repede făcură înțelegerea. Mai târziu, mama și cu fetele se retraseră
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
picioare de lemn, dar știam că acest om nu-mi era hărăzit. Îl iubeam cum nu voi mai iubi pe nimeni, dar în același timp aveam o senzație de pericol, simțeam că umblu cu focul în spate. Aș fi murit bucuroasă pentru o oră de dragoste, împărtășită, cu acest om. Dar el se juca. N-am închis ochii toată noaptea. A doua zi și a treia zi, știam că va sta doar trei zile, m-am închis în dormitor, le-am
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Neața", răspunde Zinzin. Are ochii neverosimil de verzi în aerul de dimineață. "Mă bucur să vă cunosc. Sunt activista de la județ, trimisă să-mi bag nasul în treburi la care nu mă pricep", spune Zinzin strângând mâna celeilalte femei. "Sunt bucuroasă să cunosc o activistă atât de distinsă. Sunt inginera agronom". În fond, nici nu am nimerit atât de rău", își spune Zinzin. Putem face o mică vizită la grajduri până femeile vor pune masa", spune neocolonialista îndreptându-se într-acolo
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să-ți ghicească nărocu’ frumușațo!, ziceau ele cu glasul muiat în mierea unor vorbe cusute cu șiretlicuri abile. Și fetele veneau, puneau bani buni în mâna ghicitoarelor sau luau ultimele ouă din cuibare, fără știrea mamelor. Se despărțeau de ghicitoare bucuroase că ceea ce se arătase în cărțile rufăite, în palmă sau în glăsuitul șoptit al ghiocului, era tocmai sortitul încălzit la sânul lor nu numai în nopțile de Sânziene, ci și în toate nopțile albite de nesomn. * * * Hotărât să zăbovească mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că tulburarea lui intrase pe ape liniștite și el se afla neîndoios sub imperiul unei bucurii fără margini. În ziua aceea, soarele parcă străluci mai puternic peste așezarea în care bântuiseră atâta vreme urgiselile. Ziua era calmă și râdeau parcă bucuroase și florile rătăcite pe marginea șanțurilor, semănate de mâna necunoscută a hazardului. * Povestea avea să se deruleze peste timp și anotimpuri, sub auspiciile unor zei nebănuiți, dar se întrevedeau posibile șanse să vindece, măcar în parte, unele răni pe care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în afara lipsei de calciu din organism eram oarecum sănătos, doar că metabolismul îmi era mai accelerat, arderile interne se făceau cu mare iuțeală îca viteza trenului cu locomotivă cu aburi) și asimilația era insuficientă. Așa că am plecat de la spital toți bucuroși că mi s-a dat o speranță de viață, nu ca în catrenul intitulat Medicală, din volumul Delicatese umoristice: Poziția îți este verticală Când vii la doctor, însă ia aminte, Că vei pleca scăpat de orice boală... Culcat și cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
conduse pe Zara la hotel; cheia de la recepție, semnătura în registru și apoi camera răcoroasă. După baia rapidă, trupul lui Zara odihnindu-se, purtat de imaginea profesorului care îi tot repeta că trebuie să fie sigur, de fețele asistenților săi bucuroși că în sfârșit au dat de urma lui Leo Raman, moderatorul talk-show-ului luându-i cel mai important interviu din viața lui, apoi cartea și premiile care veneau din toate colțurile lumii. Îmbătat încă de vis, lui Zara toate acestea puteau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
toaletă, la televizorul cu care își împărțea timpul liber și la batoanele cu multă ciocolată. Etajul era plin de indivizi grăbiți care îi înconjurară curioși și le puseră tot felul de întrebări. Treptat spațiul dintre ei se umplu de colegi bucuroși de revedere, povestind repede ce s a întâmplat în lipsa lor, zâmbindu-le cu afecțiune și înțelegere, mărind depărtarea dintre ei până când nu se mai putură zări. Se treziră apoi în rutina lor de dinainte, de parcă nimic nu se întâmplase. Degeaba
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cazuri, era marcată de unele discreții ce se aflau depărtate de preocupările strict feminine. Cu un aer de deplină satisfacție, Ina reintră zorită în bucătărie unde ceapa, în timp ce ea lipsise doar câteva minute, se rumenise puțin cam tare, dar era bucuroasă că asistase la scena de tandrețe a celor doi bărbați ai casei. - Ți-am spus eu că vioara este un instrument dificil, dar trebuie să știi că nu e imposibil de învățat. Totul e să nu te dai bătut! - Nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
intrat în cap o idee și nu ți-o putem scoate nici cu cleștele. Fie cum vrei tu, cum vreți voi! Muta asta de Ina de mult nu mai are păreri. Dacă gândiți că nu mai există altă cale... Suntem bucuroși că voi doi vă înțelegeți și că Mihăiță este un copil reușit! Noi ne simțim împliniți. * Lucrările de renovare la casa cumpărată de Alex durară nesperat de mult timp. Uneori, când treburile mergeau anevoie, Alex se gândea, dar îi era
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
suprafața pământului, să moară. Colindul tragic Ultima s-a urcat în microbuz mătușa Irina. A încuiat bine portiera, a asigurat-o, a pășit în față, printre copii, s-a așezat pe scaunul din dreapta șoferului, după care, a rostit, nespus de bucuroasă: gata, Fane, poți să pornești. Fane a pornit. Gălăgia copiilor colindători, toți progenituri ale lui Fane, a fost mare. Bucurie, la fel, mare, din partea fiecăruia. șoferul i-a mai liniștit, în timp ce mașina se înscria în traficul intens, de pe șoseaua asfaltată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Da?" Accentuă, silabisind: "E o urgență!". Fany îl luă de mânuță pe nea Vasile căruia nici să arunce o privire în decolteul ei nu-i mai ardea. După o scurtă plimbare cu liftul ajunseră și la radiologie. "Bună Delia!", făcu bucuroasă nevoie-mare asistenta. "Bună, Fany!", răspunse cu același elan de simpatie cealaltă. Și imediat se țocăiră pe obraji vorba vine, amândouă pupară aerul de teamă să nu-și strice rujul și fondul de ten. Se întrebară în aceeași secundă: "Ce faci
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu a mai scos nici o vorbă. În cele din urmă, moș Dumitru a rupt tăcerea: Dacă doi moșnegi ca noi se bucură de cinstirea voastră, aista-i semn bun. Înseamnă că locul nostru a rămas pe mâini bune și suntem bucuroși de asta. În timpul acesta, Costache a umplut cu vin ulcelele cărăușilor. Aceștia, ca la comandă, le-au ridicat și au băut în tăcere... Peste această liniște a pornit să picure trilurile din fluier ale lui Pâcu... După un timp, acestea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am găsit, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu câte o ulcică cu apă. La întoarcere... a precizat Hliboceanu. Mitruță a întrebat: La vreme de seară îți fi bucuroși de oaspeți cu teșchereaua plină?... Când n-am fost noi bucuroși, de oaspeți oameni buni? Da’ ce văd eu? Ați rămas singurei, dragilor. Nu vi-i urât? Păi cum să nu... Unde-i luleaua lui moș Pâcu, care fumega ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu câte o ulcică cu apă. La întoarcere... a precizat Hliboceanu. Mitruță a întrebat: La vreme de seară îți fi bucuroși de oaspeți cu teșchereaua plină?... Când n-am fost noi bucuroși, de oaspeți oameni buni? Da’ ce văd eu? Ați rămas singurei, dragilor. Nu vi-i urât? Păi cum să nu... Unde-i luleaua lui moș Pâcu, care fumega ca o hornoaică? D-apoi mustața albă și zburlită a lui moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
numai atâta, atunci treaba-i bună, frate - a apreciat Cotman. Să nu duci grijă, că noi le-om face pe toate ca la carte. Boii tăi sunt puși la adăpost și au tot ce le trebuie - l-a asigurat Mitruță. Bucuroși că Hliboceanu arăta mai bine și a reușit să articuleze câteva cuvinte, cei doi au ieșit. Costache a pornit în urma lor și i-a întrebat, vrând să le audă părerea privind starea lui Hliboceanu: Îi mai bine? Da’ ce crezi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Zvonurile se confirmă: „Ceaușescu a fugit, armata e cu noi!”. Ofițerii ne spun să ne pregătim de plecare. Bucuria e imensă! Mulțimea ne ovaționează, ne salută, ni se pun flori la țevile puștilor! Parcă suntem eroi veniți din focul luptelor! Bucuroși, ne încolonăm și cu cântec plecăm spre locul de unde, după o lungă așteptare, suntem preluați de mașini și transportați în unitatea militară. Am scris aceste rânduri la îndemnul unui ofițer de carieră pe care îl respect la fel de mult cum respect
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
filmele americane. Cu minima deosebire că băuse ceaiul mai devreme, la cabinetul doctorului Thomas. Se prea poate ca tocmai acest neînsemnat detaliu să fi influențat de o manieră dezagreabilă epilogul inițiativei sale. Într adevăr, Daisy, asistenta doctorului Thomas, a acceptat bucuroasă invitația la restaurant, socotind În gînd că i se oferea un bun prilej de a face și o mică economie la coșul zilnic. În plus, spera să-l Întîlnească pe căpitanul Jegg, pentru a-i demonstra că nu suferă deloc
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
minute față de ora stabilită. Coborî pe neașteptate dintr-o mașină Dacia-papuc cam veche, condusă de Valerian. Surpriza produsă de apariția ei se manifestă, În primă instanță, printr-un simplu murmur aprobator. Numai pacienții doamnei Agneta se agitară un pic; arătau bucuroși cu degetul și Își dădeau coate. Era Îmbrăcată Într-o robă albă, lungă pînă la pămînt, care, dacă n-ar fi fost atît de largă, ar fi semănat destul de bine cu o rochie de mireasă, iar la gît purta o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
poate ca secundele sau minutele acelea să fi fost adăugate timpului de undeva din afara lui... La urmă, ea s-a lăsat lin Înapoi pe bancă, reluîndu-și poziția de mai Înainte, iar cățelul i-a sărit În brațe dînd din coadă, bucuros și mulțumit că o regăsise. CÎnd Pablo s-a Întors din nou cu fața spre mine, privirile ni s-au Întîlnit pentru o clipă, dar nici atunci nu am vorbit, nu am comentat În vreun fel cele Întîmplate. Ne-am
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
boala a izbucnit În trupul ei firav cu violență. Tatăl meu, muncitor la Căile Ferate, m-a Încredințat spre creștere bunicilor materni, În vacanță de vară a acelui an trist, pentru o perioadă nedefinită. Nefericiți că-și Îngropaseră fiica, erau bucuroși În schimb că pot dărui afecțiune unicului nepot, și m-au primit cu drag În casa lor modestă, aflată dincolo de dealurile pe care le călărisem atâta, În jocurile mele. Mi-au oferit o cameră curată, nu prea mare, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
apoi pe celălalt, alunecă peste călcâi, sus pe tendon, apoi În jos, pe Încheieturi, gâdilându-mă Încet, apoi În afară, spre degetele de la picioare. Dintr-o dată, i-am simțit buzele atingându-mi degetul mare stâng. Ar fi mai mult decât bucuroasă să-mi ungă picioarele, mormăi, dar in lieu de un vas potrivit, „va trebui să te mulțumești cu gura mea“. Își Închise buzele În jurul a trei degete. I-am simțit limba netedă pătrunzând Între două dintre ele, corpul meu transformându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bărbat, mintea ei putea fixa o singură emoție, căci iubirea ei putea fi obiect de batjocură, dar nimeni nu-i luase vreodată ura În râs. 2. Coral Musker examină zăpăcită meniul. — Alege tu pentru mine, spuse ea și se simți bucuroasă că el comandase vin, pentru că, se gândi ea, Îi va fi de ajutor În seara asta. Îmi place inelul pe care-l porți. Luminile Vienei treceau prin fața lor În Întuneric, iar chelnerul se aplecă peste masă și trase storul. Myatt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Se temuse de această călătorie din cauză că nu Înțelegea ce-i spuneau conductorii, din cauza mâncării ciudate și a necunoscutului de la capătul acesteia. Existase un moment, atunci când casierul strigase după ea, când traversa cheiul umed de la Ostende, când s-ar fi Întors bucuroasă Înapoi. Dar din acel moment se Întâmplaseră „lucruri“. Așa, s-ar Întoarce la aceeași cameră cu chirie, la pâinea prăjită și sucul de portocale de la micul dejun, la lungile așteptări pe scările agenților, cu Ivy, Flo, Phil și Dick, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
alteori o cometă, lumea Însăși sau doar un tren rapid din Ostende până la Istanbul. Mama și tatăl lui se Înclinară În fața sa, cu fețele lor brăzdate și supte, și Îl urmară prin eter, dincolo de vârtejul stelar, spunându-i că erau bucuroși și recunoscători, că el făcuse tot ce putuse, că fusese credincios. Rămăsese fără respirație și nu le putu răspunde, tras În jos de o gravitație ce-i provoca dureri imense. Voia să le spună că fusese condamnat tocmai de credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]