934 matches
-
de transmisie, această iluzie, pentru care manifestăm un soi de înclinație instinctivă, trebuia în mod natural să mai dureze. Eu n-am făcut decît să schimb un cuvînt cu altul. Acestei bune și tradiționale rațiuni de a întîrzia la întîlnire "bufnița Minervei își ia zborul la ivirea zorilor" i se adaugă altele. Personale, să ne fie cu iertăciune. Să discutăm despre rațiunile teoretice și să luăm exemplul economiei. Oamenii au produs și au vîndut bunuri timp de milenii fără să aibă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
orizontul nostru (pentru că o putem oricînd reinventa, chiar și după o dezarmare generală). Să evaluezi cu sînge rece cîștigurile și pierderile ivite în evoluția spre scrierea electronică este un lucru, să vrei să revii la pană și papirus este altul. Bufnița Minervei nu poate ceda melancoliei, chiar dacă îi place ivirea zorilor. Aerul epocii, deci. Voi lua în serios expresia, în toate sensurile ei. Da, există un timp pentru toate, și am intrat în cea de-a treia perioadă a inteligenței lucrurilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și mai laborios efort al minții (Caietul C, p. 123, scris aproximativ în mai 1838, în Barrett et al., 1987, p. 263). Mai devreme sau mai târziu, interdependența tuturor formelor de viață impietează ritmul schimbării. În epoca noastră regăsim problema bufniței tărcate care ne amintește cât de greu acceptă oamenii aceste constrângeri. Darwin relevase deja un context similar: „Până și scăderea numărului de indivizi ai unei specii de șoimi va avea consecințe imediate asupra restului lumii” (Caietul D, p. 135, scris
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
A vorbi într-un pustiu, Iași, 2002; Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Iași, 2003; Sora mea de dincolo - My Sister Beyond, ed. bilingvă, tr. Radu Doru Cosmin și Jo Anne Growney, Pitești, 2003. Traduceri: Hans Magnus Enzensberger, Sfârșitul bufnițelor, București, 1974 (în colaborare cu Aurelian State). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Ardere de tot”, RL, 1976, 51; Eugen Simion, „Ardere de tot”, LCF, 1977, 2; Nițescu, Poeți, 206-211; Cristea, Faptul, 141-144; Raicu, Contemporani, 127-135; Steinhardt, Critică, 82-86; Tuchilă, Cetățile, 325-345
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
a scăzut brusc. După ce deschiseseră drumul În materie de silvicultură științifică, tot germanii au fost cei care au recunoscut și remediat primii multe din consecințele nedorite ale acesteia, inventând știința „igienei pădurii”. În locul copacilor scorburoși În care se adăposteau ciocănitori, bufnițe și alte păsări, silvicultorii au amplasat cutii special construite, iar coloniile de furnici au fost crescute artificial și implantate În pădure, unde erau Îngrijite de copiii de la școlile locale. Au fost reintroduse mai multe specii de păianjeni care dispăruseră din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scâncetul viezurelui uneori îl mai aud...”. Și tot ca Blaga, poeta îl ia de mână pe cel crescut la oraș și îi dezvăluie misterioasele leacuri pentru suflet: minunile naturii. Dealuri molatice, câmpii nesfârșite, mesteceni, cireși amari, prin care „ochi de bufnițe aprind lampioane”, crini, iasomie, „poame văratice unse cu miere”, fragi, cantalupi, dovleci, ciorchini de struguri - toate se rotesc într-o horă a bucuriei și a belșugului, prinse în „transparența verdelui proaspăt” și a auriului solar. Un număr de piese din
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
fi eliberat în 1964, când ultimii deținuți politici sunt grațiați. În anii următori scrie proză mai ales „pentru sertar”, între care romanul autobiografic Drumul crucii, al cărui manuscris izbutește să îl trimită peste graniță, și traduce, împreună cu Ileana Mălăncioiu, Sfârșitul bufnițelor de Hans Magnus Enzesberger (1974), publică, în colaborare, versiunea românească a romanului Data Tutashia de georgianul Ciabua Amiredjibi (1981). E denunțat și, pentru ultima oară, arestat și torturat în martie 1983. Moare după câteva luni, în condiții suspecte, la Spitalul
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Vladimirescu”, ori Ultima întoarcere acasă, Tărâmul ochelarilor orbi și Strașnicul inchizitor ating cote remarcabile ca proză de război și a lumii penitenciare. SCRIERI: Drumul crucii, pref. Remus Radina, Freiburg, 1983; ed. I-II, București, 1993. Traduceri: Hans Magnus Enzensberger, Sfârșitul bufnițelor, București, 1974 (în colaborare cu Ileana Mălăncioiu); Ciabua Amiredjibi, Data Tutashia, Iași, 1981 (în colaborare cu Marcel Petrișor și Adina Niculescu). Repere bibliografice: Radu D. Rosetti, De dincolo de mormânt, „Memoria”, 1992, 5; Andreea Deciu, Jurnalul unui proscris, RL, 1993, 37
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
includă o nuvelistică de un larg evantai tematic: „nuvele comice, tragice, fantastice, unele cu caracter etnografic, altele mistice sau de moravuri”, cum le caracterizează S. într-o notă. SCRIERI: Sub semnul paloșului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1989; Ma-ho, fiul bufniței, îngr. Constantin Măciucă și Getta Săvescu-Slătineanu, București, 1993. Repere bibliografice: Irina Petraș, „Sub semnul paloșului”, ST, 1990, 7; Ștefan Agopian, Barbu Slătineanu, un scriitor necunoscut (dialog cu Stroe Slătineanu), LCF, 1990, 38; Cornel Ungureanu, De la capăt, O, 1993, 12. I. D
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
Duminică la iarbă verde, Cluj-Napoca, 1985; Mersul pe jos, Cluj-Napoca, 1988; Dinastiada (în colaborare cu Virgil Tomuleț), Cluj-Napoca, 1990; Verișorii siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid chinezesc german, Cluj-Napoca, 1995; Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997; Transsiberianul de Fetești, Cluj-Napoca, 1997; Reproducerea la bufnițele împăiate, Cluj-Napoca, 1998; De serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea ciocușă, Cluj-Napoca, 2000; Duminica de luni, Cluj-Napoca, 2001; Intravilane, Cluj-Napoca, 2001; Ciroza la țânțari, Cluj-Napoca, 2002; C.U. 55 (autografe
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
la Cârcea Viaduct (M. Nica, 1984, fig. 7/1ab) (Planșa.I/1). Acesta este decorat cu benzi unghiulare late și paralele, îndreptate cu vârful în sus. Buza vasului are reliefat nasul acvilin, ochii sunt redați oblic-exoftalmici, ceea ce conferă aspectul unei bufnițe. Sânii sunt redați prin două gurguie destul de ample. Mâinile, cu toate că sunt fragmentate, denotă o tratare realistă, fiind poziționate pe pântecul destul de bombat. Pe linia cotului mâinii stângi, aproape de baza vasului, se află un alt gurgui, tras tot din peretele vasului
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
pomenile compun acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic. În cimitir, lume multă, înghesuială, clopotele jelesc, preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-o trâmbiță veche, de la 1877, ce
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Cercul naturii” Scopul jocului este ca elevii să înțeleagă conexiunile, legăturile care se fac între plante și animale. Se împart elevilor etichete cu numele unor plante și animale cum ar fi: lup, grâu, vierme, pasăre, șoarece, iepure, iarba, arbore, cerb, bufniță, insectă, oameni. Aceste etichete se prind în piept. Elevii se vor uni în perechi în funcție de legăturile dintre plantele și animalele pe care le reprezintă: elevul care reprezintă „iarba” se va uni cu elevul care are ecusonul „cerb” , care se va
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
așadar la acea conciliere fructuoasă care va da o teorie generală a curriculumului și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga-i letargie. În ceasul târziu al acestei omeniri virile, presimt zborul tăcut al bufniței Atenei, aducând un vis cathesihastic. Și zeii vor fi iarăși uimiți de înțelepciunea oamenilor... Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Găsim la I. Prigogine și I. Stengers (La Nouvelle alliance. Métamorphose de la science, Gallimard, Paris, 1979; trad
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bătrânul câine Argos, singura ființă care îl recunoscuse pe Ulise la întoarcere, trage să moară pe mormanul său de gunoi „mâncat de jeg, de viermi și de gângănii” (Murnu, XVII, 400). Păsările au adormit de mult printre ramurile acaților. Doar bufnița Atenei se trezește acum, spre a păzi, cu ochi nocturni, Înțelepciunea de coșmarurile întunecatei Nix. Peste munții din Itaca plutește luna, mușcată pe jumătate de vârcolac. Se ivesc, pe rând, Cancerul, Pleiadele, Hiadele, Orion... Furtuna toamnei egeice se aude dincolo de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adună în volumul Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri (1932). După o încercare în dramaturgie - piesa Vâltoarea (sau Învingătorii) este acceptată în 1934 în repertoriul Teatrului Național din București, dar nu e reprezentată - mai dă tiparului „studiul psihico-social” Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale (1937), un volum memorialistic, Din volbura vremii. Însăilări (1939), și romanul Cântec în amurg (1942). Prezent cu niște amintiri în „Convorbiri literare” și cu însemnări de călătorie în „Jurnalul de dimineață”, după 1944 scriitorul nu
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
antimodernist și antidemocratic. Execrând, ca Lucrețiu, „aurul” care corupe totul, autorul propovăduiește o întoarcere la valorile cardinale (frumos, elegant și moral), singurele ce pot conduce la țelul dorit - „Țară mândră și oamenii destoinici și tari”. „Coloritul literar” al lucrării Tâlcuirile bufniței albe, ce ar fi fost cerut de C. Rădulescu-Motru, este destul de stângaci, pueril chiar pe alocuri, încât cititorul nu e convins în privința modalităților de atingere a obiectivelor, dar o anume vervă pamfletară nu-i lipsește autorului când descrie „decăderea” contemporană
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
totuși, credibil și cu finețe înfiriparea iubirii dintre cincagenarul Andrei Codru și studenta Irina Severeanu, în ciuda numeroaselor obstacole exterioare sau interioare, a căror înfrângere asigură tensiune și dinamism intrigii. SCRIERI: Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri, București, 1932; Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale, București, [1937]; Din volbura vremii. Însăilări, București, [1939]; Cântec în amurg, București, [1942]. Repere bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
1939]; Cântec în amurg, București, [1942]. Repere bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C.
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939, 2267; Iosif E. Naghiu, „Din volbura vremii”, F, 1939, 10; a. m., „Din
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939, 2267; Iosif E. Naghiu, „Din volbura vremii”, F, 1939, 10; a. m., „Din volbura vremii”, „Jurnalul”, 1940, 109; Predescu, Encicl., 587
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
lui Tudor Arghezi. Febra ascensională și purificatoare, preeminența spiritului și impactul său alchimic asupra materiei îi marchează lirismul. Poemele ulterioare se nutresc din aceeași magmă incandescentă, însă universul tematic se centrează pe eul liric răsfrânt asupra sa și figurat prin bufniță, sfinx și Narcis („Eu sunt a mea robie”). Universul liric se modifică în Ode italice (1925), obiectul adorației fiind acum peisajul natural și arhitectural-arheologic roman. Noutatea majoră se petrece la nivelul limbajului, evoluând de la tiparele versului tradițional spre logica abstrusă
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
unul se încumetă// animalele pisicâine, crocomur, rinocalul/ să-i iasă întru întâmpinare. v. înnopteanu/ trece nestânjenit. vremea - ea nu/ mai trece. S-a oprit. mai departe, dr. cabalu/ de la geamul serei sale privește voios/ cum v. înnopteanu cu delicata sa bufniță blondă trece./ cu încetul, pe câmpul heraldic se lasă o noapte cam rece.// și steaua lumină de scut se înalță încet, migălos/ dantelând cu lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]