958 matches
-
Acasa > Strofe > Creatie > HAIKU PE-O RAZĂ DE ZI Autor: Maria Oprea Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului I. plete lungi și ude netreierate poteci în lanul de grâu II. bulgăr de soare pe o aripă de vânt seceriș pe câmp III. micul bob de grâu luceafărul de ziuă raiul de sub cer IV. spic nesecerat geana a Sfintei Mume pare câmpia 10.03.2013 Referință Bibliografică: Haiku pe-o rază de
HAIKU PE-O RAZĂ DE ZI de MARIA OPREA în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345253_a_346582]
-
copilăriei, moștenită neam după neam Rămân încântată Pământule când te contemplu Simțind cum îmi primești tu pașii, ca un templu În tine și pe tine au loc toate viețuitoarele Măiestrit alcătuite de Creator, micile și marile Oamenii, din tine rup bulgării, din piatră, din lut Din trupul tău înalță case, apoi în tine se strămut Le ești tovarăș aici și-n lumea de dincolo într-adevăr Mărul domnesc crescut în rai, e fructul vindecător De sunt dezlănțuite furtuni și ape mari
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În frunza toamnei reci se oglindește luna, Privindu-se șireată în pojghița de gheață. Că-i frig sau a fost cald, acum îi e totuna, Cu gene luminoase străluce sus măreață. Ieri, bulgării de beznă-i ascundeau cununa, Acum și-arată dinții, zâmbește larg, semeață. În frunza toamnei reci se oglindește luna, Privindu-se șireată în pojghița de gheață. Om trist, ce uiți mereu că viața-i numai una, Când pâcla grea coboară
RONDEL DE TOAMNĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376982_a_378311]
-
să cred că am coborât atât de mult! Această zonă a fost exploatată în perioada 1860-1908, manual, așa cum am precizat de mai multe ori. Sarea gemă a fost exploatată sub trei forme: sare blocuri pentru rambleuri și sculpturi, sare formati (bulgări) pentru animale și sare măruntă pentru obținerea saramurii. În perioada 1975-1993 acest spațiu a fost utilizat pentru conservarea brânzeturilor, mediul ambiant de aici, salin și cu temperatură constantă, fiind ideal acestui scop. Da, era un mediu în care m-am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
ca o vrajă într-o mie de fluturi. Ești cea mai frumoasă ninsoare de maci! sub tine, eu tremur când m-acoperi, și taci! m-așez într-un crivăț sub cupola-ți de nea, și sânger a tine într-un bulgăr de stea. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ NINSOARE DE MACI! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ NINSOARE DE MACI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378079_a_379408]
-
mai mare. Era chipeș: brunet, cu ochii negri, tuns scurt, purta un tricou și pantaloni scurți, iar în picioare niște teniși chinezești de culoare albastră. Deodată, l-am auzit: “aoleooo”! - Ce pățiși, Nicule? l-am întrebat. - Sării sapa dintr-un bulgăr, îmi tăie tenișul și unghia de la degetul mare. S-au adunat câțiva dimprejur, de pe rândurile vecine. Unii se uitau cu milă, alții râdeau: . El se așezase pe coada sapei și-și scosese tenișul. Scuipa pe degetul de la picior și-l
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
arie. În ciotul ars al copăcelului își făcuse sălaș un șoim ciudat. Cum se apropia vreun om de glie, șoimul se înălța pe dată și se lăsa glonț spre ochii ăluia. N-avea teamă de om, nu se speria de bulgări de pământ ori de țipete... Nici de pușcă nu-i era frică, ba, mai mult, când încercau să ochiască pasărea, ea le pierea din cătare... apoi revenea din înaltul cerului, căzând ca o năpastă spre creștetul atacatorului... Nu se mai
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Acasa > Literatura > Copii > CE SUNT COPIII? Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului CE SUNT COPIII Ce sunt copiii? Decât niște bulgări mari de zăpadă ce se rostogolesc pe stradă și-ntr-un ceas sau hai să spunem în două îi vezi că au crescut până la etajul nouă. Ce sunt copiii? Decât niște gânduri care aleargă prin lumea întreagă după niște vise
CE SUNT COPIII? de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375895_a_377224]
-
Gerul mare și-l arată Și vântoase furioase, Ce ne țin pe toți în case. Vântul când se potolește, Ca în basme fulguiește, Un covor alb și pufos Se așterne lin pe jos. Și cu toții, fericiți, Afară ieșim grăbiți, Strângem bulgări mari de nea, Ridicăm un om din ea. Alergăm, ne înghiontim, Și la săniuș fugim, Toată ziua ne jucăm, Nu simțim cum înghețăm. Iarna este friguroasă, ... Citește mai mult Zâna iernii-nnegurată,În cojoace îmbrăcată,Bate cu putere mare,La ale
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
val-vârtej, colțată,Gerul mare și-l aratăși vântoase furioase,Ce ne țin pe toți în case.Vântul când se potolește,Ca în basme fulguiește,Un covor alb și pufosSe așterne lin pe jos.Și cu toții, fericiți,Afară ieșim grăbiți,Strângem bulgări mari de nea,Ridicăm un om din ea.Alergăm, ne înghiontim,Și la săniuș fugim,Toată ziua ne jucăm,Nu simțim cum înghețăm.Iarna este friguroasă,... XXIV. CRIZANTEMA, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
de zăpadă oamenii de zăpadă își aștern în înserare pe covorul alb trupul în perna moale visează atâta zăpadă că și-ar face nu sanie ci aripi să ajungă și peste nămeți acolo unde ar fi întâmpinați nu numai cu bulgări dar mai ales cu bucurie de ochi chiar și după ce li s-ar topi speranțele se gândesc la acel pol înghețat unde se vor îmbrațișa între ei ca oameni de zăpadă fulgi fulgii de nea au aripi asemenea păsărilor zboară
DE IARNĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376043_a_377372]
-
nuanțe, aparent, de jucăușe versificații dar în matricea fiecărui poem se distinge o lume specifică acestui poet care scrie cu patimă și devoțiune. În rimă, nu obligatoriu riguroasă, sau în vers alb de cea mai pură esență, S.I. rostogolește parcă bulgării zăpezii lirice și construiește aici o lume fascinantă. Scrie cu ardoare și cu talent evident, scrie cu seriozitate și respectând ceea ce este mai important în formula unei cărți: taina creației. Când citești textul perfect rotunjit, fără asperități de fonetică, nimic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
nuanțe, aparent, de jucăușe versificații dar în matricea fiecărui poem se distinge o lume specifică acestui poet care scrie cu patimă și devoțiune.În rimă, nu obligatoriu riguroasă, sau în vers alb de cea mai pură esență, S.I. rostogolește parcă bulgării zăpezii lirice și construiește aici o lume fascinantă.Scrie cu ardoare și cu talent evident, scrie cu seriozitate și respectând ceea ce este mai important în formula unei cărți: taina creației. Când citești textul perfect rotunjit, fără asperități de fonetică, nimic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
în mine gândul veșniciei, Căci nu mai sunt acel ce am fost ieri! E greu de înțeles, o, Doamne Mare, De ce permiți necazul, suferința, Dar am Luminător Scriptura care, Îmi întărește prin Cuvânt, credința. Acum pricep, doar focul poate-aduce, Un bulgăr într-un stadiu pur, curat, Când lutul a fost pus pe a Ta cruce, Duhul cel Sfânt în aur l-a-mbrăcat. Aș vrea un semn, aș vrea să-mi sprijin brațul Neputincios, dar nimeni nu-i cu mine Și strig și
REVARSĂ-ȚI SFÂNTA BINECUVÂNTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375197_a_376526]
-
cum tresare Sub bob de ninsoare, Firul de iarbă, Din soare să soarbă, Căldura cea nouă? Vezi cum se-anină, Fir de lumină, De firul de iarbă Vrerea cea oarbă Să le unească? Vezi cum dispare A zăpezii culoare, În bulgări de lut, Ca drumul făcut Să nu se cunoască? Vezi cum rămâne, Lauri s-adune, Firul născut, Cu un sărut, Dor de lumină? Vezi, n-a aflat Că e drum uitat, Drumul făcut, Din bulgări de lut, Spre senin! Referință
DESTIN de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375267_a_376596]
-
dispare A zăpezii culoare, În bulgări de lut, Ca drumul făcut Să nu se cunoască? Vezi cum rămâne, Lauri s-adune, Firul născut, Cu un sărut, Dor de lumină? Vezi, n-a aflat Că e drum uitat, Drumul făcut, Din bulgări de lut, Spre senin! Referință Bibliografică: Destin / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1885, Anul VI, 28 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DESTIN de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375267_a_376596]
-
desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubee ce strivesc versul nescris între-ale mele buze, cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții alee clinchetul zgomotos, de lume să se amuze... Cred că...murmurul de ape reflectă bulgări de lumină, dansul trist al toamnei croiește drum către ruină, tremurătoarea pădure, uscată, acum frântă, întinderilor cerești vrea să li se plângă... Cred că...izvorul înserării va oglindi-n ape line, suspinele senine vor croi cândva al meu nume, ca să
CREZUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/372777_a_374106]
-
București, am avut ocazia să vorbesc cu scriitorul Liviu Rebreanu, artistul Ion Talianu, editorul și scriitorul Paul Georgescu, profesorii universitari Petre Ionescu-Muscel, actrița Magda Ianculescu, dramaturgul Paul Everac ș.a. Mă bucur de prietenia generalului scriitor Victor Atanasiu, a prpfesorilor Gheorghe Bulgăr, Gh.Constantinescu, G.Beldescu, filologi de seamă, a istoricilor Titu Georgescu, Ion Scurtu etc. Mi-am iubit satul natal cu puterea torențială a unei ploi de vară, căzută benefic asupra unui pământ răvășit și supt de o arșiță rebelă, de
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
zăpezile de ieri?... Când ne jucam din zori până-nserat, Nimic din ce-am trăit și ne-a fost dat Nu e la fel, nici nu mai poți să ceri. Îmi amintesc copiii-mbujorați Ce chicoteau pe pârtia de sus, Cu bulgări de zăpadă se băteau, Acele vremuri parcă au apus. Făceau din neaua albă oameni, fețe Și uzi fiind la mâini ce tremurau, Dar fericiți în jurul lor cântau, Făceau din săniuțe, trenulețe. În jurul sobei seara lângă vatră Ne depăna bunica amintiri
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
ciclul „La marginea satului“ și s-au acordat mențiuni speciale poetelor Claudia Muther, pentru ciclul „Despre singurătate“ și Irina Raluca Moraru, pentru ciclul “Descântece“. Juriul a fost format din Eugen Uricaru -președintele U.S.R.-, Lucia Soreanu, Nicolae Boghian, Liviu Vișan, Gheorghe Bulgăr, Alexandru Husar, Ion Dumitru. Premiul ediției a III-a, 2002, a revenit lui Gabriel Berceanu, elev în clasa a X-a, liceul „Mihai Eminescu“ Călărași. S-au acordat mențiuni speciale poetei Gabriela Cucu pentru ciclul „Silabisire de sine“, poetei Andrea
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
să mai arunce o privire la noi! E cam surdă și nămeții ăștia parcă înghit orice zgomote. Ieri strigam la ea din spatele casei dar deși era în pridvor, nu auzea mai rău ca un pește! Am aruncat în ea cu bulgări de zăpadă, ca să-i atrag atenția. Am râs de ne-am stricat după aceea. - Bine, trec pe la ea când plec acasă și-i las vorbă să vină să te vegheze până vine Aurel. Pentru liniștea mea, nu de altceva! - Hai
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
intră acolo dar niciodată nu știi ce mocnește acolo și mai ales ce este acolo și arde mocnit. Afli târziu, după erupția "vulcanului". Ascult glasul lui Victor care brusc începe să-mi povestească... - În labirintul în care cuvintele deveniseră demult bulgări de lumină, el sfințea o cupă de rostiri. Ea răsărea din coada cupei cu zâmbetul ei de pasăre albită de încercări. În clocot sângele răsturna dealurile. Văile ascultătoare primeau pământul și crucile rădăcini din copacii frânți. El număra frunzele, câinii
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
colinele și câmpiile înverzite cu pomi înfloriți. El ridică marea în nori și din aceștia face cele mai frumoase fresce pe cerul albastru. El dă limpezimi de cristal apei și întinde aripile rândunicii care măsoară înaltul. Și tot el naște bulgări opalescenți în inima munților topind aurul în adâncuri. Liniștea mării și clipocitul apei întregea peisajul nocturn într-o feerie peste care luna domnea ca o adevărată regină a cerului. -Magistre...sunteți un adevărat poet! spuse Genarius Muso. -Mă copleșești cu
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
o lume", iar rolul predominant, în accepțiunea filosofului, trebuie să-i revină operei: "în simultana susținere și tăgăduire" a disputei.41 M. Eminescu gândea de timpuriu la această dispută-ruptură: "e oarecum conștiința adevărului trist și sceptic ... [...] ... e ruptura dintre lumea bulgărului și lumea ideii." (Scrisoare către I. Negruzzi). Ceea ce pare să releve opera de artă pentru poet și filosof este "un moment particular de dez-fondare a istoricității, care se anunță ca suspendare a continuității hermeneutice a subiectului cu sine însuși și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
înalță și, îndată, rășchirându-să, ca și când n-ar hi fost să fac..." "Risipire", "mistuire" în vânt. Într-un manuscris citat, Eminescu a notat această expresie: "fiul pulberii" (2286). Întreaga sa filozofie se va "răsuci" în jurul acestui cronotop, a rupturii dintre "lumea bulgărului și lumea ideii": "corpul nostru este un răvaș de drum al pulberei un plan după care sângele intră și fuge din noi și-n vremea acestei fuge noi naștem, creștem, trăim și murim sub sigiliu unei forme oarecari!...".47 "Sigiliul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]