733 matches
-
evoluția la u și a început evoluția la î. De pildă, așa cum a observat Emil Petrovici, pe Valea Almăjului, în apropierea teritoriului sîrbesc, există și toponime slave cu reflexul u (Dubăușa), caracteristic variantei slave sîrbești, mai puțin arhaică decît cea bulgărească, cu ă (transformat în romînește, în poziție nazală, în î, ca în campus > cămp > cîmp). O curiozitate este numele pîrîului Cîmpea, lung de paisprezece kilometri, necunoscut de localnici, consemnat în Dicționarul geografic din 2008, ca afluent de stînga al rîului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
timpul s-a desprins, substantivizîndu-se, adjectivul ca nume autonom. Așadar, în perioada cnezatelor, Craiova ar fi putut fi scaunul „unui regișor“ local. Formele slave cu -ov, -ova („dure“, cum le numesc lingviștii), care sunt mai noi, caracteristice graiurilor de tip bulgăresc, au înlocuit în unele teritorii sudice formele „moi“ (cu -ev, eva), caracteristice graiurilor de tip sîrbesc. Pisarii au refăcut uneori, în documentele mai vechi, în spiritul tradiției, formele cu forma -eva, care alternează cu cele în -ova. Toponimele asemănătoare Craiva
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologie slavă unanim recunoscută, sl. dǔbǔvica. De altfel el este atestat de mai multe ori, începînd din secolul al XV-lea sub forma Dobovica, „(valea) cu stejari“, (< sl. dǔb, „stejar“ + sufixul toponimic -ovica), o nazal evoluînd la î, potrivit reflexului bulgăresc al elementelor vechi slave. Există în Oltenia și două toponime Dîmbova (un pîrîu și un sat), care provin dintr-un sl. dǔbova (< dǔb „stejar“ + sufixul toponimic -ov). Dîmbovița nu poate fi derivat diminu tival romînesc de la Dîmbova, deși sufixul -ița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Deve(s)lu (diferențierea articulat nearticulat nu apare și în formele vechi, fiecare oiconim avînd atestări atît articulate, cît și nearticulate). Etimonul ambelor oiconime pare a fi antropo nimul Devesel, care la rîndul lui ar putea proveni dintr-un apelativ bulgăresc divisil, numele mai multor plante, printre care și leușteanul. Toponimizarea (directă sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fapt, transferate de la numele de ape). Vasile Frățilă, care s-a ocupat de etimologia acestui (sau acestor) toponim (toponime), îl compară cu numele unor rîuri din Peninsula Balcanică (Ibar, cel mai important afluent al Moravei din Serbia, și Ibăr, numele bulgăresc al vechiului Hibros din Tracia), discutate de lingvistul bulgar Vladimir Geor giev (și considerate unul trac, altul ilir, cele două idiomuri indo-europene fiind învecinate și înrudite). Găsind un hidronim asemănător în Ucraina, Ibr, lingvistul bulgar crede că ar fi putut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din perioada latinei populare, anterioară preluării elementelor traco-dacice în latina dunăreană. Toponimul Abrud, considerat traco-dacic, o confirmă, ca și -bintervocalic menținut în dacicul abur, deși în toate elementele latine el a dispărut: caballus > cal. Alt toponim traco-dacic păstrat în teritoriul bulgăresc Cebrus, transmis deci prin romînii sud-dunăreni populației slave, apoi protobulgare, menține în forma actuală Țiber consoana b nealterată (evoluția Cebrus > Țiber se datorează parțial aromînilor, care locuiau acolo și care au transformat pe ć în ț, și parțial bulgarilor, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
întrucît construcția catedralei a început în 1377 și s-a încheiat în 1399, iar șcheii refugiați în urma înfrîngerilor suferite din partea turcilor în Peninsula Balcanică au ajuns în zona Brașovului abia în 1392, așadar în faza finală a construcției. Originea slavo bulgărească a Șcheiului este amintită și de numele lui sas (Belgerey) și maghiar (Bolgárszek). Sibiu Este numele unui municipiu în care-și are reședința județul omonim situat în centrul țării. Prin polarizare, de la acesta au fost formate toponimele: Sibiel (sat din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dificultate să dovedim că actual Mureș este urmașul acestei forme care, prin evoluție normală, ar fi ajuns, așa cum au și observat unii savanți străini, la *Măre sau *Mare. Toponimul atestat în același timp în Moesia, Asamus, care se păstrează în bulgărescul Osăm, nu ajută prea mult, mai ales din punct de vedere fonetic (finala -eș). Strei Este numele unui rîu, afluent de stînga al Mureșului și al unui sat din județul Hunedoara. Prin compunere, s-a format nu mele unui alt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vezi Kralevo > Craiova). Dialectul slav în care a luat naștere și a evoluat, pînă la trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești, variante regionale, învechite sau din argoul turcesc, care explică mai adecvat originea unor termeni turcești din limba română. Sunt numeroase cuvintele pentru care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unei explicații pornind de la o variantă a sa dialectală. În fond, vorbitorii unor graiuri românești au intrat în contact cu persoane care vorbeau dialecte slave. Unele cuvinte slave moderne au pătruns în vocabularul reprezentativ al limbii române. Cele mai multe (treizeci și patru) sunt bulgărești (bolnav, ciudat, a cloci, crac, grijă, grozav etc.); urmează (în număr de șapte) cele rusești (cavaler, mojic, poliție, poștă etc.) și (câte două) cele ucrainene (calic, a toropi) și cele sârbești (printre care și cuvântul sârb). Nu rareori un cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a toropi) și cele sârbești (printre care și cuvântul sârb). Nu rareori un cuvânt a pătruns în română pe mai multe căi, deci din mai multe limbi, poate avea o etimologie multiplă. Dacă ținem seama de acest fapt, numărul cuvintelor bulgărești din vocabularul reprezentativ crește la șaizeci și nouă, cel al cuvintelor rusești la două zeci și nouă, iar cel al ucrainismelor la șase; în cazul acceptării etimologiei multiple, numărul cuvintelor sârbești din română crește de la două la douăzeci și patru. Există și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
obiect de îmbrăcăminte; urmă, dungă“ nu este din bulgară (cum se indică în DEX), pentru că este puțin răspândit în acestă limbă (apare numai în regiunea Vrața, apropiată de regiunea în care se vorbesc graiuri românești, și nu există în dicționarele bulgărești, cu excepția dicționarului-tezaur al lui Gerov); chiar dicționarul etimologic al limbii bulgare îl consideră pe kutu „foarte probabil, împrumut din română“. Cuvinte romanice occidentale Limba română a ajuns la inventarul lexical actual și prin împrumutarea masivă a unor termeni din franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vin de undeva gata făcute. În gândirea istorică tradițională predomină substituirea unor popoarelimbi prin alte popoare-limbi. În cronica slavilor de răsărit citim: „După mult timp [de la despărțirea popoarelor] s-au așezat slavii pe Dunăre, unde este acum pământul unguresc și bulgăresc. De la acei slavi s-au împrăștiat slavii pe pământ și s-au numit cu numele lor după locurile pe care s-au așezat... Că doar mai înainte locuiau [la Dunăre] slavii, dar volohii au cucerit apoi pământul slavilor. Pe urmă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Moravie a fraților Constantin-Chiril și Metodie pentru a traduce cărțile sfinte și a propovădui învățătura creștină în limba slavă, limba poporului de acolo: „Voi amândoi sunteți din Salonic, iar toți cei din Salonic vorbesc curat limba slavă”. Pentru grecizarea spațiului bulgăresc din sudul Balcanilor și a spațiului macedonean Philippide găsește sprijin în știința istorică tradițională care afirmă, în falsitatea care o caracterizează, că slavii, care ar fi venit în Balcani în secolele VI-VII, i-ar fi asimilat pe grecii din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
telemeaua este telemes-ul grecesc (care, la greci, este tot un fel de feta, făcută însă cu lapte de vacă și/sau capră), ajuns însă la noi pe filieră turco-bulgară (la turci se numește teleme, iar Mihai Lupescu o numește „brânză bulgărească, zisă și telemea“). În privința cașcavalului, situația este mai complicată. Cam toate popoarele din Balcani l au anexat. Bulgarii jură că-i al lor (și-i spun la fel ca noi), ungurii și sârbii nu se lasă nici ei mai prejos
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gust dulceag prea pronunțat. De asemenea, unii mai pun în ciorba de burtă gogoșar murat, tăiat în șuvițe de mărimea celor de carne; acest adaos este inspirat de rassol ’nik-ul rusesc, care se acrește cu zeamă de murături. În varianta bulgărească (ca și în aceea poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească mai precis; ciorba lor de burtă mai conține bulion de roșii și ardei, iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în nord estul Greciei (într-o tavernă din portul Kavala), niște „sutsukakia“ fripți pe grătar, asemănători mititeilor (pe de o parte, lipsea usturoiul de la noi, dar, pe de alta, gustul de chimen nu era atât de pregnant ca în varianta bulgărească). „Mititeii ardelenești“, menționați de Radu Anton Roman, ar fi caracterizați de folosirea smântânii nefermentate, element care îi ajută să se umfle la foc fără a fi nevoie de bicarbonatul atât de des folosit pentru același scop. Totul bine și frumos
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mâncarea în ansamblul său, iar ingredientele sunt mult mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri, pilafuri și legume cu umplutură prea puține ar fi de spus. Toate sunt importuri, turcești, grecești ori bulgărești. Tuslamaua nu este nimic altceva decât o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci, din a lor skembe yahni, cu mențiunea că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
porumbel bucurându-se de apariția, în cuibul său, a unui ou străin, lăsat acolo de un cuc. Adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Așa cum am precizat mai sus, o mare parte dintre preluările culinare turcești, rusești, poloneze, grecești, bulgărești ori maghiare au avut destul timp pentru a fi modificate creativ de bucătăria noastră târgoveață. Dar mai tot ce a apărut în „era furculition“ a rămas formă fără fond. Și astfel, din influență în influență, am ajuns la România gastronomică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unt amestecat cu boia de ardei. 500 g burtă (de vițel sau de miel) 1 lingură sare 1 ceșcuță oțet 1/2 linguriță boia de ardei 1/2 pahar făină 2 linguri unt 3 căței de usturoi ȘCHEMBE CIORBA (Ciorbă bulgărească de burtă) Într-o oală mare, ceapa și ardeiul se călesc în unt. Se presară treptat făină, se amestecă permanent și apoi se adaugă pasta de roșii. Se taie burta în fâșii subțiri și se adaugă în cratiță, împreună cu supa
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
beau spirt, eu beau vodcă, domnule, vodcă. Da, da, las că știm noi ce beți dumneavoastră, și scoate din buzunar sticle goale de parfum, toate mărcile posibile. Uite ce beți dumneavoastră, priviți ce beți. Parfumuri capitaliste. Ba sunt și rusești, bulgărești, și din China... Da’ cine dracului ești dumneata, domnule? ─ Tovarășe, poate. Ai auzit de unul, Beckett? Ai auzit, sigur că ai auzit, dumneata ești un intelectual. Te informez oficial că asupra dumitale am drepturi totale de autor, tovarășe Godot. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
apărea și el, Într-o postură cam ridicolă, de parcă povestitorul Uri Gefen Îl analiza la microscop pe Uri Gefen Îndrăgostitul și izola fără milă elementul ridicol. Alteori spunea: „Până Începi să Înțelegi ceva, Îți expiră mandatul“. Sau: „Există un proverb bulgăresc: Un motan bătrân ține minte mai ales cum să miaune“. În apropierea lui Uri, mai mult decât În brațele Ninei, Fima se simțea mereu cuprins de o euforie senzuală, amețitoare. Uri trezea În el dorința arzătoare de a-l impresiona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ar putea săruta cineva pe gură pe De Niro, În realitate, sau pe Johnny Depp, În film, care stătea pe scaunul din spate. Scurtă demonstrație de postmodernism excelent balansat În semiîntuneric. Dreams: solo soprană În față, background - vechi coruri liturgice bulgărești, peștele cu ochii plasați pe-o singură parte străbate-n diagonală ecranul. Și cîinele alb se plimbă prin film, dar este singurul ce apare și În vis și-n realitatea ficțiunii. În toată această ficțiune a ficțiunii În ficțiune, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și Tu, publicată, În sfîrșit, și În limba română. Din paginile ei ar afla că, mai intens decît șpagatul, o viață sexuală adecvată Înviorează „hormonii care dau bună dispoziție de fericire și fruptuozitate și apără de depresii”. Fruptuozități de fericire bulgărești găsim și-n Mărturii, un supliment ce se ocupă de starea credinței În țara noastră. La problema obligativității introducerii religiei În școli, răspunde mereu uluitorul Gh. Dumitrașcu. „Nu avem la ora aceasta oameni care să predea astfel de cursuri. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]