736 matches
-
în mod radical de soarta românilor din a dreapta Dunărei. Deja "Vulturul", foaia intereselor bulgare, tipărită la Ploiești, începe a-i numi numai cu porecla de "găgăuți " și aceasta o face în inima țărei românești; deja aviditatea teritorială grecească, sârbească și bulgărească începe a-i privi ca neexistând pe fața pământului, încît s-ar putea prezice că, lăsîndu-i pe mâna fraților creștini, tocmai români [i] vor fi aciia cari vor ieși cu mâna goală din toată afacerea și vor sta bisericește mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îi trebuiesc asemenea mai multe săptămâni ca s-ajungă; c-un cuvânt se poate ca nici unul din cei chemați să n-ajungă la vreme. Până atunci rușii au trecut Dunărea, Iantra, Lomul, Balcanii, au împresurat Rusciucul, organizează în spatele turcilor bande bulgărești și au cuprins armata turcească din Bulgaria ca-ntr-un clește. [13 iulie 1877] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ÎN ZIUA DE 8/20 L. C... "] În ziua de 8/20 l. c. au avut loc cea dentîi victorie a turcilor în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
natural de stâncă, de 60 metri lungime. Cu păreții lui perpendiculari, acest pod formează singura intrare, ușor de apărat (căci are o lungime numai de câțiva metri ), la dealul Cearaveț, pe care stătea odată reședința, dispărută fără urmă, a țarilor bulgărești ce domneau de la Tisa pîn-în regiunile Pontului. Aicea erau domnitorii din dinastiile șișman și Asan de pe la anul 1000 și până la anul 1393, în care Celebi, fiul marelui Baiazet, au plantat flamura cu semilună pe culmea rezidenții. Patriarhul Antimie, numărat între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu se mai găsește nimic de mîncare În magazine, sistemul subteran de relații și pile abia dacă mai funcționează. Îmi arată În sacoșă, sub conservele chinezești de carne de porc și borcanele cu zacuscă și dulceață, un cartuș de țigări bulgărești. O marfă de contrabandă cu care aș putea să-mi cumpăr loc pe prima listă de permisii. Nu-i mai spun că marfa pe care mi-a adus-o ea Îmi poate aranja o permisie cel mult În celălalt dormitor
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
s-au impregnat cu pulbere neagră. Partea bună e că aici stingerea nu funcționează la fel de strict ca În dormitorul din cazarmă. Aici, televizorul nu e doar o cutie, ci prinde, orice ai băga În mufa pentru antenă, posturile de televiziune bulgărești, care nu sînt la fel de amputate de controlul ideologic. Pe posturile bulgărești, se Întîmplă să ai ce vedea. Într-o seară, aud ieșind din difuzorul televizorului niște acorduri cunoscute - senzația de irealitate e maximă, am convingerea că mintea mi-a luat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
stingerea nu funcționează la fel de strict ca În dormitorul din cazarmă. Aici, televizorul nu e doar o cutie, ci prinde, orice ai băga În mufa pentru antenă, posturile de televiziune bulgărești, care nu sînt la fel de amputate de controlul ideologic. Pe posturile bulgărești, se Întîmplă să ai ce vedea. Într-o seară, aud ieșind din difuzorul televizorului niște acorduri cunoscute - senzația de irealitate e maximă, am convingerea că mintea mi-a luat-o razna. Am de ce. Classix Nouveaux cîntă Is It a Dream
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mare, să facă negoț cu cafea În Brazilia, de unde nu dăduse nici măcar un semn de viață, și a unei slujnice unguroaice pe la casele celor avuți din marele oraș. Așa se face că În sângele lui Ectoraș se amestecaseră - pe lângă neamurile bulgărești și sârbești din partea tatălui - și cele maghiare și evreiești din partea mamei, nimeni nefiind În stare să calculeze care era procentul de sânge neaoș din venele celui ce avea să dispară și el În aceeași perioadă cu profesorul și omul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
întro lume a contrastelor, printre bogați și săraci, între palate și cocioabe, printre grădini și mlaștini descrise cu minuțiozitate și asemuite ori comparate uneori cu elemente specifice decorului american, J.O. Noyes s-a îndreptat cu același poștalion spre țărmul bulgăresc al Dunării, glosând pe seama imaginilor lăsate în urmă, a primitivismului mijloacelor și căilor de transport, a moravurilor și tradiției istorice cu care localnicii, prin vocea unui amfitrion bucureștean (Ion Bibescu) nu conteneau a se mândri 25. Popasul nocturn făcut la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
enunța ipoteza existenței unui Dumnezeu imperfect, obligat să ceară sfatul și ajutorul altcuiva, pentru a-și desăvârși geneza. Pământul era prea mare pentru a încape în univers și, negăsind soluția, Creatorul se sfătuiește cu dușmanii săi, Nefârtate (în credința populară bulgărească) sau cu ariciul (într-o legendă românească). Ambii îi oferă aceeași soluție: să încrețească scoarța terestră. Astfel, Dumnezeu creează munții și dealurile, iar pământul își găsește locul firesc pe bolta cerească. În fața unui asemenea adevăr, care îi dădea lui Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
, Dimitrie (26.X.1877, Giurgiu - 1949, București), poet, memorialist și publicist. De obârșie bulgărească, tatăl lui K. se numea Paraschiv; mama, Ioana, purtase numele Cernat înainte de căsătorie. Fiul urmează școala mai întâi în orașul natal, după care este înscris, pentru a face ultima clasă la Gimnaziul „Ion Maiorescu” din București. De aici trece la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
un ambalaj de ciocolată, București, 1984; Siberia dus-întors, 73 de ruble, București, 1991; Basarabia, prin vocile ei, București, 1992. Antologii: Intelectuali din Balcani în România. Sec. XVII-XX, București, 1984 (în colaborare); Bălgarskite ucilișta v Rumănia prez XIX vek (1858-1877) [Școli bulgărești în România în secolul al XIX-lea (1858-1877)], tr. Veselin Traikov, Sofia, 1999. Ediții: Ion Druță, Clopotnița. Mozart la sfârșitul vieții. Plecarea lui Tolstoi. Horodiște, Chișinău, 1984, Clopotnița, București, 1988. Repere bibliografice: Mircea Muthu, Relații literare interbalcanice, T, 1981, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Sfânta Ana Subcarpații de Curbură Lacul Bâlea Câmpia Română și Mangalia în România, Odessa în Ucraina, Varna și Burgas în Bulgaria, Zonguldak în Turcia. - Climatul și plajele au favorizat dezvoltarea multor stațiuni de odihnă, renumite fiind cele de pe litoralul românesc, bulgăresc, din sudul peninsulei Crimeea și de pe țărmul caucazian. 4 VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE FACTORII CARE AU DETERMINAT VARIAȚIA ȘI DISTRIBUȚIA VEGETAȚIEI Poziția geografică permite interferența caracteristicilor climatului temperat oceanic cu cel continental și cu unele influențe din nordul sau sudul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la nordul Dunării, romînii n-ar fi fost aici și de aceea n-ar fi fost păstrate toponimele create de germanici, pentru că nici la sudul Dunării unde au fost, de asemenea, prezenți (îndeosebi gepizii) nu au lăsat urme toponimice. Caracterul bulgăresc al toponimelor slave din teritoriul romînesc nu poate fi nici el o dovadă a formării romînilor în sudul Dunării și a emigrării lor ulterioare în nord, întrucît tot slavi de tip bulgar erau și cei din nordul Dunării, iar romînii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limpede“. Un grup mai restrîns (cinci nume Bistreț, Bistrețu) desemnează un lac, trei sate și o luncă, în Oltenia. Baza este aceeași, v. sl. bistrŭ, dar i s-a adăugat un sufix -ici (rostit -iți), care a evoluat, în varianta bulgărească, regăsită în majoritatea toponimelor slave din teritoriul romînesc, la -eț (Bistreț, Topleț etc.), -ăț (Topolovăț) sau, în varianta sîrbească, la -aț (Dolaț, Glogovaț). Grupul Bistrița cuprinde nouăsprezece nume, formate de la aceeași bază, cu sufixul v.sl. -ica (-ița) diminutival. Grupul Bistricioara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acesta este numele de grup bucurești, format în limba romînă. Gustav Weigand, care a realizat multe lucrări foarte valoroase pentru lingvistica romînească, s-a hazardat într-o ipoteză radicală: București nu avea legătură cu Bucur < bucur, ci provine de la baza bulgărească bukarŭ, „grămătic“, pentru că numele străin al capitalei noastre, Bukarest etc., nu avea cum să rezulte din forma București, ci din *Bucărești (pe care nu l-a găsit atestat niciodată și nicăieri). Etimologia a fost, bineînțeles, respinsă de ceilalți specialiști, chiar dacă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
evoluția la u și a început evoluția la î. De pildă, așa cum a observat Emil Petrovici, pe Valea Almăjului, în apropierea teritoriului sîrbesc, există și toponime slave cu reflexul u (Dubăușa), caracteristic variantei slave sîrbești, mai puțin arhaică decît cea bulgărească, cu ă (transformat în romînește, în poziție nazală, în î, ca în campus > cămp > cîmp). O curiozitate este numele pîrîului Cîmpea, lung de paisprezece kilometri, necunoscut de localnici, consemnat în Dicționarul geografic din 2008, ca afluent de stînga al rîului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
timpul s-a desprins, substantivizîndu-se, adjectivul ca nume autonom. Așadar, în perioada cnezatelor, Craiova ar fi putut fi scaunul „unui regișor“ local. Formele slave cu -ov, -ova („dure“, cum le numesc lingviștii), care sunt mai noi, caracteristice graiurilor de tip bulgăresc, au înlocuit în unele teritorii sudice formele „moi“ (cu -ev, eva), caracteristice graiurilor de tip sîrbesc. Pisarii au refăcut uneori, în documentele mai vechi, în spiritul tradiției, formele cu forma -eva, care alternează cu cele în -ova. Toponimele asemănătoare Craiva
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologie slavă unanim recunoscută, sl. dǔbǔvica. De altfel el este atestat de mai multe ori, începînd din secolul al XV-lea sub forma Dobovica, „(valea) cu stejari“, (< sl. dǔb, „stejar“ + sufixul toponimic -ovica), o nazal evoluînd la î, potrivit reflexului bulgăresc al elementelor vechi slave. Există în Oltenia și două toponime Dîmbova (un pîrîu și un sat), care provin dintr-un sl. dǔbova (< dǔb „stejar“ + sufixul toponimic -ov). Dîmbovița nu poate fi derivat diminu tival romînesc de la Dîmbova, deși sufixul -ița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Deve(s)lu (diferențierea articulat nearticulat nu apare și în formele vechi, fiecare oiconim avînd atestări atît articulate, cît și nearticulate). Etimonul ambelor oiconime pare a fi antropo nimul Devesel, care la rîndul lui ar putea proveni dintr-un apelativ bulgăresc divisil, numele mai multor plante, printre care și leușteanul. Toponimizarea (directă sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fapt, transferate de la numele de ape). Vasile Frățilă, care s-a ocupat de etimologia acestui (sau acestor) toponim (toponime), îl compară cu numele unor rîuri din Peninsula Balcanică (Ibar, cel mai important afluent al Moravei din Serbia, și Ibăr, numele bulgăresc al vechiului Hibros din Tracia), discutate de lingvistul bulgar Vladimir Geor giev (și considerate unul trac, altul ilir, cele două idiomuri indo-europene fiind învecinate și înrudite). Găsind un hidronim asemănător în Ucraina, Ibr, lingvistul bulgar crede că ar fi putut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din perioada latinei populare, anterioară preluării elementelor traco-dacice în latina dunăreană. Toponimul Abrud, considerat traco-dacic, o confirmă, ca și -bintervocalic menținut în dacicul abur, deși în toate elementele latine el a dispărut: caballus > cal. Alt toponim traco-dacic păstrat în teritoriul bulgăresc Cebrus, transmis deci prin romînii sud-dunăreni populației slave, apoi protobulgare, menține în forma actuală Țiber consoana b nealterată (evoluția Cebrus > Țiber se datorează parțial aromînilor, care locuiau acolo și care au transformat pe ć în ț, și parțial bulgarilor, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
întrucît construcția catedralei a început în 1377 și s-a încheiat în 1399, iar șcheii refugiați în urma înfrîngerilor suferite din partea turcilor în Peninsula Balcanică au ajuns în zona Brașovului abia în 1392, așadar în faza finală a construcției. Originea slavo bulgărească a Șcheiului este amintită și de numele lui sas (Belgerey) și maghiar (Bolgárszek). Sibiu Este numele unui municipiu în care-și are reședința județul omonim situat în centrul țării. Prin polarizare, de la acesta au fost formate toponimele: Sibiel (sat din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dificultate să dovedim că actual Mureș este urmașul acestei forme care, prin evoluție normală, ar fi ajuns, așa cum au și observat unii savanți străini, la *Măre sau *Mare. Toponimul atestat în același timp în Moesia, Asamus, care se păstrează în bulgărescul Osăm, nu ajută prea mult, mai ales din punct de vedere fonetic (finala -eș). Strei Este numele unui rîu, afluent de stînga al Mureșului și al unui sat din județul Hunedoara. Prin compunere, s-a format nu mele unui alt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vezi Kralevo > Craiova). Dialectul slav în care a luat naștere și a evoluat, pînă la trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
importanță, credința religioasă ținea loc de etnie. Cei care au primit beneficii de la domni s- au numit la noi boieri, deși termenul exista în limba română înainte de instituția domniei, desemnând pe cei bogați și puternici, fiind dat de origine sud-slavă, bulgărească (boliari, boiarini). Noțiunea „boieri”, care desemnează o calitate social-economică, o întâlnim sub forma de boer (pronunțat bur) ca antroponim în țări ca Olanda, în țările nordice, unde a fost, potrivit legendelor „adevărate” o Dacie de vest . Este surprinzătoare asemănarea acestor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]