4,074 matches
-
Coexistența bunelor raporturi de vecinătate subzistă numai atunci când proprietarii apelează la servicii reciproce normale și majore legate de proprietate și mai ales atunci când nu și-au făcut un obicei din aceasta, ca, de exemplu, apelarea repetată și insuficient motivată la bunăvoința vecinului pentru a intra in apartamentul acestuia cu scopul de a Își repara unele defecțiuni la instalațiile sanitare, cauzate de incorecta folosire a acestora. Orice proprietar trebuie să știe că dreptul său de proprietate este limitat de lege, pentru a
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ce ironie! Tocmai eu... Nu am nicio indulgență și nicio apreciere față de materialul din care sunt făcută! Cum ai găsit, Doamne, numai pământ nenorocit, Îmbibat cu apă și alte elemente nocive, supuse putreziciunii? S-ar fi putut căuta( cu puțină bunăvoință), ceva mai bun!. Karma! Karma! Ducă-se pe „apa sâmbetei”, pe drumul pâraielor, râurilor, mărilor... că „apa neîncepută”, n-a ajuns pe la noi. În schimb, vrăjitoria și ritualurile magice sunt la mare căutare. N-are rost să vă risipiți puținii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fel. Veneau încărcați cu de toate, de parcă îmi veneau părinții, nu știam nici cum să procedez, nici ce să le zic. Ne ajutau cu tot ce puteau. Recunosc că nu mi s-a mai întâmplat să văd atâta dărnicie și bunăvoință, ca la acei oameni, la nimeni, nici mai înainte, nici mai târziu. Îmi amintesc o zi de sâmbătă seara. Era iarnă cu multă zăpadă. Copilul ieșise cu săniuța în uliță, stătu puțin și frigul îl aduse repede înapoi în casă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Aveam o respingere fizică. Reacționam ca la mirosuri urâte. Așa am ajuns să vânez șerpi și să mă împrietenesc, vorba vine, cu aborigenii, aceștia nu se împrieteneau cu oricine, erau suspicioși față de albi, și aveau toate motivele. Le-am câștigat bunăvoința printr-o întâmplare. Mă plimbam prin boosh căutând șerpi, și la un moment dat am întâlnit un grup de copii aborigeni jucându-se. Ne-am speriat unii de alții, eu știam că aborigenii își păzesc copiii cu strășnicie, albii veneau
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Și... când ajungi la serviciu, dă-mi un telefon... Dacă ai ști tu cât aștept eu clipa aceea, clipa aceea...! * Ina îl văzuse pe Jan încă de cum deschisese poarta și îi ieși în întâmpinare. Îl invită în casă cu o bunăvoință care i se păru avocatului că depășește obișnuitul. - Sărut mâna, stimată doamnă. Am venit fiindcă mi s-a părut că mi-ați dus dorul și eu n-am răspuns cum se cuvine unei ospitalități care s a dovedit a fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o polatie întreagă de puradei, fete și băieți, îmbrăcați la întâmplare, care zădărâră câinii pe noul venit. Norocul lui că ieși, ca din pământ, un flăcăiandru oacheș, cu părul de smoală, cu o față purtătoare de un zâmbet luminat de bunăvoință, pe care străluceau două șiraguri de dinți de un alb fără egal. Flăcăul alergă în calea musafirului fluturându și pletele în vânt, și-l întrebă din mers: - Domnul vrea să comande ceva? Avem cazane de țuică, tingiri pentru fript cârnați
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Carabăț va putea să-și continue viața în șatra sa, iar copilul Mihăiță Georgescu să-și urmeze cursul vieții sub acoperișul bunilor săi părinți, domnul inginer Alexandru Georgescu și al doamnei Ina Georgescu. Era un fel abil de a câștiga bunăvoința completului de judecată și aprobarea tacită a audienței. Avocatul Diaconescu sconta pe o poliță în alb privind finalizarea acestui proces ale cărui ițe erau încă destul de încâlcite. Urmă avocatul Jan Mocanu, apărătorul familiei Georgescu. Acesta începu calm, îmbrățișând cu o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în toate împrejurările: - Domnule președinte, sunteți marele meu binefăcător. - Dar ia spune, cine sunt părinții tăi, unde lucrează? Vișinel ezită o clipă, dar nu putea să evite să răspundă la o întrebare a acestui om care îl tratase cu atâta bunăvoință. - Sunt fiul inginerului Georgescu...Și iar făcu o pauză plină de înțelesuri. Apoi continuă: povestea vieții mele e plină de meandre; dacă aș începe să v-o povestesc, ar presupune să vă răpesc toată noaptea și nu știu dacă aș
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
speranța, căci, așa cum spunea marele istoric Nicolae Iorga, “încrederea în tine o pierzi o singură dată”. Biblia propovăduiește să avem încredere în semenii noștri, să le facem ceea ce ne-ar plăcea să ne facă ei nouă, adică numai bine, cu bunăvoință, răbdare, educație aleasă și credință în Dumnezeu. Aceste virtuți au fost o dovadă de slăbiciune în perioada postbelică, atunci când comunismul îndolia sufletele cu o ucigătoare teroare sistematică de supunere și umilință, fără drept de apărare sau protest, caz în care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în trimestrul trei al anului întâi, când, la o reuniune școlară organizată de profesorul de franceză Axentoi, considerat zbirul liceului, l-am invitat pe acesta să cinstească împreună cu noi un pahar cu lichior sau cu mastică. Cu toată euforia și bunăvoința noastră inconștientă, băutura a fost confiscată imediat, iar peste noi s-a abătut un val de amenințări care cuprindeau: eliminarea temporară, tunsul părului zero și scăderea notei la purtare până la 7. A doua aventură bahică s-a petrecut în ultimul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
avut impresia că sunetele Îi flutură, cu un fel de strălucire, pe buze. Un vânticel abia simțit, ca o șoaptă stinsă, șerpui fugar printre noi, precum un intrus curios, și dispăru aiurea spre niciunde, răsfirând nimicul din jur. Cu toată bunăvoința mea, trebui să recunosc - individul acesta Îmi trezea un fel de repulsie și Înfiorare În același timp! Modul său ciudat și zgomotos de a se manifesta, trăirea În care se complăcea atunci când “recita” un cuvânt Îi dădeau o anume stranietate
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să facă o asistentă în prima ei zi de serviciu, și ce nu? Debutul nu era deloc încurajator, dar la ce se putea aștepta într-o secție unde majoritatea pacienților erau cu răni sângerânde, operați de curând, imobili, implorând înțelegere, bunăvoință și empatie. Singura soluție era să-și impună a fi răbdătoare, să deprindă tainele unei profesii deloc ușoare în care cine nu se adaptează trebuie să părăsească terenul ca un jucător fără chemare. * Ina la rândul ei avusese și ea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
văzuse doar pentru câteva minute, atunci, în salon, când venise să-i schimbe bandajele, iar el i-a cerut să-l gratuleze cu un zâmbet. Nu așa procedează un cavaler adevărat, mai ales dacă persoana din fața lui i-a arătat bunăvoință și delicatețe. Nici cu Olga nu putea spune că avusese un comportament dintre cele mai alese. Nu le jignise pe nici una, ferească sfântul, dar își imputa faptul că, fiind cucerit de aceste prezențe feminine, uitase un înțelept proverb latin: festina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ei se aflau, în aceeași cadență, alți pași. Întoarse instinctiv capul și desluși chipul acelui domn care îi deschisese ușa de la CEC. Îi zâmbi nedeslușit. Domnul care o urmărea era foarte aproape de dânsa. Acesta prinse din zbor acel semn de bunăvoință, sperând că o va putea aborda. Forță mersul încât intră în linie dreaptă cu dânsa, încercând să încropească o conversație, pe care tânăra fată o socoti deosebit de banală. - Vă mulțumesc! Știți, zâmbetul dumeavoastră de acum este cel din restanță, dacă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
-i intru în grații! Se născu însă în el un fel de înverșunare, acel orgoliu bărbătesc care, fiind În stare latentă, erupe uneori vulcanic: sunt eu atât de neputincios încât să nu fiu în stare să-i atrag atenția și bunăvoința unei domnișoare? * Cu două săptămâni înainte nu mai avusese prilejul să o revadă pe acea domnișoara sălbatică. Acum, de când o întâlnise la CEC, ca un făcut, îi apăru de mai multe ori: la piață, în fața unui magazin de modă. O
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se poate invoca doar În numele propriu, și nu ca un principiu care să-l determine pe celălalt să-și Îndeplinească datoria morală. „Echitatea (considerată obiectiv) nu este nicidecum un temei În numele căruia să-l somăm pe celălalt să Îndeplinească datoria morală (bunăvoința sau bunătatea sa), ci cel care pretinde ceva pe acest temei se bazează pe propriul său drept, numai că lui Îi lipsesc condițiile care Îi sunt necesare judecătorului, conform cărora acesta ar putea determina În ce măsură sau În ce fel pretenția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
detaliu a dimensiunilor pozitive și negative ale acestora, Paulsen propune În partea a IV a a Eticii sale, Teoria deontologiei și a virtuților. Aceasta nu se vrea exhaustivă și cuprinde În ordine, pozitiv: datoriile, virtuțile, stăpânirea de sine, moderația, eroismul, bunăvoința, dreptatea, iubirea aproapelui, spiritul de solidaritate, autoconservarea și sacrificiul de sine. Sub aspect negativ, schema deontologică a lui Paulsen cuprinde: egoismul, depersonalizarea. Paulsen consideră că sistemul datoriilor trebuie dezvoltat din sarcinile care rezultă pentru viața morală din relația cu binele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ea Înseamnă puterea de a structura viața solitară În sensul desăvârșirii umane prin voința rațional-morală, independent de instinctele naturale și de afecte. Stăpânirea de sine apare sub două forme principale: moderația și eroismul. În raport direct cu acestea sunt descrise bunăvoința, iubirea de aproapele tău, spiritul de solidaritate. Despre dreptate filosoful neokantian reflectează: „Dreptatea apare În primul rând În autolimitarea obișnuită În urmărirea propriilor interese, ținând seama de interesele ambiției umane. În afară de aceasta, ca simț al dreptății care intervine pretutindeni pentru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rele după cum efectul pe care Îl au asupra propriei vieți și asupra mediului de viață a celui ce acționează. Dacă viața și acțiunea umană nu ar avea nici un fel de efecte nu ar fi vorba despre nici o apreciere, iar dacă bunăvoința și onestitatea ar avea, potrivit naturii lor, un efect tulburător sau distrugător asupra vieții, și dacă În schimb, egoismul și falsitatea ar acționa În sensul conservării și al potențării, aprecierea ar fi inversă. Considerațiile obiective nu sunt totuși independente. Rămâne
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vină. Și Olga scoase din poșetă un covrig, îl frânse în două și-i întinse Inei o jumătate din el. - E ca un fel de pipă a păcii, nu? Ina luă jumătatea de covrig oferită și schiță un zâmbet de bunăvoință. - Să fie și acesta un semn că prietenia noastră nu s-a stins! Ziua aceea și multe altele după, au decurs într-o armonie care-i îndepărta Inei, măcar prin aparență, orice motiv de suspiciune. Dar când îi povesti lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
îl numesc speranța în bine. Doctorul Popa părăsi salonul sfătuind-o pe Olga să fie tare. Convorbirea cu doctorul Popa declanșă în sufletul Olgăi o adevărată furtună. Niciodată o nenorocire nu vine singură, își spuse ea. Toate încurajările pline de bunăvoință și înțelegere ale asistentelor, ale pacientelor, nu reușiră să-i oprească izvorul lacrimilor. Plângea înăbușit în pernă ca să nu tulbure liniștea și viața celorlalte ocupante ale salonului. Dar nici o încurajare nu era în măsură să-i ușureze suferința. * Când Victor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
zice dramaturgul G. Astaloș despre actori? Ceva măgulitor pentru ei ( se vede că n-a avut ocazia să și lucreze DIRECT, cu histrionii!) : „Ca În calendare - noi civilii, suntem marcați cu negru, ei - cu roșu!”. Mda... Uneori e invers! Prin bunăvoința actorului Dionisie Vitcu, am pus mîna pe o carte greu găsibilă În librării sau biblioteci : Teatrul În comunism de Dumitru Furdui. Pentru bibliotecari, bănuiesc că volumele (două !) apar ca o struțocămilă : ele sunt girate de Librairie Roumaine ANTI TOTALITAIRE, colecția
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care pleacă o sumedenie de fapte în... scenariu sau ce-o mai fi el. În orice caz, repet, nu mă inspiră câtuși de puțin ideea asta. Îmi pare rău!" Afișa o meclă care exprima cel mai profund regret. Cu puțină bunăvoință puteam să-i acord creditul meu. Am dat din umeri: "Asta e!", am concluzionat neutru. Auzi la el: "Nu mă inspiră". Ce să ne mai facem! Artistu' artiștilor! Bine, nici eu nu eram cea mai îmbietoare muză, recunosc. Dar ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
stare de pace și echilibru interior, cu aspect matematic, o acceptare a tot și orice, exact cum ele par să fie. Iubirea este cea mai bună protecție și produce o aură de protecție în jurul celui ce o cultivă. Iubirea și bunăvoința îi distrug pe dușmanii din noi înșine și prin urmare, nu mai avem du șmani în exterior. Destinul nostru final este să ne conectăm cu NOI IN{INE (ființa noastră esențială) și să ne exprimăm realitatea Divină, extraordinară. Eu consider
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
bel canto), revărsat în difuzoare de înaltă fidelitate: vocile ilustre. Nimic nu este în el banal. Când e cazul are o cruzime în fraza replică la un dialog care îl scoate din fire (regizorii care învârtesc totul!). Compensat de o bunăvoință copilărească, de cel mai simplu mod de a se arăta un om ca toți ceilalți. El, care este o vedetă. Atâta zvârcolire, atâta geamăt, atâta tulburare pe scenă, când de fapt este felul lui vesel, zburdalnic, hâtru, contagios în bună
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]