2,180 matches
-
Alexandra Chiliman-Juvara, p. 195 ); 7) constatarea antiselecției sociale, vlăstarele comuniștilor avînd prioritate în competiția socială; („Existau cote de locuri pe categorii sociale, unde fiii de muncitori aveau «partea leului», avînd prioritate și fiindu-le alocate majoritatea locurilor. Un fiu de burghez putea intra într-o facultate tehnică, dacă era foarte bun; la facultăți ideologice ca Filosofia, Istoria sau Filologia nu avea nici o șansă”, Dan Casassovici, p. 100); 8) sentimentul acut de nedreptate socială („Făceam eu haz de necaz, dar în fundul sufletului
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
noastre. Pe de altă parte, acest „roman al tinereții iudaice” își aduce contribuția la conturarea deplină a unui imaginar al lumii burgheze evreiești, interbelice, căreia proustianul și lovinescianul N. Steinhardt i-a aparținut prin excelență. Frecventarea și articularea acestui imaginar burghez constituie, în fapt, preocuparea cea mai constantă a intențiilor naratoriale, „fuga de acasă” nefiind altceva decât pretextul acestei disecări lucide, ironice, predispuse la experimentul parodic și persiflator. „Sufletul burghez” - ca să preluăm o sintagmă din text - își are corespondentul prim în
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Steinhardt i-a aparținut prin excelență. Frecventarea și articularea acestui imaginar burghez constituie, în fapt, preocuparea cea mai constantă a intențiilor naratoriale, „fuga de acasă” nefiind altceva decât pretextul acestei disecări lucide, ironice, predispuse la experimentul parodic și persiflator. „Sufletul burghez” - ca să preluăm o sintagmă din text - își are corespondentul prim în spiritul citadin de care tânărul Steinhardt este efectiv luat în stăpânire: tramvaiul, termometrul, taxiul, cosmeticele, cinematografele, cofetăria, fabrica, muzica jazz, seratele, societățile de binefacere, saloanele literare - toate acestea măsoară
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
bucureștene a anilor ’30. Descrierea dorinței obsedante de călătorii exotice și a goanei după senzațional, dar și a ifoselor, a ipocriziei și a afectării de care dă dovadă tânăra generație, lasă să se întrevadă ideea unei asumări critice a modelului burghez și amintește, totodată, de experimentele parodice din În genul tinerilor.... Formula care surprinde cel mai bine expresia acestei rupturi, precum și amestecul de nostalgie și cinism este, probabil, aceea a entuziasmului critic. Despre tânărul Benet aflăm că, la cei doar 15
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
și în Eseu romanțat asupra neizbânzii), pe Calea Griviței, la Capșa sau la Union, individul se simte fericit, decorsetat, liber. Adeziunea e totală: „iubesc strada pe care merg”. Lectorul poate ajunge brusc la o concluzie care ar putea suna paradoxal: „sufletul burghez”, de care am amintit mai sus, nu este altceva decât „sufletul străzii” sau „un suflet al străzii”. Nu e rost însă de contrarieri: strada, aici, e doar o piesă dintr-un mecanism al imaginarului de tip polițist, ea posedă însemnele
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
plimbările, toate se țin outdoor. Cum tânărul Blumberg e la vârsta idealurilor și a idealităților, una dintre temele reluate în roman este aceea a binomului ratare - succes (un alt punct comun cu Eseu romanțat asupra neizbânzii), de unde și tematica idealului burghez. Idealurile materiale ale tânărului sunt cât se poate de clare și concise: mâncare bună și bani mulți. Aceste două condiții odată îndeplinite, casa, nevasta și automobilul vin de la sine. Deși la vârsta adolescenței, visător și uneori nostalgic, tânărul Blumberg își
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
nu au căldură și lumină ș.a.m.d., (...) e o dovadă de insensibilitate crasă ori de «fals idealism». Iar de Calvin să nu aud!”. Un lucru e cert: mâncarea, hrana de zi cu zi, nu mai e privită cu ochii burghezului sau ai gurmandului de altădată, ci redusă la esența ei sacră: pâinea și vinul. Pe urmele teologiei lui Nikolai Berdiaev și în posibila descendență a unor Peter Wust sau Gabriel Marcel, cum crede Ion Vartic, Steinhardt ripostează cu înflăcărare împotriva
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Radu Cernătescu Loja celor 4 Inclusă (în formă incompletă) în volumul Correspondance générale (Paris, Plon, 1930-1936), corespondenț a lui Proust cu prinții Anton și Emanuel Bibescu surprinde o legătură cu totul specială între micul burghez francez și marea aristocrație românească. O prietenie începută în copilărie și cimentată în perioada în care familiile Proust și Bibescu locuiau pe aceeași stradă din Paris, rue de Courcelle, Proust la numărul 45, iar familia Bibescu la nr. 69. Pe
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
și autorul lui Á la recherche du temps perdu există o mai puțin sesizată dimensiune ocultă, o preocupare comună pentru arcane, pentru participarea operativă la misterele arheale. Ea a ilustrat și cimentat legătura de suflet și de spirit dintre micul burghez francez și vechea aristocrație românească. Disimulată sub o fațadă mondenă, preocuparea comună pentru ocultism i-a reunit pe cei trei prieteni, plus contele Bertrand de Salignac-Fénelon, descendent al autorului Aventurilor lui Télémaque. Purtată după toate regulile unei fraternități oculte, „confreria
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
o contrareplică de anvergură. Rațiunea de a fi a publicației era să transpună ideologia - pe jumătate basm, pe jumătate sminteală - a comuniștilor francezi într-o perpetuă luptă a forțelor Binelui contra Răului întruchipat de dușmanul tradițional al stângii: capitalul, bogatul, burghezul profitor. Or, Corto Maltese reprezenta ieșirea din canoanele Războiului Rece, renunțarea la confruntarea oarbă. Personajul venea cu o salutară doză de indiferență față de convenții. Afișa un je m’en fiche-ism metodic, un individualism pronunțat și o enormă plăcere de a
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
din punct de vedere al extremismului, cu cei ai nazismului. Firește că acțiunile personale de răzbunare puteau să fie în dezavantajul unuia sau altuia. Mai puțin vizați erau cei cu origine sănătoasă, adică muncitorii și țăranii și copiii acestora. Un burghez, în schimb, medic, preot sau student - era din start un element dubios. Și dacă se mai auzea și ceva despre el, era terminat. Azi, la intrarea în cantina Universității, care acum a fost transformată într-o discotecă pentru studenți, există
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
în literatura română, oameni "cu sufletul ca un cazan sub presiune", cum îi caracterizează undeva autorul Kirei Kiralina, tentați de gesturi extreme, de revolte ca de soluții izbăvitoare etic. Dar au acești exaltați istratieni, idealiști, patetici, vreo afinitate cu eroul "burghez" al lui Aderca, un individ oarecare, de serie mare, dacă ne luăm după îndeletnicirea sa modestă, prozaică, de voiajor comercial? Este și el un revoltat, fără doar și poate, însă constrâns de împrejurări, prins cum se află în malaxoarele Justiției
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
Davida își pierde complet grandoarea, devenind nimic mai mult decît proprietatea acestui reprezentant al boierimii îmburghezite și al regimului monstruoasei coaliții. La 30 de ani, zeița Kali a distrugerii e o bătrînă cu ochii "acuma pustii și tulburi". rmașii acestui burghez nesățios, care "semăna cu o bucată de caș care a făcut păr", și ai aristocratei prăbușite în trecut și în apatie vor popula paginile cărții devenite, din momentul consemnării mezalianței, un veritabil bestiar al setoșilor de putere și huzur, al
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
cel de-al doilea volum al Cronicii..., se tîrăsc palizii urmași ai elegantului aristocrat Bonifaciu Cozianu, care știa să se țină scorțos pînă și în fața principelui Carol I. Dim Cozianu, Elvira Vorvoreanu, Ghighi Duca, Gogu Apostolescu se străduiesc, ca niște burghezi de serie mare, să parvină rapid sau să dea peste un chilipir oarecare. înjosindu-se zi de zi, ei sînt marcați de un amestec de teamă și speranță, o speranță fără noimă. Ca să ajungă regină de o noapte în patul
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
ea, dar nu se oprește la ea. Fragmentul de față reprezintă unul din pasajele teoretice cheie ale volumului și anticipează, totodată, unele trăsături din opera ulterioară a lui Kierkegaard : accentul pus pe individ, nu pe comunitate, critica modului de viață burghez, considerat cum nu se poate mai străin de ideea creștină a pătimirii și umilinței. Observațiile despre criticii literari, care ar ,aranja" autorii, anticipează neînțelegerile lui Kierkegaard cu Ludvig Heiberg (1791-1860), arbitrul gustului literar al epocii. Descrierea rolului ironiei în legăturile
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
și naiv care apare în piesele lui Ludvig Holberg. (n.t.) 4 Sinucigașii nu aveau dreptul la dric. (n.t.) 5 Personaj pedant din comedia lui Ludvig Holberg Den Stundeslřse (Agitatul, 1731), care vine să ceară de nevastă fiica unui burghez ,fiindcă așa a vorbit cutare cu tata..." (n.t.) 6 în original, Kirsten Giftekniv, numele unei pețitoare din piesa lui Holberg Den forvandlede Brudgrom (Mirele transformat , 1753). (n.t).
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
de comunism ceva despre ceea ce comunismul a ținut să desființeze că prezența simbolică: individul? Individul a murit (sau mai degrabă a fost ucis), deci nici nu putea fi vinovat de ceea ce s-a întamplat post-mortem. Sistemul, da. [...] Dar, "demonul mic burghez" pe care activiștii voiau să-l izgonească din mintea fiecărui individ a supraviețuit, căutând chiar să-și facă un rost, să aibă o carieră. [...] Individul, urmărindu-și propriul interes, a fost cel care și-a apărat ființă, familia și cariera
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în treacăt fie spus. Dar cu siguranta, susține Marx, este nevoie de mult mai mult decât de bun simț și de bunăvoință pentru a remedia acest inechitabil statu-quo. Însă "Kant nu a observat că la baza acestor idei teoretice ale burghezilor au stat interese materiale și o voință condiționată și determinată de relațiile de productie materiale"33. Voința individuală, separată de contextul economiei politice, dorința burghezului german de a fi recunoscut și respectat, așa cum ar spune Hegel, în absența conștientizării intereselor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acest inechitabil statu-quo. Însă "Kant nu a observat că la baza acestor idei teoretice ale burghezilor au stat interese materiale și o voință condiționată și determinată de relațiile de productie materiale"33. Voința individuală, separată de contextul economiei politice, dorința burghezului german de a fi recunoscut și respectat, așa cum ar spune Hegel, în absența conștientizării intereselor sale generale, de clasă, era sortită, consideră Marx, eșecului. Referitor la Hegel, Marx apreciază "imensul simt istoric" al acestuia și faptul că, deși a insistat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
este de multe ori snob". Un astfel de snobism al ,originalului" e benefic răspunzător de aderența la curentele artistice noi, la omologarea și propagarea lor: ,Ideile revoluționare, formele nouă, tot ceea ce era făcut să sperie spiritul de tradițiune meschină al burghezului și să deștepte neîncrederea, trebuia, prin forța lucrurilor, să placă acestor oameni dornici de neobișnuit". Franța constituie desigur toposul predilect al snobilor, al celor cărora se cade a le recunoaște meritul de-a fi dărîmat, măcar pe alocuri, ,zidul chinezesc
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
multe secole pe mai multe continente a dovedit că marea Ťsperanță istoricăť a rămas în mai multe privințe iluzorie. În ultimele decenii a devenit tot mai evident, chiar și pentru gândirea nemarxistă, că fenomenele de criză ce afectează sistemul politic burghez nu sunt rezultate accidentale ale unor împrejurări locale, ci efecte inevitabile ale unor vicii structurale profunde, inerente formațiunii sociale întemeiate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție șsic, sic și iar sic!ț . Limitele democrației capitaliste, concretizate într-o ruptură
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
ale unor împrejurări locale, ci efecte inevitabile ale unor vicii structurale profunde, inerente formațiunii sociale întemeiate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție șsic, sic și iar sic!ț . Limitele democrației capitaliste, concretizate într-o ruptură profundă între mecanismele politicianismului burghez și interesele autentice ale maselor larg populare, sunt consecința directă a acumulării puterii, a bogăției la un singur pol, în mâinile unor elite care-și convertesc sistematic puterea economică și financiară în putere și influență politică, constituindu-se șiarăși sic
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
face orice. Deposedări de pământuri, naționalizări, deportări, arestări, exterminări, demolări de case, de biserici și de suflete, reeducări forțate. Cretinul avea șansa să-l umilească pe cel inteligent. Proprietatea era considerată un delict și educația aleasă era catalogata un moft burghez, periculos, ce trebuia remodelat prin tortură. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren fertil, datorită putregaiului adus de apele mocirloase ale unei ideologii ostile bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta tabloul în care a fost naționalizat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
exclamație: Smetana a fost evreu? Nu, a zâmbit Itzhac Smetana, el nu, dar băieții lui, da! Pe vremea când nu era decât un pianist sărac, cehul Bedrich Smetana trăia modest din lecțiile de pian pe care le dădea copiilor de burghezi mai înstăriți. Cum, necum, la un moment dat, a ajuns în orașul suedez Goteborg. Acolo profesorii de pian fiind mai rări, li se plătea mai bine și aveau și mai mulți elevi. Printre ei, la un moment dat, s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Roma, Napoli. Nimic nu face vîlvă pentru el. Decît, anul acesta, olimpiada de iarnă. Mai mult, i s-a lipit și o etichetă arogantă - oraș industrial - care pare că-l marginalizează în raport cu tentațiile formidabile ale Italiei. Și totuși... acest oraș burghez, cochet, pașnic, cu rasă, cu oameni deloc gălăgioși și extrem de amabili, acest oraș civilizat, deloc agresiv, cu o arhitectură halucinantă, întins calm pe lîngă rîul Po, ocrotit de munții înzăpeziți acum, m-a cucerit. Subtil. Mi s-a vîrît sub
Torino, mon amour by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10769_a_12094]