560 matches
-
îmi îmgădui să trec mai departe, insistând asupra a ce a putut să se petreacă, după ce, atunci, a urmat ce a urmat, atunci, acolo, sub lumina soarelui strălucitor, de sfârșit de primăvară, cel puțin așa i se păru lui, de pe burtica și din trupul în care pătrunsese, adânc și pe săturate, pentru prima dată în viața sa. Da. Pentru că, minunata chemare, nu s-a mai rostogolit, apoi, niciodată, de-acolo, către întinsul necuprins, de dincoace de marginile munților, aceasta, fiind înlocuită
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
fugit ca să ne-adăpostim sub arcada li ceului Zoia Kosmodemianskaia. Din rochița umedă a Rodicăi ieșeau aburi și prin transparența ei se vedeau, înduioșători, chiloți tetra cu elasticul înno dat într-o parte. Mă luase după mijloc și-și lipise burtica moale de mine. Avea părul ud ca ieșită de sub duș. A doua zi mi-a adus o fotografie a ei, alb-negru, „singura pe care o am“. O arăta pe ea, greu de recu noscut, pentru că nu avea, acolo, mai mult
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Ce râzi ? Râde copilul. Se uită la mine cu ochii ăia ai lui de căpcăun și râde cu poftă. — Mă, să știi că dacă mai râzi de mama ta, te mănânc ! Mă aplec așa peste căruț și-l gâdil pe burtică. Expresia feței i se schimbă instantaneu. Se încruntă. — Glumeam. N-o să te mănânc. Începe să zgârie lumina de neon cu gheruțele. — O să te dau la zmei să te mănânce ei. E un băiețel deosebit de frumos. Seamănă cu mine, evident. Toma
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
LA VIAȚA TA ! ! ! Pe moment Toma dispare din cameră, iar eu și copilul ne privim în ochi. Apoi : Două paragrafe... scrie-le și lasă-le așa o vreme. Nu te atinge de ele. Te rog eu. L-am rostogolit pe burtică și-acum îl frec cu ulei de măsline extravirgin. Asta nu-i mai place. Își bălăngăne capul dintr-o parte în alta și scâncește. Are căpățâna mare cu un moț fix în creștet, marca genetică a lu’ ta-su. — Drept
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
un șlep care trimise un val de balonașe înspre plajă, spre entuziasmul general. Apa se lovi de pieptul meu slab și m-am înfiorat de bucurie. Mi-am plimbat mîna peste coaste, pipăindu-le una cîte una. Mi-am simțit burtica moale și mi-am dat seama că aveam pielea de găină, dar nu de la frig. Pantalonii mei scurți curați se închiseseră la culoare de la apă. M-am răsucit. Pe mal mama mea gesticula larg, dar nu foarte larg, pentru că nu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
jocuri de apă, da? Trebuie să fac imediat pipi. Făcu asta între două balustrade și fu dezamăgit să-și vadă jetul de urină la cincizeci de centimetri înainte și apoi prăvălindu-se drept în jos. Pe cînd eram băiețaș cu burtică, strigă el, și mă rostogoleam ca popicele în păpușoi, pișatul meu avea un arc de trei metri jumate. Acum, cînd sînt cărunt și cu burtă moale din cauza abuzului de băutură, nu pot stropi dincolo de umbra mea. Pișat. Un cuvînt ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
asațiuni, humațiuni, lichefieri, plămădiri, impregnări, submersii, pământ fetid, mormânt rău mirositor...“ „Dar ce erau ăștia, niște impotenți? Nu știau că În vas crește acel Ceva al nostru, ceva alb și frumos și trandafiriu?“ „Ba știau, dar pentru ei până și burtica ta e o metaforă, plină de secrete...“ „Nu există secrete, Pim. Noi știm bine cum se formează acel Ceva, cu nervișorii lui, cu mușchișorii lui, cu ochișorii lui, cu splinuțele și cu pancreasișoarele lui...“ „Doamne sfinte, câte spline are? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
față a stat deja pe baricade de trei ori. Mai trebuie să și vorbim? — Nu. Acum bem din nou. Epuizaseră deja jumătate din conținutul minibarului. Wakefield țopăie gol-pușcă spre bar, dar de data asta fără să-i mai pese de burtica lui, și toarnă rom din două sticluțe, acoperindu-l cu două degete de Coca fîșÎitoare. E ultima Coca și romul este ultimul dintre alcoolurile tari. — Acum, am să-ți spun secretul meu, zice Maggie. Nu am nici unul. — Desigur. Zi-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
tristețe dulce, ușoară În acest ultim an de dinaintea sfîrșitului Războiului Rece. Nimic nu se Întîmplă. Milena doar sare de pe o traversă pe alta, respirînd. Un miros de vară trăiește și În memoria olfactivă a lui Tiffany. Ea prețuiește mirosul unei burtici de motan după ce s-a tăvălit prin praf. Susan Își amintește un miros plăcut, ușor prăfos. — Îmi place mirosul unei camere Întunecoase, plină de cărți vechi. Stau pitită, În timp ce două persoane de care nu-mi aduc aminte fac dragoste, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
hotărî Fran, uitându-se cum își făcea Lottie de cap, ca nu cumva micuții să verse cești mai mari de cafea pe rochiile exorbitante de mireasă. Fran probă rochia Catherine Walker recent modificată pe care o alesese data trecută. În ciuda burticii rotunjite, slăbise de fapt în ultimele săptămâni. Vânzătoarea se agita în jurul ei, îndreptându-i faldurile simple de satin și prinzând voalul cu o singură floare de mătase în părul roșcat-auriu al lui Fran. — O să-l purtați desfăcut sau prins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
îi explica faptul că, pentru a asigura condiții de siguranță absolută, trebuiau mai întâi să facă o ecografie pentru a vedea cum era așezat fătul. În stânga ei era ceva ce părea să fie un ecran TV. Tânăra întinse gel pe burtica lui Fran, scuzându-se că avea mâinile reci. — Scuze, zâmbi ea, asta a fost partea cea mai neplăcută. Ați mai făcut vreodată o ecografie? Fran clătină din cap. Pe ecranul de deasupra lor apăru o imagine gri, tulbure, care lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
te iubesc și te doresc. Te vreau numai lângă mine și lângă inimioara mea. Dacă ai fi acum lângă mine, te-aș săruta non-stop, te-aș săruta pe gurița ta dulce, te-aș săruta apoi pe gât, pe piept, pe burtică și-aș coborî tot așa până jos. Vrei să afli ce aș mai face cu tine? Te-aș săruta între picioare, pe ouțe, apoi te-aș mângâia tot corpul, ți-aș luao în gură și aș sugio până când voi gusta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
eu să-l privesc În ochi, dar tot mă așez pe canapeaua din fața lui, ca să Încerc să-mi dau seama ce hram poartă. Totodată, Îl țin sub observație pe Dan, care-l face pe Tom să chicotească, suflîndu-i zmeură pe burtică. Priveliștea mă face să zîmbesc. SÎnt atît de Încîntători Împreună. Apoi, atenția mea se Îndreaptă iarăși spre Andy. Nu-mi trebuie decît cinci minute ca să-mi dau seama ce anume nu-mi place: nu-mi place felul În care vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
probabil, pentru ca sincer nu cred că Dan și cu mine vom regăsi fericirea de odinioară. Rana e prea adîncă, iar distanța dintre noi, prea mare. Spre dimineață, mă duc În camera lui Tom și-l privesc cum doarme. Stă pe burtică acum, lucru care, la Început, m-a Îngrijorat (cazurile de moarte subită a bebelușilor și alte asemenea grozăvii), dar se spune că, de Îndată ce se pot Întoarce siguri pe spate, totul e În regulă. El se Întoarce singur deja de luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
gînd să-l suni? Îmi bag mîna În buzunarul hainei, care atîrnă pe spătarul scaunului, și pipăi cartea de vizită ce Încă mai stă acolo, cuminte. — Neah. Probabil că nu. Clatin din cap și mă aplec să o gîdil pe burtică pe Amy, care se zvîrcolește și chițăie de fericire. Într-o după-amiază de joi, pe cînd urc pe cărare către apartament, zăresc o figură cunoscută șezînd În prag. E familară și ciudată, căci nu am mai văzut-o pe Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
stinge”. Continuă să meargă rugându-l pe Dumnezeu să-i dea un semn. Mai pe înserat se opri sub un copac umbros pentru a se odihni și zări lângă trunchiul arborelui o pasăre mică, neagră, cu o pată roșie pe burtică și cu o coadă ca o furculiță, care abia mai respira. O luă în palmă și îi dădu să bea ultimele picături de apă din proviziile sale. Pasăre deschise ochii și zise: Îți mulțumesc, voinicule! Numele meu este Niciodată ți
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de un albastru mineral, singurul lucru cu adevărat atractiv de pe un chip cam molatec. Îmbrăcat fără afectare În haine costisitoare, arăta mai În vîrstă decît cei patruzeci și cinci de ani cîți avea, dînd la iveală și un Început de burtică. Efectele beției din ajun Îl făceau să articuleze cuvintele cu dificultate. - Nu știu ce să-ți spun... Fratele tău... Am băut cu toții mult ieri seară... Accidentul ăsta... - Nu e un accident. Yves se Întunecă la chip și o privi atent pe Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
zilele următoare, Bruno Îl evită de mai multe ori. De obicei, insul purta o pălăriuță din pânză. Era destul de slab și foarte Înalt, pe puțin un metru nouăzeci; avea Însă un pic de burtă și era un spectacol bizar, cu burtica lui, când Înainta pe trambulină. Să fi avut vreo patruzeci și cinci de ani. În seara aceea, din nou, profitând de faptul că nătărăul se lansa Împreună cu ceilalți Într-o improvizație de dansuri africane, Bruno o șterse rapid și urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Hm! Prin zarva șoselei răzbate radioul țigăncii care vinde semințe. S-a făcut și două, poftim! Un sticlete - același? altul? - vine ca săgeata dinspre zăvoi, se învârte pe lângă ceas, coboară la nisip. Ciugulește precis, cu atenție neștirbită, firimiturile de napolitană. Burtică galbenă, gât stacojiu, aripi albăstrii, da’ știi mata că ești frumușel? Domnul Popa gândește deseori cu glas tare. Dinspre Tei vine un nor mare, cenușiu. A acoperit soarele și totul se zgribulește la loc. Serafimul nu mai e. Oricum, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de autobuz, gândurile lui Alice au zburat înapoi la cele două săptămâni profetice în care viața ei se schimbase pentru totdeauna. Totul a început atunci când Sherry, asistenta ei, a bătut la ușa biroului lui Alice. Sherry era gravidă. Își mângâia burtica și zâmbea visătoare prin geamul ușii. Alice i-a făcut semn să intre. — Ce s-a întâmplat? Sherry a plutit înăuntru, cu burta înainte, gâfâind și ținându-se cu amândouă mâinile de șale. Alice nu mai întâlnise pe nimeni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
În 1977, când comunistul Paul Goma (ca să se afirme, că nu putea trăi de-ar fi rămas necunoscut, Își folosi vocația de oportunist, devenind, din anticomunist, un comunist-sadea) se lansa ca disident În interiorul P.C.R., oficializat prin audiența acordată de Cornel Burtică, secretar al C.C. al P.C.R., Începu să se bată cu pumnul În piept, declarând Întruna că numai el și Nicolae Ceaușescu nu se tem de Securitate. La 14 ani după Revoluția din Decembrie 1989, fără să vreau, dau de proba
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se manifesta ca un ins extrem de fricos. Faptul că n-a fost condamnat, nici măcar judecat ( În același timp Grigore Caraza și Gheorghe CalciuDumitreasa executau ani mulți și grei de Închisoare pentru fapte politice minore), că a fost primit de Cornel Burtică (secretar al C.C. al P.C.R.) și libertatea de a se stabili În Franța, toate acestea sugerează ideea că așa-zisa disidență a comunistului Paul Goma a fost temeinic regizată de Securitate, cum avea să declare, după aproape 30 de ani
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În evidență lumina caldă a focului din șemineu. Pasiunea cea mai recentă a lui Jean-Claude e saxofonul. Noi ascultăm cu resemnare, Încercând să-i Împărtășim entuziasmul. După câteva minute simt că mă cuprinde o dulce toropeală. Sportul, vinul, căldura focului, burtica umplută cu bunătĂți Încep să-și facă efectul soporific. Deodată mă trezesc În semiîntuneric, Jean-Claude Îmi sărută ceafa, aplecându-se peste umărul meu pentru a-mi căuta buzele. Niște mâini Îndemânatice Îmi deschid nasturii de la bluză și niște buze mult
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în evidență lumina caldă a focului din șemineu. Pasiunea cea mai recentă a lui Jean-Claude e saxofonul. Noi ascultăm cu resemnare, încercând să-i împărtășim entuziasmul. După câteva minute simt că mă cuprinde o dulce toropeală. Sportul, vinul, căldura focului, burtica umplută cu bunătăți încep să-și facă efectul soporific. Deodată mă trezesc în semiîntuneric, Jean-Claude îmi sărută ceafa, aplecându-se peste umărul meu pentru a-mi căuta buzele. Niște mâini îndemânatice îmi deschid nasturii de la bluză și niște buze mult
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
venit acasă, de la muncă, Dedițela i-a sărit de gât. Ce e, a Întrebat, el, curios. Bucurie! Mare bucurie! Văd. Bucurie, pentru că a mișcat! Ce? Unde? Copilul. Primul nostru viitor copil. Aici, a Mișcat și-și puse palmele, căușele, peste burtică, repetând: da, uită-te, aici, a mișcat. În cazul ăsta, hai, vino și lasă-mă să te pup. După sărut o Îmbie: Îmbracă-te. Pregătește-te. De ce? Că te scot În oraș. De ce? Să-ți fac un cadou. Ce, anume
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]