1,697 matches
-
mâinile-mi scapă din vedere oamenii. Se ridică oasele din rădăcini și se mișcă. Poveștile se deșiră prin cuvinte amestecate, apele nu mai contenesc, trec pârleazul, vine durerea dusă-n spinare ca o zdreanță de moarte. Ziua e pusă pe butuci, așteaptă apă în deșert pustiul își extinde orizontul. Soare, arșiță, câinii nu mai latră, nisipul, nisipul ne mănâncă. Referință Bibliografică: Vară de nisip / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 907, Anul III, 25 iunie 2013. Drepturi de
VARĂ DE NISIP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346165_a_347494]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SEARA DE AJUN Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă uit cum ninge-n vălătuci De fulgi amestecați de vânturi. În casă-i cald, trosnesc butuci Și-n aer se propagă cânturi. E zvoană de la clopoței Și voci de urători prin sat, Venite de la prichindei Care colindă pe-nserat. În seara blândă de Ajun, Ei dau Crăciunului rugare, Ca Anul Nou să fie bun, Pentru a obștii
SEARA DE AJUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369006_a_370335]
-
de la noi Și cu plăcintă ce-aburește. Ei spun amin, pornind apoi. Pocnesc din bice, trag buhaie Și se urnesc în jos pe cale. Printre nămeți cu hărmălaie, Coboară ulița spre vale. Se pierde în ninsoare cântul, Mai arde focul în butuci, Pe sub ferești aleargă vântul, Rotind ninsoarea-n vălătuci. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Seara de Ajun / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu
SEARA DE AJUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369006_a_370335]
-
de 1 la 50 și chiar mai bine dintre veniturile minime și cele nesimțite (pensia de 400 lei față-n față cu cea de 20.000 lei); abuziv prin modul revoltător în care dispune de averea poporului (vezi punerea pe butuci a economiei și miliardele pe veci pierdute prin retrocedări frauduloase), precum și prin ferocitatea de care dă dovadă la executarea cu majorări și penalități a datornicilor de duzină, nu și a marilor datornici ce fac parte din clientela sa. Astea fiind
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
din secolul XX și singurul poet de după Eminescu care a scris altfel decât acesta. Cuvinte de laudă a avut și la adresa ploieștenilor pe care i-a numit oameni inteligenți, spontani, demni. Nicu Alifantis și-a lansat audiobook-ul „Scrisori nedesfăcute”, Zoltan Butuc a lansat albumul „Frunză verde de albastru”, care conține 13 poeme ale lui Nichita Stănescu, 2 poeme ale lui Vasko Popa și 2 poeme semnate de Zoltan Butuc împreună cu Rodica Miulescu și Marius Lăzărescu. Activitățile Târgului de Carte au fost
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
inteligenți, spontani, demni. Nicu Alifantis și-a lansat audiobook-ul „Scrisori nedesfăcute”, Zoltan Butuc a lansat albumul „Frunză verde de albastru”, care conține 13 poeme ale lui Nichita Stănescu, 2 poeme ale lui Vasko Popa și 2 poeme semnate de Zoltan Butuc împreună cu Rodica Miulescu și Marius Lăzărescu. Activitățile Târgului de Carte au fost presărate cu momente muzicale susținute de elevi ai Colegiului Național „Carmen Sylva” din Ploiești. Colegiul Național „Nichita Stănescu” din Ploiești a organizat Concursul Național „Lecții cu Nichita,” în
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
aproape unui veac și jumătate, odată cu odiseea și istoria românilor. Chiar de Ziua Regalității, pe 10 Mai 2002, Domeniul Coroanei Segarcea a reizbucnit la soare cu noi curpeni încărcați cu buchete de struguri ce resorb istoria pe drumurile croite prin butuci. Domeniul a fost preluat de familia Anghel și a repornit la viață, spre a ajunge din nou, încă și mai înnobilat de gust și aromă unice. Familia Anghel a investit, a avut încredere, a așteptat și culege azi rodul butucilor
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
butuci. Domeniul a fost preluat de familia Anghel și a repornit la viață, spre a ajunge din nou, încă și mai înnobilat de gust și aromă unice. Familia Anghel a investit, a avut încredere, a așteptat și culege azi rodul butucilor de la Segarcea, cel mai laureat între vinurile românești, un vin regal și sublim! Elaborarea lui beneficiază de particularitatea științei cu rafinament și afectivitate a consultantului oenolog Ghislaine Guirand, din Franța. Plantația viticolă a Domeniului Segarcea, refăcută complet, are păstrată în
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
bună îmbărbătare ! Cu Pavel a fost la Derbe, la Listra și în Siria Creștinând păgânătatea, până în Cilicia ! La Listra, Pavel l-a luat pe Ucenicul Timotei În Macedonia. 'n Filipi, au fost prinși și-nchiși toți 3... Cu picioarele-n butuci, loviți și-n chinuri torturați Printr-un cutremur ce-a rupt ușa, de Cer au fost eliberați ! Văzând Minunea, temnicerul, cu casa lui s-a Botezat Mărturisind Dreapta Credință, în IISUS Cel Înviat! Au plecat la Amfiopol ; și-n Tesalonik
F.AP.SILA, SILVAN, CRESCENT, EPENET ȘI ANDRONIC.(DIN CEI 70 DE AP.). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370340_a_371669]
-
înflorite din primăvară, începând cu ghiocei și viorele, până târziu în toamnă, terminându-se cu crizanteme, iar fântâna noastră, construită de mult timp de către bunicul din partea tatălui, avea 27 de metri adâncime. Învârteai de amețeai la roata care transmitea mișcarea butucului pe care se trăgea lanțul ce lega cele două ciuturi, iar curtea era mare, aveai de mers, nu glumă, cu gălețile pline cu apă! Nu era o simplă joacă. În plus, erau animalele și păsările de adăpat și de întreținut
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
ca legile să aibă aceeași nuanță aplicativă de la vladică până la opincă și ca democrația noastră original-declarativă să devină faptic-nedubitativă. Păi, mult mai simplu și mai profitabil pentru sistemul corupt până-n măduva oaselor, taman acel sistem care a pus România pe butuci, este ca-n masele de alegători să întrețină, cu demonică iscusință, speranța de mai bine și să cultive recunoștința pentru firimiturile azvârlite, astfel ca să-și poată face făcutele după perdeaua încropită din cârmuitori aparențiali... Repet ceea ce am spus și altădată
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
Dumnezeu, ci a ajuns de 1 la 500 (câteva zeci de foști magistrați, ne spune cu seninătate ministreasa Justiției, au pensii lunare de peste 100.000 lei!). Te întrebi cu scârbă și obidă: Cum de legislația unei țări cu economia pe butuci admite asemenea nedreptăți și ce naiba au făcut ipochimenii ăștia pentru țară de sunt răsplătiți cu venitul cumulat al membrilor unei întregi comunități? E clar că pentru a putea fi plătiți toți ăștia (magistrați, trepăduși ai partidelor, generali de două parale
INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA NESIMŢIRII POSTDECEMBRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369353_a_370682]
-
ba chiar plănuia cu chinezii și unele țări arabe ca, prin înființarea unei bănci, să vină în ajutorul țărilor sărace și astfel să mai reducă din strivitoarea influență a organismelor financiare occidentale... După execuție a venit la rând punerea pe butuci a întregii țări și, la propriu, transformarea ei într-un uriaș morman de fiare vechi (peste 1200 de mari întreprinderi sunt desființate, absolut toate Cooperativele Agricole de Producție și Intreprinderile Agricole de Stat sunt mătrășite, iar transporturile fluviale, maritime și
CÂND TRĂNCĂNEALA-I NESFÂRŞITĂ, VIAŢA VA FI MAI TRONCĂNITĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369358_a_370687]
-
accesul la facultate o perioda ca să teraseze dealurile prahovene. A fost tristă pentru pierderea unei diplome, dar și extrem de mândră toată viața ei când se uită în zare la podgoriile premiate internațional și rememora zilele tinereții, colegii de grupa, fiecare butuc plantat, tăiat, înălțat pe spaliere. Știa să pună un diagnostic de boală numai cu un bisturiu și un microscop banal. Trimitea proba la laborator și întotdeauna rezultatele expertizei de 2-3 săptămâni făcută de doctori în științe, îi confirmau pronosticul. 3
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
în spirit de „solidaritate” cu cei care muncesc ca instituțiile civilizatoare (învățământ, biblioteci, sănătate) ale statului să funcționeze. La cota de avarie. Cu efecte dezastruoase la nivelul poporului. Noroc că Biserica e instituție privată, altfel era și ea pusă pe butuci cu managementul de stat! E singura care mai menține moralul credincioșilor. În astă vreme „fanii de partid” se ceartă între ei arătând, doar pe ce li se livrează de tembelviziuni, a cui hoți sunt mai șmecheri. Să nu știe că
TABLETA DE WEEKEND (124): TRĂIASCĂ ISTERIA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369756_a_371085]
-
acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul în plăci de lemn, cu grosimi de 3-5 cm., desenul se face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în creier, flăcări în gură, ceață în
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Articolele Autorului În război, între partide Se nasc noii generali, Plini de ifose perfide Dar în suflet caporali! Căprăresc cu artă țara Și poporul jecmănesc, Mărind eroic povara Celor ce cinstit muncesc. În minciuă-i strategia Ce-a pus țara pe butuci, Că e strașnică regia Vânzând vorbe și năluci! În război între partide Mulți politici, ieri soldați, Pentru merite stupide Generali au fost gradați... Ei în lupta cu ciolanul Marii victorii au sădit, Că e necinstit golanul Prin averea-i de
APĂRARE STRATEGICĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352828_a_354157]
-
de viață, Dis-de-dimineață. UNUL pe o creangă cântă; DOI, în drum, se iau la trântă; TREI se ceartă-ntr-un arțar; PATRU-n iarbă veseli sar; CINCI pe-o sârmă zgribulesc; ȘASE-n praf se tăvălesc; ȘAPTE țipă pe-un butuc; OPT rup frunze dintr-un nuc; NOUĂ plâng că n-au mâncare; ZECE strigă: - Nu e soare! Nu! Greșesc! Sunt numai nouă! Unul soarbe-un strop de rouă! Referință Bibliografică: NUMĂRĂTOARE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1629
NUMĂRĂTOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352887_a_354216]
-
împrumuta din rânduiala călugărească, pomelnicele fiind citite la slujbele celor Șapte Laude. Putem spune că pomenirea în rugăciune, împletită cu prezența noastră activă la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urcă viața noastră către sensul ei plenar: cosmic și eshatologic. (Cf. Gheorghe Butuc - http://ziarullumina.ro/pomelnicul-cererile-cele-spre-folos-si-rugaciunea-pentru-altii-103186.html - 29.06.2015/30.06.2015). Material documentar, întocmit, realizat și redactat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Învățătura ortodoxă despre locul, rolul, rostul și importanța pomelnicului/acatistului în slujbele Bisericii și în viața duhovnicească a
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
pentru Securitatea comunistă încă din studenție.. Iar părinții săi, medici erau desigur colaboratori fideli ai acesteia. Acest lucru i-a fost însă de folos acum, în epocă. - Toate afacerile mele au eșuat, povesti Nicky. - Și atelierul socrului tău ? - E pe butuci de mult. Plătesc și acum datoriile la el. M-am făcut și cu multe rable, de parcă am deschis cimitir de mașini aici, pe bulevard. Noroc că am “pile” și mă lasă să le țin aici. Clienții au spus că nu
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
îmi dau uimire-n glas că, sunt acre și amare. Să îmi dreg gustul, aleg mere bine-pârguite. Câteva în șorț culeg și-mi zoresc pașii-nainte. Trecând pe sub falnic nuc, nu pot să nu-i degust roade. Câteva nuci pe butuc sparg, să văd dacă sunt coapte. Mi se imprimă în mâini, sevă din coaja iodată. Dar în două săptămâni, după nuci e dezbrăcată. Că prea mult timp am zăbovit pe drum către podgorie, mă întrec cu timp grăbit, să culeg
ÎNTÂMPINAREA TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353086_a_354415]
-
despre care facem vorbire: „contactul cu realitatea însăși dispare”; „O cercetătoare cu rezultate anterioare”. Toate aceste „scăpări” de incultură, care se găsesc într-o revistă de „ cu cultură” și „cu renume” nu ne fac să blamăm revista, punând-o pe butuci, dorindu-i pieirea, așa cum, agresiv, o face inconștienta Ifigenie, la adresa revistei noastre. Dacă are minte, să ia aminte! Janet NICĂ Constelații Diamantine Craiova 25 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Janet NICĂ - IFIGENIA RECIDIVEAZĂ / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
Mama împrăștia boabe de porumb în cotețul găinilor. S-a auzit un zgomot de motor pe stradă, la poartă a oprit un IMS albastru din care au coborât grăbit niște uniforme albastre, tata a rămas nemișcat, cu toporașul sprijinit pe butuc și cu mâna încleștată pe coada lui, lângă mașină a oprit și o șaretă din care milițianul a rostit tare: - El este! Tata nu a mișcat, parcă nu înțelegea nimic, siluetele albastre l-au luat de brațe, toporașul a căzut
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]