1,270 matches
-
Iorga, «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraș, a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în "Mihai Viteazul" (1971) de Ioana Bulcă.
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
erau reprezentate de arme de tăiere și împungere (spade, săbii, pumnale, cuțite de luptă), arme de aruncare și împungere (lănci și sulițe), arme de lovire și tăiere (securi și topoare de luptă, halebarde), arme de lovire și izbire (ghioage, măciuci, buzdugane) și arme de aruncare la distanță (arcuri și arbalete). Armele de foc erau portative, de calibru mai mic și cu țeavă lungă (sânețe, archehuze) și grele, de calibru mare, cu țeava scurtă, duse pe care sau tractate (bombarde și tunuri
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
1960), " S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Columna" (1968), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974), "Păcală" (1974), "Patima" (1975), "Buzduganul cu trei peceți" (1977), "Vlad Țepeș" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Cucerirea Angliei" (1982), "Ziua Z" (1984), "Cucoana Chirița" (1986), "Trenul de aur" (1986) și "Chirița în Iași" (1987). S-a născut la 7 iulie 1925, în orașul Deva . A absolvit
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "După concurs" (1955). A participat la realizarea costumelor din filme istorice precum "Columna" (1968), "Cucerirea Angliei" (1982), "Vlad Țepeș" (1978), "Buzduganul cu trei peceți" (1977) și "Ziua Z" (1984), din filme după opera lui I.L. Caragiale ("Două lozuri", "D-ale carnavalului"), din "Bădăranii" (1960), din "Pădurea spânzuraților" (1964), din seria de filme BD, din seria Chirița sau din filme de aventuri
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
Costachi”, m-rea Neamț; facultatea „Patriarhul Iustinian”, București; doctoratul ne finisat la facultatea „Ovidius”, or. Constanța. Corul bisericesc este condus de Dumitrașcu Ina, corul fiind tînăr atît după voci, cît și după vârstă. Staroste al bisericii este Panciuc Petru, secretar Buzdugan Nina. Casa parohială este la moment în construcție și tragem nădejdea ca în 2-3 ani să fie finisată, în timp se va amenaja și ograda Bisericii. Vrănești este un sat din cadrul orașului Sîngerei din raionul Sîngerei Republica Moldova.
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812. Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din Orhei. În 1835 Lalova trecuse în posesia boierului Constantin Razu, iar în 1851 45 de familii din Lalova și Stodolna și-au părăsit casele și au
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
aprilie 1574, între oastea domnului Moldovei și armata pretendentului la tron, Petru Șchiopul, susținut de fratele său, domnul muntean, Alexandru al II-lea Mircea și de trupele otomane. În acea luptă, domnitorul i-a salvat viața viteazului boier, zdrobind cu buzduganul pe un inamic ce amenința să-l răpună. Nemulțumit de pretențiile de independență ridicate de domnitorul Ioan Vodă cel Viteaz, de refuzul de a plăti tribut și de victoriile obținute de oastea moldovenească, sultanul trimite o armată turco-munteană pentru a
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
După cum constată jurnalistul Constantin Coroiu, ""Lui Petru Rareș i-a fost zburat capul, Mihai Viteazu a fost "încălțat" cu adidași împodobiți cu inscripții și desene neroade, cizmele lui Ștefan Cel Mare au fost și ele "modernizate" și vopsite corespunzător, iar buzduganul domnitorului - distrus"". Rezultatele vandalismului au fost următoarele: Autoritățile locale s-au declarat neputincioase în acest caz. Au fost anunțați gardienii publici și s-a făcut o plângere la poliție pentru stabilirea vinovaților. De asemenea, a fost ridicat capul voievodului, iar
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), gâscariță ("Arabis alpina"), floarea-raiului ("Geranium macrorrhizum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), buzdugan ("Sparganium neglectum"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), vinariță ("Asperula odorata"), o specie de narcisă ("Narcissus stellaris"), gușa porumbelului ("Silene viridiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), aerelul lui Sadler ("Ferula sadleriana"), stânjenel ("Iris gurtleri"), șoaldină mare ("Sedum maximum"), didiței
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
(numit și Căluțul din Zwierzyniec) este un personaj în costum de călăreț tătar, cu buzduganul în mână, fiind un element important al tradițiilor folclorice cracoviene. În fiecare an, la începutul lui iunie, a opta zi după sărbătoarea "Boże Ciało", dansează pe străzile Cracoviei însoțit de muzicanți care scot sunete nu întotdeauna armonioase. Oamenii adunați pe
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
însoțit de muzicanți care scot sunete nu întotdeauna armonioase. Oamenii adunați pe străzi pot admira -ul și pot arunca monede în cupa pe care o ține. Tradiția afirmă că cine o va face, va fi răsplătit cu o atingere de buzdugan pe umăr, aducătoare de fericire pentru tot anul, sau de căsătorie pentru cei singuri. Acest obicei este legat de asediul Cracoviei de către tătari în 1287. Legenda spune că locuitorii și mai ales plutașii orașului Zwierzyniec, au năvălit într-o noapte
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
l (din , prin ) este un baston încrustat cu metale și cu pietre prețioase, purtat de un suveran ca simbol al autorității și puterii supreme. Acest însemn al puterii suverane derivă din buzdugan, ca simbol al puterii militare supreme. Statuia lui Zeus din Olympia, una din cele șapte minuni ale lumii antice, îl reprezenta pe Zeus ținând în mâna stângă un "sceptru" pe care stătea un vultur de aur. Stema României, adoptată de
Sceptru () [Corola-website/Science/328068_a_329397]
-
de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și "Turnul Capistrano" (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite "Sala Cavalerilor" (o mare încăpere de recepții), "Turnul buzduganelor", "Bastionul alb" care servea drept depozit de bucate și "Sala Dietei", având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită "Matia" se mai
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
păstrează sabia, se poate elibera tăind lanțul. Este rândul lui Boris. El îl va înfrunta deschis pe Jack. Sabia lui Jack se va rupe în pieptarul lui de metal, după care Boris îl va distruge pe Jack tocându-l cu buzduganele. Necunoscutul își bate joc de planul lui Boris, Boris se enervează și se repede asupra lui, dar necunoscutul îi neutralizează atacul, ridiculizându-l. Apoi își scoate coiful și se prezintă: vestita Prințesă andaluviană Mira. Jujunga și Gentilomul își aduc aminte
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
țara ei este bogată. Ceilalți acceptă. I îi va fura lui Jack sabia, trăgând-o cu lanțul. Jujunga îi va sufla săgeata în gât, Gentilomul îi va arunca imparabil cuțitele, iar Mira și Boris îl vor lovi cu sabia, respectiv buzduganele. Am va arunca de sus ploaia de bombe. Planul Mirei e acceptat și toți încep să-și sape ascunzătorile în zăpadă, mai puțin Am care se va ascunde prin copaci. Boris încearcă să comploteze cu Gentilomul, dar acesta îl refuză
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium simplex"), mirgău ("Scutellaria galericulata"), boglari ("Ranunculus sceleratus"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), mană de apă ("Glyceria maxima"), otrățel ("Utricularia vulgaris"), trestie ("Phragmites australis"), papură ("Typha") sau mușchi natant ("Riccia fluitans"). Lumea animalelor este reprezentată de câteva specii
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
pentru a vătăma, a omorî ființe umane cu aplicarea forței musculare prin contact nemijlocit cu tăiere (săbii, tesacuri, etc.), înțepare (baionete unghiulare, pumnale stilete etc.) prin înțepare - tăiere (baionete plate, cuțite, arcuri, arbalete, pumnale cu tăiș etc.), prin spargere-fărîmițare (box, buzdugan, mlăciu, nunceag etc.)
Armă albă () [Corola-website/Science/316470_a_317799]
-
cei mai buni razboinici pentru a fi garda sa de corp. Scoțienii au luptat cu deosebire în Franța, cu o victorie notabilă în bătălia de la Baugé în 1421, unde ducele de Clarence s-a spus că a fost doborât de buzduganul lui Buchan. Cu toate acestea, scoțienii s-au confruntat cu o calamitate în bătălia de la Verneuil în 1424, când au pierdut 6,000 de oameni. Deși întristat de pierderea atâților războinici scoțieni loiali lui, Carol al VII-lea a continuat
Garde Écossaise () [Corola-website/Science/329288_a_330617]
-
activat Ion Pelivan, fiind numit în postura de locțiitor, apoi și de judecător . În scurt timp, el adună un mare grup de luptători pentru libertatea ținutului natal: Porfirie Fală, Dumitru Vrabie, Nicolae Stamati, Emanoil Catelly, Nicolae Borcea, Simion Murafa, Ion Buzdugan etc. Sub influența acestui grup cu sentimente naționale, intelectualii locali, devin mai conștienți în privința originii naționale și încep a utiliza limba română în instituțiile publice din Bălți . Procesele judiciare în care erau implicați țăranii moldoveni, Ioan Pelivan le examina în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
înscenat un proces învățătorului Porfirie Fală, pe care l-au alungat din învățământ pentru că a instruit copiii în limba maternă - româna. Datorită lui Pelivan, Fală a fost restabilit în serviciu. Pentru motive similare, a fost pedepsit și învățătorul Ion A. Buzdugan, iar Th. M. Ciugureanu a fost întemnițat. La 16 mai 1912 autoritățile orășenești au organizat o sărbătoare cu ocazia centenarului de la anexiunea Basarabiei de către Rusia, iar Ion Pelivan a îmbrăcat o haină de doliu, purta o cocardă tricoloră cernită, (în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
15 ianuarie 2014, CinemaRx oferă și singurul trailer dublat în română, în care se regăsesc actorii provizorii, aleși să dubleze doar pentru trailer. Primul dezvăluit este arhicunoscutul prezentator TV, om de radio de la Radio ZU, și jurat al emisiunii , Daniel Buzdugan, ce îi va da viață lui Surly,o veveriță sarcastică și solitară, care n-are încredere în nimeni și nimic, dar care crede că iubirea e pentru fraieri, asta până când o cunoaște pe Andie. Cea mai importantă divă a României
The Nut Job: Goana după alune () [Corola-website/Science/330722_a_332051]
-
o cunoaște pe Andie. Cea mai importantă divă a României, Andreea Marin revine în chip animat, construindu-și o nouă idilă, după ce a fost îndrăgostită de curcanul Reggie, interpretat de Pavel Bartoș, Zâna, se îndrăgostește de Surly, interpretat de Daniel Buzdugan, veveriță buclucașa devenită rațională la apariția lui Andie, personajul interpretat de prezentatoarea TV, rol pentru care vedeta a primit 4.000 euro, informează Click!. Ultimul nume notoriu din lumea televiziunii este a lui Mircea Solcanu, care îl va interpreta pe
The Nut Job: Goana după alune () [Corola-website/Science/330722_a_332051]
-
14 mori de apă, o biserică ortodoxă la Gâșteni și două biserici catolice la Fundu Răcăciuni și Ciocani, iar principalii proprietari de terenuri erau Smaranda Petrovici, G. Arapu și Matei Vasiliu. În 1930, Satu Nou a fost rebotezat în "Gheorghe Buzdugan". Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Fundu Răcăciuni și includerea satelor ei în comuna Răcăciuni aflată acum în plasa Răcăciuni a aceluiași județ. Comuna avea 4096 de locuitori în satele Târgu Răcăciuni, Gâșteni, Berindești, Fundu Răcăciuni, Ciocani, Satu Nou
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
județ. Comuna avea 4096 de locuitori în satele Târgu Răcăciuni, Gâșteni, Berindești, Fundu Răcăciuni, Ciocani, Satu Nou, Valea Rea și Teiușu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au schimbat numele satului Gheorghe Buzdugan în "Gheorghe Doja". În 1968 a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Berindești a fost desființat și comasat cu satul Gâșteni. Trei monumente istorice de interes național se află pe teritoriul comunei Răcăciuni. Este vorba despre , construit pe la 1900
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]