1,209 matches
-
așezări, la Păcuiul lui Soare, Budești, Bârlogu, Garvăn-Dinogetia s-au găsit vârfuri de lance din fier, gardă de sabie. S-au mai aflat apoi buzdugane din fier-bronz, datate secolul al XI-lea, buzduganul sau măciuca erau mai frecvente, urmate de buzduganul fixat în vârful unui bici de luptă-în general, acesta era armamentul folosit în aceste secole. În concluzie, perioada din preajma Anului 1000 marchează o nouă etapă și în ceea ce privește organizarea politică și militară a societății românești, prin cristalizarea instituțiilor prestatale, în cadrul țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atât în sudul cât și în nordul Dunării. Persistența turanicilor la Dunărea de Jos vreme de câteva sute de ani a lăsat urme în toponimie și în limbă-sunt cuvinte legate de viața păstorească precum cătun, corhană, beci, vătaf, cioban, dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
putut să permită „libera circulație a valorilor europene (culturale și materiale) în România”, cultura națională fiind „doar o varietate a culturii generale”. Revista tipărește proză semnată de Jean Bart, Victor Crăsescu, Paul Bujor, Spiridon Popescu și versuri de C. Z. Buzdugan și Radu D. Rosetti. Aici G. Ibrăileanu reintră în publicistică, cu articolul Câteva considerații asupra spiritului critic în istoria culturii române (1/1905), capitol din viitorul studiu Spiritul critic în cultura românească. În alt articol, Doi critici și mai mulți
CURENTUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
care se confrunta societatea, să contribuie la educarea spirituală a cititorilor și la răspândirea cunoștințelor practice. Orientării iluministe îi era subordonată activitatea de popularizare a literaturii artistice și a folclorului. Aici publică versuri originale și înregistrări de cântece populare Ion Buzdugan, Mihail Minciună, Gheorghe Năsturaș, Teodor Păduraru, Pan Halippa, Tudose Roman, Toader Mălai, Iulian Friptu ș.a. Se încadrau în orientarea generală a ziarului unele scrieri selectate din clasici (Anton Pann, Al. Donici, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, I. Creangă, M. Eminescu), precum și
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
reproduse, de asemenea, versuri de Al. Mateevici. Din august 1914 C.m. a editat un supliment cu același titlu, care avea în atenție tot mai buna cunoaștere a literaturii române, problema limbii române; aici și-au văzut apărute primele versuri I. Buzdugan (sub pseudonimul Nică Românaș), I. Friptu, Pan Vicol și au fost găzduite traduceri din A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, A. Fet, I. S. Turgheniev, A. N. Tolstoi, S. Nadson, Vl. Korolenko, A. P. Cehov, V. Hugo, Maupassant, A. Daudet, Fr. Schiller
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
autorul definește „tainele” naturaliste ca niște „taine fără mister”, căci necunoscutul s-ar reduce la câteva constante matematice, iar naturalismul, în fapt, va fi revitalizat parțial criticismul kantian. Sunt prezenți cu versuri Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Zaharia Stancu (Sfârșit), Ion Buzdugan, Isaia Tolan, Lucian Blaga (Lucrătorul), Al. A. Philippide, Aron Cotruș, Ion Pillat; cu eseuri și proză, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu. „Cronica literară” și rubrica „Cărți - reviste” sunt susținute de Al. Bădăuță; Camil Petrescu recenzează romanul lui M. Sadoveanu Venea
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
și familia”, care aveau obligația de a da țării „bărbați buni, sănătoși și mame pricepute, iubitoare și vrednice”. Se publică scrieri originale și traduceri din literatura universală (Maxim Gorki, Edmondo De Amicis, Gustav Le Bon, A. P. Cehov). Colaboratori: C. Z. Buzdugan, Ion Nădejde, Spiridon Popescu, Horia Furtună. I.H.
COMOARA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286348_a_287677]
-
suspendată, menținându-se doar rubrica „Duh și slovă”, cu o orientare net tradiționalistă. B. a beneficiat de numeroase colaborări ale unor personalități literare din întreaga țară. Poeziile publicate în ziar au fost semnate cel mai adesea de Octav Sargețiu, I. Buzdugan, O. Crușevan, Al. Negură, Sergiu Matei Nica, Ioachim Fuiagă, Al. Bardier. La capitolul proză, B. s-a bucurat de colaborările lui Al. Lascarov-Moldovanu, Mircea Streinul, Lotis Dolenga, D. Munteanu-Râmnic, Sergiu Matei Nica, N. Dunăreanu. Probleme de literatură erau puse în
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să se surpe din cauza cutremurului sau a unei alte manifestări a Haosului (44, p. 72). Bogatele tradiții atestate în Asia, Europa și aiurea referitoare la întemeierea unor case, temple, cetăți, teritorii etc. pe locul unde s-a înfipt săgeata, lancea, buzduganul, toiagul (mai târziu, crucea) sunt solidare cu străvechea mentalitate a creației în centrul lumii. Astfel de credințe au supraviețuit în cultura populară română, în cutumele juridice (72) și în legendele eponimice. Cunoscuta temă mitică a vânătorii rituale în vederea unei întemeieri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Novac și șarpele). Monstrul este, în acest caz, un balaur care „a oprit drumurile, a stricat potecile” și a devorat 99 de voinici (sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme redutabile (buzdugan, sabie), dar ele se dovedesc ineficiente în lupta cu „șarpele negru”. Acesta se ascunde în pădure, într-un labirint silvestru : Și-n dumbravă s-ascundea, Și de urmă nu-i mai da. Eroul dă foc pădurii de jur-împrejur („De trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
am venit de bunăvoie aici, Am șters vatra-mpăienjenită, Am frământat de două ori pământul Și am umplut cuptoarele cu pită Apoi am rupt-o țărănește pe ștergar Să iasă aburi calzi și i-a simțit din depărtări Și-n locul buzduganului vuia ca uraganul Mirosul tras pe cele paișpe nări /.../ ...e atât de simplu și de omenește Să-ncerci odată sa iubești un zmeu!” (Rugă) În orizontul totodată firesc și mirific al poeziei Ilenei Mălăncioiu toate apar pline de sensuri ce
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
colaborat cu versuri și proză Artur Gorovei, Vasile Pop, G. Ranetti, Alceu Urechia, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Th. Cornel, Horia Berza, Artur Stavri, R. D. Rosetti, V. Podeanu, D. Teleor, C. Xeni, Raul Stavri, Șt. Cruceanu, I. Costin, C. Z. Buzdugan. O participare consistentă este aceea a lui D. Anghel, cu poezii proprii și traduceri. Jean Bart publică schițe și nuvele, S. Sanielevici, articole și cronici literare. Din ianuarie 1899, conducerea suplimentului este luată de C. Mille, care schimbă și echipa
ADEVARUL DE JOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285185_a_286514]
-
ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I. Caragiale, P. Zosin, N. Țimiraș, D. Th. Neculuță, I. Păun, Barbu Lăzăreanu, Const. Z. Buzdugan, Mircea Dem. Rădulescu ș.a. Proza, în bună măsură reprezentată tot de texte retipărite, este semnată J. Neagu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. Adam, Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu, I. Maxim, Alexandru Vlahuță, Pavel Marcu. Din sectorul publicisticii sunt de reținut
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
Moldoveanu, Adrian Verea, A. Steuerman, Virgiliu N. Cișman, Gheorghe din Moldova, N. Burlănescu-Alin, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Alexandrina Mihăescu, C. Xeni, C. Sandu-Aldea, P. Vulcan, Adrian Milan, G. Tutoveanu, G. Russe-Admirescu, N. Vermont, D. Nanu, D. Teleor, Eugen Herovanu, C. Z. Buzdugan, precum și St. O. Iosif și Cincinat Pavelescu. Proza din A.i. este vag naturalistă sau de un realism obiectiv: schițele lui Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), I. A. Bassarabescu, C. Mille, portretele lui C. Bacalbașa, povestirile despre ocnași ale lui Gh. Becescu-Silvan
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia română, publicată de C. Diaconovici (I-III, 1898-1904), articolele Basm, Bradul mortului, Buzdugan, Dumnezeu după basmele române, Grădina în poveștile românești, Iorgovan, Mitologia. Prin colaborările sale la revistele din Ungaria, cu texte, studii și recenzii la lucrările de folclor românesc, el a făcut cunoscut stadiul cercetărilor de la noi în domeniul folclorului. În ciuda faptului
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
drum, în ciuda unor recente prospecții ale fondurilor de arhivă. Astfel, nu avem încă la dispoziție materiale suficiente privind perioada „românească“ a vieții liderilor din Sfatului Țării, mai ales după instaurarea regimului comunist. În acest sens elocvent este cazul lui Ion Buzdugan, născut în 1887 în satul Brânzeni Vechi (Bălți)71, al lui Pantelimon Erhan, născut în 1884 în satul Tănătari (Tighina)72, a lui Teofil Ionciu, născut în 1885 în satul Olișcani (Orhei)73. Revenind la situația din Basarabia de după 28
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scrie articolul Poetul Barbu Paris Mumuleanu - bard al anului 1821 (2/1921), același număr conținând și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea juridică și social-economică”, „Vechea literatură religioasă și istorică”, „Biblioteci”, „Istoria literaturii moderne”, „Oficiul de documentare și orientare bibliografică”, „Cărți și reviste”, „Cronica științifică”, „Școală, educație, pedagogie”. Colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, N. Iorga, Ion Buzdugan, Horia Petra-Petrescu, I. Constantinescu-Delabaia, Alice Soare, V. Popa-Măceșanu, Ion Sân-Georgiu, George Dumitrescu, G. Breazu-Ulmu, George Vâlsan, G. Tutoveanu. Sunt reluate, pentru frumusețea și forța expresiei, poeme tipărite anterior de I. Pillat (Poetul), V. Voiculescu (Cântec alb), Gr. Periețeanu (Psalmul valurilor
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Aron Cotruș, Emil Isac figurează alături de muntenii și oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Gib I. Mihăescu, de moldovenii Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide; sămănătoriști ca Ecaterina Pitiș, George Voevidca și Ion Buzdugan semnează în aceleași pagini cu simboliști și moderniști precum D. Karnabatt, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Vinea. O direcție încearcă să traseze, de îndată ce începe să publice și articole, Nichifor Crainic. Eseul Iisus în țara mea (11-12/1923) prefigurează întreaga ideologie
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
și a trebuit să amânăm dezbaterea propusă de el. Ca mai pe urmă să aflu, cu Îngrijorare, cum că Își schimbă tema și ne va aduce un cu totul alt text. Acum, din sfera lui Cornel emanase un fel de buzdugan al zmeului, care pornise către Phantasma, amenințând că va avea loc o dezbatere În care toate conceptele noastre arhetipice vor fi răsturnate anarhetipic (scuză-mă că trag spuza pe propria turtă). În momentul În care am aflat de intenția lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Membrii acestei societăți fac parte și din „Cercul cultural”. De la numărul 1 din 1909, apare sub egida Cercului literar-cultural „Dunărea de Jos”. Revista va fi continuată, în mai-noiembrie 1919, de „Dunărea” editată, ca și D. de J., de C.Z. Buzdugan. Este o publicație tradiționalistă și autohtonistă, din sfera de influență a poporanismului. Prin temele abordate în articole și prin literatura tipărită în paginile ei, revista își menține acest caracter în tot cursul apariției. În primul număr, C.Z. Buzdugan susține
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
Z. Buzdugan. Este o publicație tradiționalistă și autohtonistă, din sfera de influență a poporanismului. Prin temele abordate în articole și prin literatura tipărită în paginile ei, revista își menține acest caracter în tot cursul apariției. În primul număr, C.Z. Buzdugan susține necesitatea ca provincia „să-și cucerească și ea dreptul la o viață literară și culturală proprie (Descentralizare). Revista este dedicată celor „cărora nu le repugnă propășirea prin cultură a maselor populare”, propășire ce trebuie „stimulată prin înrâurirea curentelor cultural-poporaniste
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
reviste”, „Știri și fapte”, „Cronica teatrală, științifică, politică”, „Din literatura străină”. Numărul 10 din 1909 este un număr omagial, închinat împlinirii a douăzeci de ani de la moartea lui Mihai Eminescu și apare sub îngrijirea lui Al. Bădescu și C.Z. Buzdugan. Este consemnată prima șezătoare literară la Galați a Societății Scriitorilor Români sub președinția lui Mihail Sadoveanu și este reprodus discursul acestuia, intitulat Scriitorii tineri înaintea publicului românesc. Au mai participat D. Anghel, Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, I. Minulescu. Colaborează cu
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]