358 matches
-
producție proprie de băuturi alcoolice, cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult inul și cânepa, ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea inului și a cânepii. Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pământ care nu se poate mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a taurului communal ), pe versantul cultivat, s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor: vite cornute, pentru tracțiune, carne și lapte și caii, pentru tracțiune. Oile erau în număr mic și mai mult pentru carne. Din
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
unitate administrativă-teritorială cuprinde trei sate: Vornicenii, Dealu-Crucii și Davidoaia. Satul Vorniceni este o așezare veche, relativ mare, specializată în cultura plantelor, creșterea animalelor (vite și oi), ocupații care s-au păstrat până astăzi. De asemenea ocupațiile tradiționale legate de prelucrarea cânepii, lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai noi și mai mici. Atât Vornicenii, cât și cele două sate au avut, permanent, surse de apă
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
timpuri a acestor teritorii. Comuna Bârsești se află în Depresiunea Vrancei. Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni de la topile(tochile) în limbaj local, pentru topitul cânepii. Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune și, alături de lână, constituia materia primă de bază pentru confecționarea îmbrăcămintei. Din lucrarea lui Henri H Stahl "Contribuții la studiul satelor românești" aflăm că la prima "aruncătoare a munților pe sate" a avut
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
Tabăra devine conferențiar, respectiv profesor universitar - titular al disciplinei de Fitotehnie - Plante Tehnice la Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. A condus în cadrul stațiunii SCDA LOVRIN-Timis activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
vas de ceramică în care se punea grăsime și un muc de cârpă, care dădea o lumină palidă. Pe lângă obiectele necesare deservirii casnice fiecare familie mai avea obiecte de prelucrare a lânii (dăracul, pieptenii de lână), obiecte de prelucrare a cânepii(melițoiul, ragila și stativele pentru țesut). Acestea din urmă erau necesare deoarece îmbrăcămintea și așternutul se confecționau în condiții casnice. În anul 1770 a fost ridicată prima biserică. Primii gospodari din satul Tartaul și-au făcut primele case pe malul
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
fiecare credincios își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă "Chiraleisa"- pentru belșugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului și pentru creșterea cât mai mare a cânepii - si toarnă câte puțină agheasma în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei. BOBOTEAZA face parte din cele 12 sărbători creștine importante, fiind
BOBOTEAZA. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103654_a_104946]
-
fiecare sătean își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă "Chiraleisa"- pentru belșugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului și pentru creșterea cât mai mare a cânepii - si toarnă câte puțină agheasma în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei. BOBOTEAZA face parte din cele 12 sărbători creștine importante, fiind
BOBOTEAZA. De ce trebuie să te ferești în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101520_a_102812]